StatCounter

vineri, 29 iunie 2012

Conference of the Society of Romanian Studies, July 2-4 2012: „Europeanization and Globalization: Romanians in Their Region and the World”

More than two decades after the fall of communism and several years after Romania’s accession to the European Union, Romanians, whether at home, in a growing diaspora around  the world, or by virtue of international economic and cultural networks, are continuing to find themselves integrated into increasingly interconnected European and global institutions and practices. This gradual process of integration into international networks and interaction with foreign powers has been underway for centuries. States that occupied the territory of contemporary Romania and Moldova came under the influence of more powerful neighbors, and stood at the crossroads of both warlike and peaceful migrations. At one point most Romanian boyars spoke Greek, and in the 19th century Romanian students often studied abroad as they are again doing today. In the 1920s and 30s, ethnic and religious diversity contributed both to Europeanization and to domestic and international tensions. Then, the Soviet model played a major role in the imposition of communism. The proposed focus of the 2012 SRS conference encourages historical, cultural and contemporary inquiries into the place of Romanians and Moldovans in European and global structures, while pondering the implications of these trends for the future. 
The event will be host by Lucian Blaga University, Sibiu, 2-4 July 2012.
The event is organized in partnership with the Romanian Cultural Institute
The program of event here.

Campanie de investigaţii arheologice pentru identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în penitenciarul Aiud

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) desfăşoară la Aiud, începând cu data de 2 iulie 2012, o campanie de investigaţii arheologice în zona Râpa Robilor, unde au fost înhumaţi o parte dintre deţinuţii decedaţi în închisoarea din localitate.
Cercetarea arheologică din acest an are drept scop căutarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor foşti deţinuţi politici, precum şi identificarea acestora. Datorită lucrărilor efectuate în zonă, investigaţiile se vor desfăşura doar într-un anumit sector din fosta parcelă de teren rezervată în trecut pentru cimitirul penitenciarului, pe o suprafaţă ce nu a fost afectată de lucrările menţionate. Cercetarea arheologică va fi realizată de o echipă de arheologi coordonată de către d-nul Marius Oprea, directorul departamentului de investigaţii din cadrul IICCMER. În teren, lucrările vor fi coordonate de dl. Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Paul Scrobotă (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). Forţa de muncă necesară pentru săpăturile arheologice va fi asigurată de către penitenciarul Aiud.
Conform actelor nominale de deces aflate la Primăria Aiud, în perioada 1945-1947, nu mai puţin de 149 de persoane au decedat în penitenciarul Aiud, jumătate din aceştia fiind acuzaţi de delicte politice. În intervalul 1948-1964, aici au decedat 437 de persoane, însă după unele estimări neoficiale, cifra deceselor ar fi de circa 700.
   IICCMER face precizarea că acţiunea de la Aiud are inclusiv o dimensiune de recuperare a memoriei, căutând să cinstească amintirea celor care, pentru convingerile lor democratice, au fost eliminaţi în sistemul carceral al regimului comunist.

joi, 28 iunie 2012

Sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”

În 4 iulie, începand cu ora 10.00, la Academia Română, Calea Victoriei 125, va avea loc o sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”. Evenimentul este organizat de Fundaţia „Nicolae Steinhardt” şi Academia Română.

miercuri, 27 iunie 2012

Conferinţa „Reprezentarea trecutului comunist. Închisoarea Râmnicu Sărat ca loc al memoriei”

Luni, 2 iulie 2012, de la orele 17.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează conferinţa „Reprezentarea trecutului comunist. Închisoarea Râmnicu Sărat ca loc al memoriei”. Conferinţa îşi propune să aducă la cunoştinţa publicului un subiect mai puţin cunoscut al istoriei noastre recente şi anume regimul de exterminare practicat de autorităţile comuniste împotriva „duşmanilor poporului” în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, în perioada 1945-1963. Penitenciarul s-a remarcat prin restricţii extreme, fiind supranumit „închisoarea tăcerii”. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical şi tortura au dus la decesul multor personalităţi închise aici.
Însemnătatea acestui spaţiu ne face să căutăm un mijloc de resuscitare a memoriei colective actuale, un instrument prin care să reuşim reconstituirea trecutului pentru generaţiile tinere. Închisoarea Râmnicu Sărat este argumentul şi în acelaşi timp simbolul importanţei şi necesităţii memoriei în construcţia unei naraţiuni asupra trecutului.
Conferinţa va aduce în discuţie modalităţile prin care fosta închisoare de la Râmnicu Sărat poate fi transformată într-un memorial al victimelor comunismului. Totodată, va fi lansată platforma virtuală, http://memorialulramnicusarat.ro/. Platforma a fost dezvoltată de IICCMER în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Fundaţia Konrad Adenauer.
Vor lua cuvântul: Dinu Zamfirescu, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Simina Bădică (curator în cadrul Muzeului Țăranului Român şi doctorandă a Universităţii Central Europene din Budapesta), Viviana Iacob (doctorandă a Şcolii Doctorale de Studii Culturale, membru board experţi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, studii masterale Illinois State University), Irina Hasnaş-Hubbard (artist plastic, muzeograf, doctorandă a Universităţii „Valahia” din Târgovişte), Cristina Anisescu (şef serviciu Programe educaţionale - CNSAS), Adelina Ţînţariu (director de departament în cadrul IICCMER).

vineri, 15 iunie 2012

Cronica unui conflict de 20 de ani. Transnistria 1992-2012

La 2 martie 1992, zi în care Republica Moldova a devenit membră a ONU, forţele paramilitare din Transnistria (cazaci din Kuban, Rostov pe Don, Altai etc. şi muncitori formând „detaşamente de apărare şi salvare”) înarmate din depozitele Armatei a 14-a a Federaţiei Ruse, au atacat sediul poliţiei din Dubăsari; a fost primul act de război. Graniţa de sârmă ghimpată de la Prut a fost dublată de o graniţă de sânge la Nistru. După 20 de ani, conflictul - chiar şi „îngheţat” – continuă...
    Luni, 18 iunie 2012, ora 18:00, la „Clubul Ţăranului”, va avea loc o prezentare a Dr. Valentin Constantinov (Universitatea Tiraspol), care va evoca culisele unei secesiuni bine regizate. Cu această ocazie va fi prezentat şi filmul documentar „Războiul de pe Nistru”.
 Informaţii preluate de pe pagina de facebook a lui Valeriu Antonovici.

Expoziţie: Distrugerea ţărănimii române

Muzeul Ţăranului Român se pregăteşte pentru expoziţia „Distrugerea ţărănimii române”, o expoziţie pe tema colectivizării – experienţă limită a ţărănimii române a sec. XX. Expoziţia, care urmează să se deschidă în decembrie 2012, urmăreşte tema colectivizării şi relevarea sensului adânc al experimentului social comunist (vom vorbi despre represiune, răscoală, rezistenţă, cote, ţăranul nou, modelul sovietic impus etc.).
Pentru buna realizare a expoziţiei, MŢR are nevoie de ajutorul publicului, care să îl sprijine prin obiecte şi imagini vechi, fie în calitate de donaţie, fie ca obiecte împrumutate pe perioada expoziţiei.
Se căută fotografii şi documente care vorbesc despre experienţa colectivizării bunicilor, ori străbunicilor: fotografii de familie de dinaintea colectivizării, fotografii realizate în urma colectivizării (ex. dacă au existat gospodării strămutate, dacă s-au realizat fotografii în noua locaţie, unde au fost strămutaţi; fotografii cu proprietăţile de dinaintea colectivizării - ex. mori, vâltori, pluguri, toate confiscate în colectivizare).
Se caută şi obiecte care să vorbească despre epoca respectivă, obiecte care să aibă relevanţă pentru spaţiul rural:
- obiecte de uz casnic (şorţ de bucătărie, cizme cauciuc, şorţuri cu buzunare largi, lămpi de gaz, radiouri vechi, difuzoare, noua îmbrăcăminte a vremii, pufoaica gri, căciuli cu urechi, cartele de pâine, gamele de dus mâncarea etc.).
- obiecte din inventarul agricol (pluguri vechi, grape, semănătoare etc.)
- resturi de obiecte care aparţin vechii butaforii de epocă, încă păstrate în căminele culturale.
Dacă puteţi să ajutaţi la realizarea expoziţiei cu astfel de obiecte o puteţi contacta pe Maria Mateoniu (mariamateoniu@gmail.com sau la telefon 0767.00.55.18). Dacă găsiţi astfel de obiecte, vă rugăm să trimiteţi în prealabil o fotografie cu ele.
Vă mulţumim!

Expoziţia „Pif în România, un erou al Epocii de Aur”


Un eveniment deosebit va avea loc la Sala Dalles între 20 iunie - 22 iulie 2012: expoziţia Pif în România, un erou al Epocii de Aur.
Pif e partea simpatică a comunismului”, a spus scriitorul francez Michel Houellebecq la cea mai recentă ediţie a Bookfestului la Bucureşti. Şi deşi afirmaţia e metaforică, cei care au copilărit în ultimele două decenii ale comunismului şi chiar în anii ’90, înţeleg la ce se referă.
Revista Pif (Pif Gadget, cum se numea oficial) era încă una dintre bucuriile mici şi nesigure pe vremea aceea, pentru că se distribuia (legal, nu la negru) şi în ţările comuniste. Timp de aproape 25 de ani, din 1969 până în 1993 a apărut săptămânal, însoţită în ţiplă de o jucărică simpatică şi de obicei trăsnită (acel gadget din titlu).
În România revista nu se găsea nici săptămânal, nici la discreţie, dar se mai găsea, lucru care îi creştea valoarea.
Căţelul Pif s-a născut în 1945, desenat de Jose Cabrero Arnal pentru revista L'Humanite, în care a apărut pentru prima dată în 1948, alb negru. Autorul său se ocupa şi de revista de benzi desenate Vaillant, în care Pif s-a mutat câţiva ani mai târziu, în 1952, şi a avut un succes atât de mare încât Vaillant s-a redenumit Pif în 1965 şi Pif Gadget în 1969.
Expoziţia de la Sala Dalles „îşi propune să retraseze istoria şi evoluţia acestei publicaţii şi mai ales să pună în lumină rolul său simbolic asupra imaginarului individual în România comunistă a anilor ’70-’80. Mai mult decât o vizită nostalgică, expoziţia reprezintă viziunea unei echipe de curatori din ambele ţări asupra fenomenului Pif : Jean-Pierre Dirick (autor de benzi desenate şi ilustrator pentru Pif), Ştefan Constantinescu (artist român), Xandra Popescu, studio BASAR.
Artişti români contemporani ca Daniela Bălăneanu, Răzvan Botiş, Larisa Crunţeanu, Ion Grigorescu, Victor Man, Ciprian Mureşan, Dan Perjovschi, Mihai Stănescu, Gabriela Vanga şi VeioZArte, participă la expoziţie cu creaţii care dau seama de aportul adus de revista Pif imaginarului lor.
Informaţii preluate de pe site-ul metropotam.ro, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre eveniment.

joi, 14 iunie 2012

Dezbatere „Memoria comunismului în ţările Europei Centrale şi de Est”

Vineri, 15 iunie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) va avea loc dezbaterea „Memoria comunismului în ţările Europei Centrale şi de Est”. Participanţi:Andrei Muraru (preşedinte executiv IICCMER), Dinu Zamfirescu (Preşedintele Consiliului ştiinţific IICCMER), Marius Oprea (IICCMER),  Stejărel Olaru (cercetător, istoric) şi Adam Burakowski (cercetător, Instytut Studiów Politycznych PAN). Evenimentul este organizat de Ambasada Poloniei la Bucureşti în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - IICCMER şi cu Institutul Cultural Român.
În cadrul dezbaterii se va încerca să se răspundă la întrebările:
Oare generaţiile următoare îşi vor aminti despre totalitarism şi, dacă da, cum li se va forma memoria?
Oare comunismul va face subiectul unor dezbateri publice în următoarele decenii?
Oare va mai încerca cineva să repete nereuşitul şi criminalul experiment comunist?
Accesul publicului la dezbatere este liber.
Informaţii preluate de pe site-ul Institutului Cultural Român.

La Chişinău s-a deschis un muzeu al deportărilor sovietice

La 71 de ani de la primul val de deportări din Basarabia, ce a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a fost inaugurat la Chişinău Muzeul Deportărilor.
Expoziţia inaugurală, intitulată „Moldova sovietică, între mituri şi Gulag”, este alcătuită din peste 700 de documente privind dramele celor peste 60.000 de basarabeni deportaţi în cele trei valuri de ridicări sovietice, în 1941, în 1949 şi în 1951.
Fotografii ale familiilor, scrisori din Gulag, documente, inclusiv din arhiva KGB, privind mecanismul deportărilor, obiecte personale, uniforme şi multe alte exponate întregesc imaginea unei perioade tragice. Atmosfera realistă este întreţinută şi de reconstituirea unui birou de ofiţer NKVD din acea perioadă, cu mobilier şi tehnică din perioada respectivă.
Amplasat în subsolul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei, localul destinat prezentării ororilor comunismului a fost deschis în prezenţa unui numeros public, format din zeci de deportaţi şi membri ai familiilor deportate şi oprimate de comunism, oficialităţi din R. Moldova, dar şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine de la Chişinău.
    Informaţii preluate de pe site-ul Epoch Times, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii.

marți, 12 iunie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gheorghe Jijie

În vizită la Fortul 13 Jilava - 28.09.2009
S-a născut la 11 iunie 1919 în oraşul Botoşani. A fost arestat împreună cu părinţii săi în lotul Ştefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpătă şi Nicolae Luca. Arestarea a avut loc la 24 decembrie 1948 şi a fost condamnat la 10 ani temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii sociale” („a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă legionară”). A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Aiud, Gherla. La expirarea pedepsei, în 1958, a mai primit o condamnare administrativă de 36 de luni. A executat pedeapsa în închisorile şi coloniile de muncă Periprava, Culmea, Galaţi, Jilava, Văcăreşti, Aiud. A fost eliberat la 21 decembrie 1961.
După 1989 a fost secretarul Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. A publicat mai multe volume monografice dedicate lui George Manu, Vică Negulescu, Nicolae Pătraşcu.
A plecat dintre noi astăzi, 12 iunie 2012, în jurul orei 12.30.
   Informaţii preluate de pe blog-ul lui Claudiu Târziu şi din fişele matricole penale.

duminică, 10 iunie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Constantin Iulian

S-a născut la Vaslui, la 17 octombrie 1929. A urmat cursurile Liceului Mihail Kogălniceanu” din oraşul natal şi a fost încadrat în Frăţia de Cruce nr. 46 în 1945. După înăsprirea represiunii împotriva legionarilor pe parcursul anului 1948, a fost arestat împreună cu ceilalţi membri ai grupului şi implicat într-un proces în martie 1949. A fost condamnat prin sentinţa nr. 336/18.03.1949 la 7 ani de închisoare corecţională. A trecut prin reeducarea  din închisoarea Piteşti.
În mai 1950 a fost trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Eliberat la expirarea pedepsei, în 1955, s-a înscris la Facultatea de Construcţii din Bucureşti, dar a fost rearestat la 13 februarie 1958 şi acuzat că a încercat să reorganizeze Mişcarea Legionară în libertate. A primit o condamnare de 25 de ani muncă silnică. Cea de-a doua detenţie şi-a petrecut-o aproape integral în Aiud, unde a refuzat să accepte reeducarea propusă de regim prin colonelul Gheorghe Crăciun.
A fost eliberat la 1 august 1964. A reuşit ulterior să termine Facultatea de Construcţii şi, spre sfârşitul regimului comunist, să îşi susţină teza de doctorat în hidrotehnică. După 1990 a fost profesor de hidrotehnică la Politehnica Bucureşti, dar şi-a continuat şi activitatea în plan politic, fiind preşedinte al Partidului Pentru Patrie (1995-2005) şi al Partidului Totul pentru Ţară, până în ultimele sale zile. A decedat vineri, 8 iunie.
Constantin Iulian la emisiunea „Profesioniştii” realizată de Eugenia Vodă, pe TVR, aici.
      Informaţii preluate de pe site-ul fenomenulpiteşti.ro, unde cei interesaţi pot găsi mai multe amănunte.

joi, 7 iunie 2012

Comemorarea a 60 de ani de la deportările din oraşul Giurgiu

    Astăzi, 7 iunie 2012, a avut loc la Ateneul „Ion Bălănescu” din Giurgiu comemorarea  a 60 de ani de când, în 1952, sub pretextul construirii „Podului Prieteniei” între Giurgiu şi Ruse, 823 de cetăţeni din Giurgiu au fost strămutaţi, pentru 2 ani, ca „duşmani de clasă”, în 51de localităţi din ţară.
Deportaţii erau familii de deţinuţi politici, foşti comercianţi, industriaşi, chiaburi, basarabeni, aromâni, ţigani.
Cu şapte ani înainte, în ianuarie 1945, 17 etnici germani din Giurgiu au fost trimişi pentru 5 ani în Donbas, la „munca de reconstrucţie”.
La eveniment au participat doamnele Micaela Ghiţescu - redactor-şef  Revista „Memoria”, Doina Jela - editor-scriitor „Editura Curtea Veche”, domnii Octav Bjoza, Preşedintele AFDPR, Mihai Neagu, Preşedintele AFDPR-Bucureşti, Silviu Moldovan - cercetător CNSAS, subsemnatul, reprezentanţi ai autorităţilor locale.
O prezenţă emoţionantă a fost cea a câtorva deportaţi, care au şi relatat din experienţele acelor ani.
Moderatoarea evenimentului a fost d-na Lăcrămioara Stoenescu, autoarea cărţii „Copii - duşmani ai poporului”, a piesei de teatru radiofonic „Am fost duşman al poporului” şi al unor articole din diferite ziare şi reviste care evocă deportările din 1952-1954.
   Evenimentul a fost organizat de d-na Lăcrămioara Stoenescu, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Giurgiu şi Centrul Cultural „Ion Vinea”, cu Sprijinul Comisiei Europene.

Şcoala de vară „Fenomenul Piteşti”, ediţia I, 23-27 iulie 2012

Între 23-27 iulie cei interesaţi dă afle mai multe despre perioada comunistă au posibilitatea de a participa la cursurile Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti“, care se va desfăşura pentru prima dată anul acesta.
Tot ceea ce trebuie să faceţi este să completaţi formularul de înscriere de pe acest site sau de pe www.fenomenulpitesti.ro până vineri, 6 iulie (inclusiv) şi să îl trimiteţi la scoaladevara@istoriecontemporana.ro sau scoaladevara@fenomenulpitesti.ro.
Lista candidaţilor admişi va fi publicată pe acealaşi site-uri luni, 9 iulie. Cheltuielile legate de transportul, cazarea şi masa studenţilor vor fi suportate de către organizatori.
Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“ este un proiect de suflet al Centrului de Studii în Istorie Contemporană şi www.fenomenulpitesti.ro. Dorim să oferim şansa tinerilor studenţi din întreaga ţară să ia contact nemijlocit cu cei care au suferit în închisorile comuniste, cu cercetători ai trecutului recent şi cu intelectuali de prestigiu din România pentru a face cunoscute modelele de demnitate şi rezistenţă din perioada comunistă. Vom îmbina prelegerile şi dezbaterile cu proiecţii de filme documentare, vizite în fostele închisori şi spectacole de teatru, toate într-o ambianţă plăcută şi relaxată.

luni, 4 iunie 2012

A apărut un nou număr din „Caietele CNSAS”

A apărut un nou număr al publicaţiei periodice „Caietele CNSAS” (anul III, nr. 1(5)/2010, 284 p.).
Volumul a fost tipărit cu sprijinul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer şi cuprinde opt studii, grupate în secţiunile deja consacrate („Aparatul represiv comunist: instituţii, cadre, obiective”, respectiv „Sub lupa Securităţii”).
Studiile abordează o tematică variată şi de mare interes, cu valorificarea sistematică a informaţiilor inedite identificate în arhivele fostei Securităţi: cadrele Securităţii (inclusiv fişe biografice detaliate), înfiinţarea Departamentului de Informaţii Externe, urmărirea informativă a lui Tudor Arghezi (în perioada 1932-1946), ancheta ofiţerilor implicaţi în evenimentele din 24 februarie 1945, revolta minerilor din Motru (1981), participarea României la Jocurile Olimpice de la Seul (1988). De asemenea, la fel ca în numerele anterioare, există şi o rubrică de recenzii.
Publicaţia poate fi achiziţionată la preţul de 7 lei, urmând ca după epuizarea tirajului să fie disponibilă o versiune e-book, la preţul de 1,5 lei. Formatul electronic este disponibil, la acelaşi preţ, şi în cazul precedentelor patru numere ale „Caietelor CNSAS”.
    Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul numărului (în română şi în engleză).