StatCounter

miercuri, 7 iulie 2010

Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. Grupul „Cruce şi Spadă” . Mărturii


Între lucrările lansate de Institutul de Istorie Orală pe 24 iunie se numără şi ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, din volumul Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. Grupul „Cruce şi Spadă” - Mărturii (editori: Denisa Bodeanu, Cosmin Budeancă, Valentin Orga; studiu introductiv: Valentin Orga), Argonaut, Cluj-Napoca, 2009.
De la prima variantă a volumului, publicată în 2005 într-un tiraj foarte redus, au mai fost identificaţi martori, ale căror relatări vin să lărgească perspectiva asupra activităţii grupului de rezistenţă. Foarte importantă în acest context consider mărturia Alexandrinei Lupu, soţia unuia dintre membrii grupului, ea însăşi decisă să ia drumul munţilor, şi al cărui interviu oferă informaţii detaliate asupra reţelei din zona Moldovei a organizaţiei conduse de Gheorghe Gheorghiu Mărăşeşti. Totodată, sentinţa judecătorească în cazul membrilor ce proveneau din această zonă aduce informaţii noi despre aria de acţiune şi planurile organizaţiei.
De asemenea, accesul la arhiva CNSAS şi la Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au permis obţinerea de informaţii care au ajutat la reconstituirea activităţii grupului, la completarea biografiilor membrilor acestuia, dar şi a celor care i-au ajutat sau pe care i-au întâlnit în închisorile comuniste, şi care sunt menţionaţi în interviuri.
Din punct de vedere al structurii, volumul are un cuvânt înainte, un studiu introductiv despre grup, 16 interviuri de istorie orală, o mărturie scrisă, anexe (textele a două sentinţe şi a unui manifest realizat de membrii grupului), indici şi fotografii.
 

Un articol interesant despre... "comunism, crime şi nevinovăţie"


„Despre comunism, crime şi nevinovăţie” se numeşte un articol semnat de Camelia Sisko în săptămânalul transilvănean Corso. Am auzit de acest săptămânal în urmă cu puţină vreme şi i-am remarcat atât diversitatea tematică, dar mai ales calitatea articolelor. Astăzi mi-a fost semnalat un articol interesant despre Biszku Bela, unul dintre cei mai sângeroşi opresori ai regimului Kadar. Fost ministru de Interne în perioada 1957-1961, Biszku Bela apare în istorie drept cel care a condus o mare parte din represaliile îndreptate împotriva celor consideraţi duşmani ai sistemului după Revoluţia din 1956. Bilanţul victimelor din perioadă care a urmat revoluţiei din ’56 a fost de 300 de spânzuraţi, 20.000 de încarceraţi şi mai apoi condamnaţi la moarte sau la închisoare pe viaţă şi 200.000 de persoane care au fugit din Ungaria.

Pentru cunoscătorii problematicii de gen articolul poate reprezenta o paralelă interesantă cu situaţia de la noi şi o dovadă în plus că ţările foste comuniste evoluează pe coordonate similare. Dacă noi îi aveam pe Vasile Ciolpan, Gheorghe Crăciun, Nicolae Pleşită şi îi avem în continuare pe Gheorghe Enoiu şi alţii din aceaşi categorie, iată că nu departe de noi, Biszku Bela trăieşte liniştit şi emite păreri „avizate” tinerilor jurnalişti interesaţi de trecutul recent.

luni, 5 iulie 2010

Sînziana Preda, Istorie şi memorie în comunităţile cehilor din Clisura Dunării


În 24 iunie la Cluj s-au lansat ultimele publicaţii ale Institutului de Istorie Orală. Aşa cum am promis, revin cu prezentări mai detaliate ale cărţilor.
Sînziana Preda, Istorie şi memorie în comunităţile cehilor din Clisura Dunării, Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, 326 p.
Lucrarea vine să completeze imaginea Banatului multietnic şi multiconfesional, pe baza unei bogate bibliografii şi a surselor de arhivă. Dar ceea ce o individualizează în peisajul istoriografic actual sunt cele 39 de interviuri cu etnici cehi, realizate în 5 aşezări din sud-estul Banatului (Sfânta Elena, Bigăr, Gârnic, Eibenthal, Şumiţa). Abordarea temei din perspectiva istorie orale îi conferă originalitate şi reprezintă un nou argument în favoarea utilizării mărturiilor în reconstituirea istorie minorităţilor etnice şi religioase din România.
Pentru o mai bună ilustrare redau mai jos cuprinsul lucrării:


Istoria ca povestire – Doru Radosav
Introducere

Capitolul I
Memoria, discurs alternativ al istoriei
1.1. Memoria, sursă a istoriei
1.2. Poveştile întemeierii

Capitolul II
Istoria zbuciumată a unei noi existenţe
2.1. Banatul: o a doua şansă
2.2. Coloniile
2.3. Secolul XX: ascensiunea unei comunităţi
2.4. Zorii unei lumi noi: de la Homo Bohemicus la Homo Sovieticus
2.5. În siajul marii istorii

Capitolul III
Chipuri şi discursuri: auto-biografii exemplare

Capitolul IV
Cultură, tradiţie şi istorie orală

Capitolul V
Identitate regăsită sau reevaluată?
5.1. Raporturile cu Republica Cehă
5.2. „Pem” versus Celălalt

Concluzii
Bibliografie
Lista intervievaţilor
Indici

luni, 28 iunie 2010

Raportul analitic al Comisiei pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova


Luni, 28 iunie, va avea loc şedinţa specială a Parlamentului la care se va discuta Raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova. Raportul analitic al comisiei poate fi lecturat de pe site-ul ziarului „Timpul” la adresa:
 http://www.timpul.md/articol/exclusiv-citete-raportul-comisiei-pentru-studierea-regimului-comunist-12646.html

Imagini de la exhumarea lui Teodor Şuşman (senior)

Prin amabilitatea arheologului Gheorghe Petrov, postez aceste imagini de la exhumarea lui Teodor Şuşman (senior), acţiune desfăşurată de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România la Răchiţele între 22-24 iunie 2010.

sâmbătă, 26 iunie 2010

Ecouri în presă de la exhumarea lui Teodor Şuşman senior - Răchiţele - 22-24 iunie 2010


Prin răbdarea şi amabilitatea arheologului Gheorghe Petrov pot oferi o listă cu principalele ecouri în presă ale exhumării lui Teodor Şuşman. Unele sunt articole ample, altele sunt doar ştiri scurte, însă numărul lor mare demonstrează interesul pentru acest caz, deopotrivă spectaculos şi controversat. Din numărul foarte mare de link-uri am selectat doar publicaţiile importante şi siteurile de ştiri cu trafic apreciabil, în defavoarea colegilor blogeri, care au fost şi ei deosebiţi de activi în a reflecta evenimentul.
http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Supravietuitor_al_grupului_Susman-_-N-am_regretat_niciodata_ce_am_facut_0_286171480.html 
http://www.trilulilu.ro/cluj4all/4e874123a023c7 (minutul 14,05 - 17,58) 

joi, 24 iunie 2010

Imagini şi informaţii de ultima oră de la exhumarea lui Teodor Şuşman

Nu am primit încă imagini de la exhumarea lui Teodor Şuşman (senior), dar am găsit câteva postate pe site-ul citynews la adresa: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/vanatorii-de-securisti-au-gasit-ramasitele-lui-susman-85788/galerie-foto-171458/?BackURL=L2NsdWovZXZlbmltZW50LTI5L3ZhbmF0b3JpaS1kZS1zZWN1cmlzdGktYXUtZ2FzaXQtcmFtYXNpdGVsZS1sdWktc3VzbWFuLTg1Nzg4Lw==

De asemenea, informaţii de ultima oră potrivit cărora s-au găsit măsele de aur şi au fost identificate 5 gloanţe. 

http://www.time4news.ro/ultima-ora/teodor-susman-avea-masele-de-aur-in-gura/

miercuri, 23 iunie 2010

Rămăşiţele pământeşti ale lui Teodor Şuşman (senior) au fost identificate azi la Răchiţele

Azi, 23 iunie am primit in jurul orei 14 informaţia că rămăşiţele lui Teodor Şuşman, lider al partizanilor anticomunişti din zona Huedin, au fost descoperite la Răchiţele de echipa Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. O să revin în zilele următoare cu imagini de la acţiunea de exhumare.
Personaj controversat, a stârnit interesul presei, care i-a alocat în trecut, dar mai ales în ultimele zile, destul de mult spaţiu. Pentru că au apărut extrem de multe greşeli, confuzii şi fabulaţii pe marginea biografiei lui (nu mă refer aici la acuzele care i se aduc), am decis să fac pe wikipedia o prezentare care să fie utilă celor care vor să ştie mai multe detalii despre cine a fost şi mai ales în ce context a acţionat. http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_%C5%9Eu%C5%9Fman_%28senior%29

Eveniment editorial special la Cluj-Napoca: lansarea ultimelor publicaţii ale Institutului de Istorie Orală


Joi, 24 iunie, ora 10, în Aula „Regele Ferdinand I” a Institutului de Istorie Naţională a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” va avea loc un eveniment editorial special: lansarea ultimelor publicaţii ale Institutului de Istorie Orală din Cluj-Napoca.  

Acestea sunt: Ioana Cosman (editor), Depoziţii despre viaţă şi moarte. Holocaustul din Nord-Vestul Transilvaniei. Cercetare de istorie orală; Ioana Cosman (editor), Shoah în Transilvania de nord. Depoziţii despre viaţă şi moarte; Sînziana Preda, Istorie şi memorie în comunităţile cehilor din Clisura Dunării; Livia Sicoe-Coroi, Colectivizarea agriculturii în Raionul Brad între istorie şi memorie (1949-1962); Iulia Pop, Memoria şi Suferinţă. Consideraţii asupra  literaturii memorialistice a universului concentraţional comunist; Denisa Bodeanu, Cosmin Budeancă, Valentin Orga (editori), Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. Grupul „Cruce şi Spadă”. Mărturii  (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), AIO - Anuarul Institutului de Istorie Orală, IX, AIO - Anuarul Institutului de Istorie Orală, X. 

Toate lucrările au apărut la Editura Argonaut, sub egida Institutului de Istorie Orală. 

Evenimentul va fi moderat de Prof. univ. dr. Doru Radosav. Invitaţi: Prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, Conf. univ. dr. Ovidiu Ghitta. Prezintă: Conf. univ. dr. Marius Bucur, Cercet. Dr. Lucian Nastasă, Conf. univ. dr. Ionuţ Costea, Cercet. Dr. Lavinia Stan, Dr. Iulia Pop, Cercet. Drd. Adrian Boda. 

Organizatorii evenimentului sunt: Intitutul de Istorie Orală, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Institutul de Istorie Naţională, Facultatea de Istorie şi Filosofie. 

O să revin în perioada următoare cu prezentări mai detaliate ale volumelor.

marți, 22 iunie 2010

Lansare de carte: Adrian Marino - vârstele devenirii

Luni, 28 Iunie 2010, orele 13.30 în Sala Rotondă a Muzeului Literaturii Române din B-dul Dacia nr. 12 va avea loc o interesantă incursiune în viaţa şi activitatea controversatului critic Adrian Marino, prilejuită de lansarea cărţii semnată de Simona-Maria Pop, Adrian Marino - vârstele devenirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010.
Invitaţi: Gabriel Andreescu, Virgil Şerbu Cisteianu, Ovidiu Şimonca.