Paul Goma, Scrisuri II (1990-1998) - interviuri, dialoguri, scrisori, articole

A apărut la Editura Curtea Veche un nou volum semnat de Paul Goma: Scrisuri II (1990-1998) - interviuri, dialoguri, scrisori, articole.

„Sunt diferite moduri de a confisca, de a fura, de a lua, de a-ţi însuşi ceea ce nu-ţi aparţine, şi pentru care n-ai muncit. Pentru care n-ai vărsat sânge. (Niciodată nu va fi suficient, oricât se va repeta, repeta, repeta că în România s-a vărsat sânge. Chiar dacă ar fi fost un singur mort, era o victimă, iar crima începe de la unu!) Din nefericire, nu doar securiştii şi comuniştii au aşteptat, au pândit acest moment. Ei pretind că îl aşteaptă de 20 de ani, 20 de ani to-ot complotează Militaru cu Iliescu cu Brucan – ca să... Ca să, ce? Ca să-l răstoarne pe Ceauşescu şi să-l înlocuiască cu...? Cu Iliescu? Cu Verdeţ? Cu Brucan? Deci au aşteptat 20 de ani, pentru ca ţara şi locuitorii acestui pământ să fie distruşi, să fie animalizaţi – iar ei tot aşteptau. Dacă nu erau pregătiţi; dacă, vorba lor: „condiţiili nu ierea coapte...”. Din nefericire – pentru ei – i-au luat prin surprindere timişorenii, clujenii, sibienii, braşovenii, bucureştenii... Şi abia atunci s-au organizat în haite...” (mai 1991)

„Începând din ziua de luni, 17 iunie (1991), am hotărât să încep o viaţă nouă – să devin, dacă nu mai bun (deşi n-ar strica), măcar mai puţin rău, violent, critic faţă de compatrioţi; şi, mai cu seamă, faţă de colegii scriitori.

Tot răul de care am fost eu în stare – l-am spus, scris. Fără menajamente şi fără milă. Acum regret această agresivitate şi nu mă consolez cu gândul că, la urma urmei, am dreptate; în viaţă nu faci totdeauna doar ce e drept...” (august 1991)

Volumul are 512 pagini, costă 30 RON şi poate fi achiziţionat şi de pe site-ul editurii, de unde am şi preluat aceste informaţii.

Programul celei de-a XV-a ediţii a Şcolii de Vară de la Sighet

În perioada 16-23 iulie are loc la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei a XV-a ediţie a Şcolii de Vară de la Sighet, organizată de Fundaţia Academia Civică în colaborare şi cu suportul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu sprijinul Ambasadei Republicii Cehe în Bucureşti Institutului Polonez, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău 

Rectorul Şcolii de Vară: Stéphane Courtois
Moderator: Romulus Rusan

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

Apostol Stan, De veghe la scrierea istoriei (Securitatea)

Securitatea şi interpretarea Istoriei! În instituţiile de cercetare istoriografică, sociologică, filozofică, dar şi în universităţi ea lucra deasupra cohortelor de cenzori, inclusiv editoriali, culturnici şi experţi în materie. Ţinta ei era puritatea ideologico-politică a scrisului în domeniile enumerate, descurajându-se tendinţele „obiectiviste“. Detecta indivizi şi grupuri de veleitari şi, prin reţelele de informatori şi intrigi, se străduia să le destrame, spre a înăbuşi în faşă disidenţe potenţiale. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ apărea ca un caz tipic de teroare din umbră exercitată de Securitate.
Apostol Stan

Volumul a apărut la Editura Curtea Veche cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

Despre autor.

Lege privind condamnarea regimului totalitar comunist - în Republica Moldova

Deputaţii din Alianţa de guvernare din Republica Moldova au aprobat azi, 12 iulie 2012, Legea privind condamnarea regimului totalitar comunist. Astfel, simbolistica acestui regim este socotită în afara legii. Mai mult, iniţiativa prevede şi interzicerea promovării ideologiilor totalitare.

Pentru adoptarea Legii au votat deputaţii din coaliţia majoritară, în timp ce comuniştii au fost împotrivă. Au votat pentru 53 de parlamentari, iar deputaţii neafiliaţi s-au abţinut de la vot.

Legea privind simbolurile va intra în vigoare pe 1 octombrie.

Informaţii preluate de pe site-ul www.publika.md.

Raluca Grosescu, Les communists dans l’après – communisme. Trajectoires de conversion politique de la nomenklatura roumaine après 1989

În România postcomunistă, fosta nomenclatură continuă să aibă un rol privilegiat în viaţa politică şi economică. Capitalişti prosperi, iniţiatori ai majorităţii partidelor politice, vechii comunişti au rămas la putere, în urma alegerilor democratice, şi au făcut parte, adesea, din guvernele postdecembriste. Astfel, au devenit actorii principali ai procesului de tranziţie. Purtători ai vechii moşteniri, dar hotărâţi să-i supravieţuiască, foştii comunişti au început procesul conversiei.

Volumul de faţă prezintă transformarea şi traiectoriile politice ale nomenclaturii româneşti, în intervalul 1989-2000, urmărind identificarea mecanismelor de conversie şi funcţionarea lor, modalităţile de adaptare la noile jocuri politice, construcţia noilor identităţi politice şi poziţionarea acestor elite în raport cu temele care au dominat viaţa politică după 1989.

Volumul a fost publicat de Editura Michel Houdiard, Paris (2012).

Despre autoare:

S-a lansat site-ul Muzeului Memorial de la Râmnicu Sărat

Astăzi, cu ocazia Conferinţei „Reprezentarea trecutului comunist. Închisoarea Râmnicu Sărat ca loc al memoriei” s-a lansat oficial şi site-ul dedicat Proiectului „Muzeul Memorial de la Râmnicu Sărat”. Acesta poate fi accesat la adresa http://www.memorialulramnicusarat.ro/.

Conference of the Society of Romanian Studies, July 2-4 2012: „Europeanization and Globalization: Romanians in Their Region and the World”

More than two decades after the fall of communism and several years after Romania’s accession to the European Union, Romanians, whether at home, in a growing diaspora around  the world, or by virtue of international economic and cultural networks, are continuing to find themselves integrated into increasingly interconnected European and global institutions and practices. This gradual process of integration into international networks and interaction with foreign powers has been underway for centuries. States that occupied the territory of contemporary Romania and Moldova came under the influence of more powerful neighbors, and stood at the crossroads of both warlike and peaceful migrations. At one point most Romanian boyars spoke Greek, and in the 19th century Romanian students often studied abroad as they are again doing today. In the 1920s and 30s, ethnic and religious diversity contributed both to Europeanization and to domestic and international tensions. Then, the Soviet model played a major role in the imposition of communism. The proposed focus of the 2012 SRS conference encourages historical, cultural and contemporary inquiries into the place of Romanians and Moldovans in European and global structures, while pondering the implications of these trends for the future. 

The event will be host by Lucian Blaga University, Sibiu, 2-4 July 2012.

The event is organized in partnership with the Romanian Cultural Institute

The program of event here.

Campanie de investigaţii arheologice pentru identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în penitenciarul Aiud

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) desfăşoară la Aiud, începând cu data de 2 iulie 2012, o campanie de investigaţii arheologice în zona Râpa Robilor, unde au fost înhumaţi o parte dintre deţinuţii decedaţi în închisoarea din localitate.

Cercetarea arheologică din acest an are drept scop căutarea, recuperarea şi deshumarea osemintelor unor foşti deţinuţi politici, precum şi identificarea acestora. Datorită lucrărilor efectuate în zonă, investigaţiile se vor desfăşura doar într-un anumit sector din fosta parcelă de teren rezervată în trecut pentru cimitirul penitenciarului, pe o suprafaţă ce nu a fost afectată de lucrările menţionate. Cercetarea arheologică va fi realizată de o echipă de arheologi coordonată de către d-nul Marius Oprea, directorul departamentului de investigaţii din cadrul IICCMER. În teren, lucrările vor fi coordonate de dl. Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Paul Scrobotă (director Muzeul de Istorie Aiud), Gabriel Rustoiu (director Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia) şi Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). Forţa de muncă necesară pentru săpăturile arheologice va fi asigurată de către penitenciarul Aiud.

Conform actelor nominale de deces aflate la Primăria Aiud, în perioada 1945-1947, nu mai puţin de 149 de persoane au decedat în penitenciarul Aiud, jumătate din aceştia fiind acuzaţi de delicte politice. În intervalul 1948-1964, aici au decedat 437 de persoane, însă după unele estimări neoficiale, cifra deceselor ar fi de circa 700.

   IICCMER face precizarea că acţiunea de la Aiud are inclusiv o dimensiune de recuperare a memoriei, căutând să cinstească amintirea celor care, pentru convingerile lor democratice, au fost eliminaţi în sistemul carceral al regimului comunist.

Sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”

În 4 iulie, începand cu ora 10.00, la Academia Română, Calea Victoriei 125, va avea loc o sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”. Evenimentul este organizat de Fundaţia „Nicolae Steinhardt” şi Academia Română.

Conferinţa „Reprezentarea trecutului comunist. Închisoarea Râmnicu Sărat ca loc al memoriei”

Luni, 2 iulie 2012, de la orele 17.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează conferinţa „Reprezentarea trecutului comunist. Închisoarea Râmnicu Sărat ca loc al memoriei”. Conferinţa îşi propune să aducă la cunoştinţa publicului un subiect mai puţin cunoscut al istoriei noastre recente şi anume regimul de exterminare practicat de autorităţile comuniste împotriva „duşmanilor poporului” în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, în perioada 1945-1963. Penitenciarul s-a remarcat prin restricţii extreme, fiind supranumit „închisoarea tăcerii”. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical şi tortura au dus la decesul multor personalităţi închise aici.

Însemnătatea acestui spaţiu ne face să căutăm un mijloc de resuscitare a memoriei colective actuale, un instrument prin care să reuşim reconstituirea trecutului pentru generaţiile tinere. Închisoarea Râmnicu Sărat este argumentul şi în acelaşi timp simbolul importanţei şi necesităţii memoriei în construcţia unei naraţiuni asupra trecutului.

Conferinţa va aduce în discuţie modalităţile prin care fosta închisoare de la Râmnicu Sărat poate fi transformată într-un memorial al victimelor comunismului. Totodată, va fi lansată platforma virtuală, http://memorialulramnicusarat.ro/. Platforma a fost dezvoltată de IICCMER în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Fundaţia Konrad Adenauer.

Vor lua cuvântul: Dinu Zamfirescu, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Simina Bădică (curator în cadrul Muzeului Țăranului Român şi doctorandă a Universităţii Central Europene din Budapesta), Viviana Iacob (doctorandă a Şcolii Doctorale de Studii Culturale, membru board experţi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, studii masterale Illinois State University), Irina Hasnaş-Hubbard (artist plastic, muzeograf, doctorandă a Universităţii „Valahia” din Târgovişte), Cristina Anisescu (şef serviciu Programe educaţionale - CNSAS), Adelina Ţînţariu (director de departament în cadrul IICCMER).