Teodor Şuşman, liderul partizanilor din zona Răchiţele (Munţii Apuseni) urmează să fie exhumat

Anunţul făcut recent de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România privind exhumarea lui Teodor Şuşman, liderul partizanilor din zona Răchiţele (Munţii Apuseni) a stârnit deja interesul jurnaliştilor. Un articol echilibrat, care prezintă ambele aspecte ale controversatei poveşti, a apărut în Evenimentul Zilei de vineri, 17 iunie 2010. Detalii la http://www.evz.ro/detalii/stiri/luptatorul-anticomunist-din-satul-rachitele-898457.html

Eveniment cultural în Fortul 13 Jilava

Joi, 10 iunie 2010 ora 11.00 s-a desfăşurat în Fortul 13 Jilava un prim eveniment cultural dintr-o serie iniţiată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Ministerul Culturii, cu scopul de a atrage atenţia asupra acestui monument demare valoare istorică, dar care este prea puţin cunoscut şi valorificat.

Programul a cuprins un vernisaj expoziţie fotografie - Andu Novac; Intervenţie - Mircea Nicolae; Text - Mugur Grosu.

Au participat foşti deţinuţi politici, ziarişti şi persoane interesate de trecutul comunist. 

Din pacate, factorii de decizie, din domeniu politic şi cultural au lipsit. Scaunele pregătite pentru ei au rămas neocupate.

Memoria - revista gândirii arestate - numărul 70

La 20 de ani de la prima apariţie, vineri 18 iunie 2010, la Muzeul Literaturii Române (Bd Dacia nr 12), începând cu orele 13.00, va avea loc lansarea numarului 70 al Revistei "Memoria - revista gândirii arestate".

Evenimentul va fi urmat de spectacolul "Un altfel de Crăciun", cu Diana Giubernea, în regia Monei Gavrilaş.

Despre Revista "Memoria" cred că nu are rost să fac prea multe comentarii. Cei care citesc aceste rânduri ştiu cu cât efort şi cu câtă muncă a ajuns să "supravieţuiască" până astăzi şi sper sincer ca dificultăţile de anul trecut să nu apară din nou şi să pună sub semnul întrebării viitorul ei. Spectacolul "Un altfel de Crăciun" l-am văzut anul trecut la Piteşti, cu ocazia comemorării a 60 de ani de la începutul procesul reeducării. Mie personal mi-a plăcut şi îl recomand cu mare drag tuturor.

Expoziţia "Constatare la faţa locului: 13-15 iunie 1990"

Între 12 şi 27 iunie a.c., Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer propun bucureştenilor un exerciţiu de memorie asupra evenimentelor traumatice din zilele de 13-15 iunie 1990. Pasajul Universităţii va deveni pentru două săptămâni un loc al memoriei contestate, printr-o expoziţie care îşi propune să adune mărturii, imagini şi semne de întrebare asupra României mineriadelor.

Acum 20 de ani, Bucureştiul a fost scena unor violenţe de neimaginat organizate de statul român împotriva propriilor cetăţeni. Mii de mineri veniţi în capitală din Valea Jiului au bătut, arestat, violat şi jefuit sute de studenţi, profesori, oponenţi politici ai regimului, romi, simpli trecători. Autorităţile au recunoscut existenţa a şase morţi. O bună parte din cei arestaţi au fost eliberaţi abia peste câteva luni, fără despăgubiri sau reparaţii fizice ori morale.

Teroarea declanşată în Bucureşti în zilele de 13-15 iunie nu are nici astăzi, după 20 de ani, o versiune oficială, iar responsabilii nu au fost încă identificaţi. Memoria acelor zile este compusă din imagini, cuvinte şi conturul unor morţi pentru care nimeni n-a fost găsit vinovat. Această expoziţie nu vă propune o naraţiune coerentă, ci doar un inventar al memoriei traumatice legate de mineriade.

Expoziţia este un puzzle din care lipsesc multe fragmente. Martorii pe care i-am convocat sunt mulţi, dar şi mai mulţi sunt martorii tăcuţi, cei care nu ne vor spune niciodată ce a însemnat pentru ei iunie 1990. Ne lipsesc mărturiile soldaţilor care au fost obligaţi să împuşte civili care stăteau cu spatele, ne lipsesc mărturiile „minerilor“ curaţi şi tunşi regulamentar, ne lipsesc imaginile detenţiei din unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa  (unde sute de bucureşteni au fost anchetaţi, umiliţi şi bătuţi), ne lipsesc imaginile descinderilor în casele romilor din Ferentari, Rahova, Pantelimon însoţite de jaf, violuri, arestări şi bătăi. Ne lipsesc mărturiile celor peste 600 de romi arestaţi, maltraţi şi transformaţi în ţapi ispăşitori ai violenţelor acelor zile, dar ne lipsesc mai ales, imposibilele mărturii ale celor mai tăcuţi martori: morţii.

Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 12 iunie 2010, la ora 19.00, în pasajul Universităţii, cu participarea organizatorilor. Vernisajul va fi urmat de vizionarea proiectului de cercetare si performare a istoriei recente, Capete Înfierbântate, de la ora 20.00 la Facultatea de Arhitectură.

Concept: IICMER, Simina Bădică, Andrei Lascu.
Fotografii: Sorin Vasilescu, Andrei Iliescu, Ilie Bumbac, Agerpress.
Mai multe despre proiectul despre mineriade la: http://mineriade.iiccr.ro/

Dezbaterea „Mineriadele - între violenţă stradală şi rezistenţă civică”

La 20 de ani de la mineriada din iuni 1990, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează luni, 14 iunie, ora 18 la Muzeul Municipiului Bucureşti, B-dul I.C. Brătianu nr. 2, dezbaterea „Mineriadele - între violenţă stradală şi rezistenţă civică”. Invitaţi: Cătălin Avramescu, Andrei Cornea, Rodica Culcer, Andreea Pora, Ioan Stanomir, Dan Tapalagă, Vladimir Tismăneanu. Moderator: Robert Turcescu.

Conferinţă Ruxandra Cesereanu la IICCMER

În cadrul ’’Conferințelor Monica Lovinescu’’ organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, vineri, 11 iunie, ora 17.30 (Str. Alecu Russo 13-19 etaj 5), Ruxandra Cesereanu (Universitatea ’’Babeş-Bolyai’’, Cluj-Napoca) va prezenta - Tombola Memoriei. Postcomunismul românesc: dosariade, lustraţie et Co

De ce a depins în postcomunism recuperarea memoriei în chestiunea istoriei României în timpul comunismului? Ce anume din conceptul de "banalitate a răului" a făcut ca memoria să fie sublimata sau evitată şi doar, în funcţie de context şi politică, să fie recuperată şi asumată public? Cum se poate discuta astăzi despre etica memoriei?
Motto "Manuscrisele nu ard". (M. Bulgakov)

Două volume despre evolutia serviciilor informativ-represive din Romania în perioada 1919-1958

Marţi, 15 iunie, ora 11.00 la Fundaţia „Nicolae Titulescu”, Şos. Kiseleff 47, va avea loc lansarea volumelor: Florian Banu, „Un deceniu de împiniri măreţe”. Evoluţia instituţională a Securităţii în perioada 1948-1958, Editura Tipo Moldova şi Alin Spânu, Istoria Serviciilor de Informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Editura Demiurg. La eveniment urmează să participe, alături de autori, Gheorghe Buzatu, Florin Constantiniu, Cristian Troncotă, Constantin Buşe.

Lansări de carte la Bookfest

Lavinia Stan, Lucian Turcescu, Religie şi politică în România postcomunistă şi Lavinia Stan (coordonator), Prezentul trecutului recent. Lustraţie şi decomunizare în postcomunism, se vor lansa la Bookfest pe 12 iunie, ora 12, la standul Editurii Curtea Veche.

Adriana Tămăşan, Identitate şi alteritate la kurzi în secolele XIX, XX

Am intrat recent în posesia unei cărţi interesante şi bine documentată despre kurzi (Adriana Tămăşan, Identitate şi alteritate la kurzi în secolele XIX, XX, Editura Mega, 2009). În condiţiile în care se cunosc atât de puţine lucruri despre aceştia, o consider o lectură obligatorie pentru cei interesaţi de cultura şi civilizaţia Orientului Apropiat, dar în egală măsură şi pentru înţelegerea unor fenomene politice şi sociale tot mai des întâlnite în Europa Occidentală. Şi cum avem şi în România un număr considerabil de etnici kurzi, această carte ne oferă şansa de a-i cunoaşte mai bine.

„Subiectul abordat întruneşte o dublă calitate. El este exotic şi inedit – cel puţin pentru cititorul din România –, dar, în acelaşi timp, este puternic ancorat într-o problematică de maxim interes pentru lumea contemporană. Destinul acestui popor fără ţară oferă atât analistului istoric, cât şi oricărui individ animat de curiozitate intelectuală o materie întinsă, fascinantă şi plină de întrebări neelucidate. [...] Autoarea cărţii de faţă ne oferă o introducere plină de miez în acest dosar istorico-politic. Capitolele lucrării abordează câteva dintre cele mai interesante aspecte ale sale: formarea identităţii kurde, rădăcinile istorice ale acesteia, imaginea de sine sau reprezentările occidentale cu privire la kurzi. Lucrarea ne prezintă atât datele de bază ale istoriei şi civilizaţiei kurde (populaţie, limbă, religie, evoluţie politică şi culturală), cât şi imaginarul identitar al acestei naţiuni. Analiza mecanismelor prin intermediul cărora kurzii şi-au politizat identitatea reprezintă o contribuţie importantă adusă de cercetarea Adrianei Tămăşan.” (Prof. univ. dr. Sorin MITU)

Pentru detalii vezi şi: http://www.edituramega.ro/carte.php?carte=36

Odessa în flăcări - film de arhivă din 1942

De curând, presa italiană a scris despre un fapt cu totul inedit: descoperirea întâmplătoare în arhivele studiourilor „Cinecita” din Roma a peliculei filmului Odessa în flăcări, considerat definitiv pierdut.
Filmul, realizat în anul 1942, într-o coproducţie româno-italiană este consemnat în istoria cinematografiei europene şi nu numai, ca o capodoperă a genului. Despre el au rămas doar cronici, unele consemnări, fotografii şi afişe.
Având ca subiect drama refugiaţilor din Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca şi a ororilor comise de trupele NKVD-ului, predecesoarea KGB-ului, filmul a fost interzis după ocuparea ţării de către Uniunea Sovietică, iar protagoniştii acestuia aruncaţi în închisori.
Depus în arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate într-un cadru restrâns, mulţi ani Odessa în flăcări a figurat doar în registrul de evidenţă al arhivelor, apoi a dispărut din scripte.
După decembrie 1989, unii cercetători în istoria filmului au căutat zadarnic să dea de urma peliculei, investigaţiile ducând la concluzia că ea a fost confiscată de „consilierii sovietici” din perioada ocupaţiei, după care a fost scoasă din evidenţe, de către Direcţia presei şi tipăriturilor, fosta cenzură.
S-a mai descoperit că Securitatea a dat un ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de război din perioada 1940-1944, considerate fasciste şi „imperialiste”, duşmănoase „orânduirii socialiste”.

Capodopera cinematografică aparţine regizorului italian Carmine Gallone, unul dintre cei mai renumiţi ai timpurilor sale, iar scenariul este semnat de dramaturgul Nicolae Kiriţescu.
Filmul este o pagină de istorie, arătând lumii, în 1942, la Festivalul de la Veneţia – unde de altfel a şi câştigat Marele Premiu – ce înseamnă ocupaţia bolşevică şi teroarea stalinistă.

Mai multe detalii şi filmul (cu subtitrare în limba română) la http://telecinemateca.com/odessa-in-flacari-filme-romanesti/