Dezbatere „Memoria comunismului în ţările Europei Centrale şi de Est”

Vineri, 15 iunie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) va avea loc dezbaterea „Memoria comunismului în ţările Europei Centrale şi de Est”. Participanţi:Andrei Muraru (preşedinte executiv IICCMER), Dinu Zamfirescu (Preşedintele Consiliului ştiinţific IICCMER), Marius Oprea (IICCMER),  Stejărel Olaru (cercetător, istoric) şi Adam Burakowski (cercetător, Instytut Studiów Politycznych PAN). Evenimentul este organizat de Ambasada Poloniei la Bucureşti în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - IICCMER şi cu Institutul Cultural Român.

În cadrul dezbaterii se va încerca să se răspundă la întrebările:

Oare generaţiile următoare îşi vor aminti despre totalitarism şi, dacă da, cum li se va forma memoria?

Oare comunismul va face subiectul unor dezbateri publice în următoarele decenii?

Oare va mai încerca cineva să repete nereuşitul şi criminalul experiment comunist?

Accesul publicului la dezbatere este liber.

Informaţii preluate de pe site-ul Institutului Cultural Român.

La Chişinău s-a deschis un muzeu al deportărilor sovietice

La 71 de ani de la primul val de deportări din Basarabia, ce a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a fost inaugurat la Chişinău Muzeul Deportărilor.

Expoziţia inaugurală, intitulată „Moldova sovietică, între mituri şi Gulag”, este alcătuită din peste 700 de documente privind dramele celor peste 60.000 de basarabeni deportaţi în cele trei valuri de ridicări sovietice, în 1941, în 1949 şi în 1951.

Fotografii ale familiilor, scrisori din Gulag, documente, inclusiv din arhiva KGB, privind mecanismul deportărilor, obiecte personale, uniforme şi multe alte exponate întregesc imaginea unei perioade tragice. Atmosfera realistă este întreţinută şi de reconstituirea unui birou de ofiţer NKVD din acea perioadă, cu mobilier şi tehnică din perioada respectivă.

Amplasat în subsolul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei, localul destinat prezentării ororilor comunismului a fost deschis în prezenţa unui numeros public, format din zeci de deportaţi şi membri ai familiilor deportate şi oprimate de comunism, oficialităţi din R. Moldova, dar şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine de la Chişinău.

    Informaţii preluate de pe site-ul Epoch Times, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gheorghe Jijie

În vizită la Fortul 13 Jilava - 28.09.2009

S-a născut la 11 iunie 1919 în oraşul Botoşani. A fost arestat împreună cu părinţii săi în lotul Ştefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpătă şi Nicolae Luca. Arestarea a avut loc la 24 decembrie 1948 şi a fost condamnat la 10 ani temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii sociale” („a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă legionară”). A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Aiud, Gherla. La expirarea pedepsei, în 1958, a mai primit o condamnare administrativă de 36 de luni. A executat pedeapsa în închisorile şi coloniile de muncă Periprava, Culmea, Galaţi, Jilava, Văcăreşti, Aiud. A fost eliberat la 21 decembrie 1961.

După 1989 a fost secretarul Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. A publicat mai multe volume monografice dedicate lui George Manu, Vică Negulescu, Nicolae Pătraşcu.

A plecat dintre noi astăzi, 12 iunie 2012, în jurul orei 12.30.

   Informaţii preluate de pe blog-ul lui Claudiu Târziu şi din fişele matricole penale.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Constantin Iulian

S-a născut la Vaslui, la 17 octombrie 1929. A urmat cursurile Liceului „Mihail Kogălniceanu” din oraşul natal şi a fost încadrat în Frăţia de Cruce nr. 46 în 1945. După înăsprirea represiunii împotriva legionarilor pe parcursul anului 1948, a fost arestat împreună cu ceilalţi membri ai grupului şi implicat într-un proces în martie 1949. A fost condamnat prin sentinţa nr. 336/18.03.1949 la 7 ani de închisoare corecţională. A trecut prin reeducarea  din închisoarea Piteşti.

În mai 1950 a fost trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Eliberat la expirarea pedepsei, în 1955, s-a înscris la Facultatea de Construcţii din Bucureşti, dar a fost rearestat la 13 februarie 1958 şi acuzat că a încercat să reorganizeze Mişcarea Legionară în libertate. A primit o condamnare de 25 de ani muncă silnică. Cea de-a doua detenţie şi-a petrecut-o aproape integral în Aiud, unde a refuzat să accepte reeducarea propusă de regim prin colonelul Gheorghe Crăciun.

A fost eliberat la 1 august 1964. A reuşit ulterior să termine Facultatea de Construcţii şi, spre sfârşitul regimului comunist, să îşi susţină teza de doctorat în hidrotehnică. După 1990 a fost profesor de hidrotehnică la Politehnica Bucureşti, dar şi-a continuat şi activitatea în plan politic, fiind preşedinte al Partidului Pentru Patrie (1995-2005) şi al Partidului Totul pentru Ţară, până în ultimele sale zile. A decedat vineri, 8 iunie.

Constantin Iulian la emisiunea „Profesioniştii” realizată de Eugenia Vodă, pe TVR, aici.

      Informaţii preluate de pe site-ul fenomenulpiteşti.ro, unde cei interesaţi pot găsi mai multe amănunte.

Comemorarea a 60 de ani de la deportările din oraşul Giurgiu

    Astăzi, 7 iunie 2012, a avut loc la Ateneul „Ion Bălănescu” din Giurgiu comemorarea  a 60 de ani de când, în 1952, sub pretextul construirii „Podului Prieteniei” între Giurgiu şi Ruse, 823 de cetăţeni din Giurgiu au fost strămutaţi, pentru 2 ani, ca „duşmani de clasă”, în 51de localităţi din ţară.

Deportaţii erau familii de deţinuţi politici, foşti comercianţi, industriaşi, chiaburi, basarabeni, aromâni, ţigani.

Cu şapte ani înainte, în ianuarie 1945, 17 etnici germani din Giurgiu au fost trimişi pentru 5 ani în Donbas, la „munca de reconstrucţie”.

La eveniment au participat doamnele Micaela Ghiţescu - redactor-şef  Revista „Memoria”, Doina Jela - editor-scriitor „Editura Curtea Veche”, domnii Octav Bjoza, Preşedintele AFDPR, Mihai Neagu, Preşedintele AFDPR-Bucureşti, Silviu Moldovan - cercetător CNSAS, subsemnatul, reprezentanţi ai autorităţilor locale.

O prezenţă emoţionantă a fost cea a câtorva deportaţi, care au şi relatat din experienţele acelor ani.

Moderatoarea evenimentului a fost d-na Lăcrămioara Stoenescu, autoarea cărţii „Copii - duşmani ai poporului”, a piesei de teatru radiofonic „Am fost duşman al poporului” şi al unor articole din diferite ziare şi reviste care evocă deportările din 1952-1954.

   Evenimentul a fost organizat de d-na Lăcrămioara Stoenescu, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Giurgiu şi Centrul Cultural „Ion Vinea”, cu Sprijinul Comisiei Europene.

Şcoala de vară „Fenomenul Piteşti”, ediţia I, 23-27 iulie 2012

Între 23-27 iulie cei interesaţi dă afle mai multe despre perioada comunistă au posibilitatea de a participa la cursurile Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti“, care se va desfăşura pentru prima dată anul acesta.

Tot ceea ce trebuie să faceţi este să completaţi formularul de înscriere de pe acest site sau de pe www.fenomenulpitesti.ro până vineri, 6 iulie (inclusiv) şi să îl trimiteţi la scoaladevara@istoriecontemporana.ro sau scoaladevara@fenomenulpitesti.ro.

Lista candidaţilor admişi va fi publicată pe acealaşi site-uri luni, 9 iulie. Cheltuielile legate de transportul, cazarea şi masa studenţilor vor fi suportate de către organizatori.

Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“ este un proiect de suflet al Centrului de Studii în Istorie Contemporană şi www.fenomenulpitesti.ro. Dorim să oferim şansa tinerilor studenţi din întreaga ţară să ia contact nemijlocit cu cei care au suferit în închisorile comuniste, cu cercetători ai trecutului recent şi cu intelectuali de prestigiu din România pentru a face cunoscute modelele de demnitate şi rezistenţă din perioada comunistă. Vom îmbina prelegerile şi dezbaterile cu proiecţii de filme documentare, vizite în fostele închisori şi spectacole de teatru, toate într-o ambianţă plăcută şi relaxată.

A apărut un nou număr din „Caietele CNSAS”

A apărut un nou număr al publicaţiei periodice „Caietele CNSAS” (anul III, nr. 1(5)/2010, 284 p.).
Volumul a fost tipărit cu sprijinul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer şi cuprinde opt studii, grupate în secţiunile deja consacrate („Aparatul represiv comunist: instituţii, cadre, obiective”, respectiv „Sub lupa Securităţii”).

Studiile abordează o tematică variată şi de mare interes, cu valorificarea sistematică a informaţiilor inedite identificate în arhivele fostei Securităţi: cadrele Securităţii (inclusiv fişe biografice detaliate), înfiinţarea Departamentului de Informaţii Externe, urmărirea informativă a lui Tudor Arghezi (în perioada 1932-1946), ancheta ofiţerilor implicaţi în evenimentele din 24 februarie 1945, revolta minerilor din Motru (1981), participarea României la Jocurile Olimpice de la Seul (1988). De asemenea, la fel ca în numerele anterioare, există şi o rubrică de recenzii.

Publicaţia poate fi achiziţionată la preţul de 7 lei, urmând ca după epuizarea tirajului să fie disponibilă o versiune e-book, la preţul de 1,5 lei. Formatul electronic este disponibil, la acelaşi preţ, şi în cazul precedentelor patru numere ale „Caietelor CNSAS”.

    Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul numărului (în română şi în engleză).

Lansare de carte: Iulia Vadimirov, Monica Lovinescu în documentele Securităţii 1949-1989

Sâmbătă, 2 iunie, ora 15.00, în cadrul Târgului de Carte Bookfest, la standul Humanitas, va fi lansat volumul semnat de Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu în documentele Securităţii 1949-1989.
Vreme de patru decenii, activitatea din exil a Monicăi Lovinescu a fost monitorizată pas cu pas de slujbaşii Securităţii române. Dosarele întocmite în intervalul 1949-1989, însumând note informative, încercări de racolare, rapoarte şi planuri de măsuri, punctează principalele momente ale unei vieţi dedicate ţării în care libertatea devenise, după 1947, o amintire.

Prezentul volum îi oferă acces cititorului la o paletă largă de documente de arhivă, care urmăresc, în lungul curs al celor 40 de ani petrecuţi departe de România, lupta dusă de Monica Lovinescu împotriva totalitarismului, mărturie a unei conştiinţe ce a respins mereu compromisul, în ciuda sfâşierilor omeneşti.

Iulia Vladimirov este expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Ilarion Ţiu, Istoria Mişcării legionare. 1944-1968

Sâmbătă, 2 iunie 2012, ora 14.00, la Târgul de carte Bookfest, Standul Editurii Cetatea de Scaun Pavilion C2, Zona B, Stand B22, va avea loc o întâlnire cu cititorii a lui Ilarion Ţiu, autorul volumului Istoria Mişcării legionare. 1944-1968, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 270 p.

    Informaţii preluate de pe blogul autorului, unde se găsesc mai mult informaţii despre carte.
    Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul acesteia.

Eugen Stancu, Lucian Boia, Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia

Lucian Boia are reputaţia unui istoric în răspăr cu ideile de-a gata, pe care i-au creat-o zecile de volume cu o tematică luxuriantă, de la mişcarea naţională românească, până la imaginarul climatic. Dar chiar şi cu această reputaţie, Lucian Boia şi-a păstrat privilegiul de a nu se transforma într-un autor-vedetă, ci de a da întâietate absolută cărţilor sale. I-a fost dat lui Eugen Stancu, un tânăr coleg de breaslă, să pătrundă în cabinetul istoricului, ticsit de ediţii vechi, dicţionare, tablouri şi obiecte de artă, şi să pună întrebări despre predestinare, familie, formare şi împlinire profesională. A obţinut răspunsuri surprinzătoare, bogate în idei şi în detalii, din care nu se poate construi o singură istorie definitivă, istoria carierei lui Lucian Boia, ci un mănunchi de istorii, totdeauna polimorfe şi deschise, istoriile lui Lucian Boia.

Eugen Stancu este născut înTurnu Măgurele la 6 iulie 1978, este doctor în istorie. A studiat la Universitatea din Bucureşti, la Central European University din Budapesta și la Lincoln College, Oxford.

Volumul a apărut la Editura Humanitas şi va fi lansat la Bookfest duminică, 3 iunie, ora 13.00

    Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas, unde pot fi citite şi câteva pagini din carte.