Apariție editorială: Ionuț Zbranca, Alexandru Haiduc (coord.), Poveștile familiei mele. Percepții privind comunismul din România. (Interviuri de istorie orală)

 

     La Editura Argonaut din Cluj-Napoca a apărut volumul Poveștile familiei mele. Percepții privind comunismul din România. (Interviuri de istorie orală), avându-i ca și coordonatori pe Ionuț Zbranca, Alexandru Haiduc, iar ca editori pe Andi Alupei, Claudia Cîrcu, Andrei Dălălău, Emilia Glodici, Alexandru Haiduc, Bianca Ionel, Crina Ipate, Daniel Lupu, Sergiu Man, Mirela Mironiuc, Patricia Nae, Bogdan Negrea, Andrei Olteanu, Ingrid Sfet, Diandra Tanasă-Cozdreanu, Paul Ursachi, Antonia Varga, Tudor Vrabie, Ionuț Zbranca, Gabriel Zvîncă. 

     Acesta conține 39 de interviuri (20 cu femei și 19 cu bărbați), din mediul rural și urban din județele Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Gorj, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vaslui. 

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 118 (1/2022)

    A apărut numărul 118 (1/2022) al Memoria - revista gândirii arestate. Conceptul grafic al acestui număr este realizat de Corina Duma pe baza imaginilor din Expoziția Celula creativă - un experiment artistic de la Biblioteca Națională a României, Spațiul Euphoria (30 septembrie - 13 octombrie 2021).

     Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro.

Apariție editorială: Cosmin Budeancă (coord.), Dalia Báthory, Andreea Opriș, Dragoș Ursu (editori), Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în comunism. Mărturii și documente. Vol. II,

    Volumul II (continuarea celui din 2017), conține 21 de interviuri cu 7 foști deținuți politici, o soție de fost deținut politic și 15 copii, nepoți sau frați de foști deținuți. De asemenea, 55 de documente din arhivele românești și străine. 

Lucrarea prezintă suferințele prin care au trecut atât deținuții politici, cât și membrii familiilor acestora, respectiv câteva sute de mii de persoane (pentru că arestarea și condamnarea unui „dușman al poporului” avea efecte și asupra părinților, soției/soțului și copiilor). Ea surprinde interferențele autorităților statului cu destinele deținuților politici, modul în care acestea s‑au repercutat asupra evoluției lor sociale, profesionale, economice pe termen mediu și lung (unele identificabile chiar și în prezent), dar și încercările de a ieși din zona marginală a societății, dificultățile de a‑și continua studiile, de a‑și găsi un loc de muncă, de a‑și întemeia o familie sau de a o păstra pe cea de dinainte de arestare, încercările autorităților de a-i compromite în fața apropiaților și a altor deținuți, tentativele și metodele folosite la racolarea unora dintre ei ca informatori și cum s‑a derulat colaborarea lor cu Securitatea.

În ce privește familiile, sunt prezentate încercările de a lua legătura cu cei închiși, la divorț ca soluție pentru a scăpa de șicanele și marginalizarea din partea autorităților, la urmărirea copiilor și a altor membri ai familiei, precum și problemele pe care le‑au avut aceștia.

Detalii despre volumul I aici.

Detalii despre volumul II aici.

Apariție editorială: Mihai I. Grăjdeanu, Momente din istorie. Istoria comunismului în România. Vol. I. Începuturile

Lucrarea este un roman grafic istoric interactiv, o premieră pentru spațiul românesc, un instrument util atât pentru profesorii care predau istoria comunismului sau istoria contemporană a României, cât și pentru elevii care vor să afle mai multe despre acest subiect. Deopotrivă, lucrarea poate fi interesantă și pentru studenți sau adulții pasionați de istorie. 

Lucrarea a apărut la Editura Fundației Culturale Memoria. Detalii și comenzi aici.

Apariție editorială: Zsuzsanna Varga, The Hungarian Agricultural Miracle? Sovietization and Americanization in a Communist Country

Lucrarea prezintă în principal agricultura maghiară de după 1945, dar tema este integrată în contextul central-est european, așa încât are implicații mult mai ample.

Autoarea demonstrează cum lobby-ul agrarienilor și dezvoltarea domeniului după revoluția din 1956 a dus la contactul cu Occidentul și a permis crearea unui sistem agricol eficient.  Ea susține că acest „miracol agricol maghiar” – un hibrid între tehnologia americană și structurile sovietice – a fost fundamental pentru succesul colectivizării în Ungaria.

Zsuzsanna Varga este șefa Departamentului de Istorie Modernă a Ungariei de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta.

Lucrarea a fost tradusă în limba engleză de Frank T Zsigó.

Mai multe detalii pe site-ul editurii Rowman & Littlefield.