StatCounter

luni, 1 martie 2010

Muzeul Comunismului din Praga


În 21 februarie am avut ocazia să vizitez Muzeul Comunismului din Praga (http://www.muzeumkomunismu.cz/). Deşi e poziţionat în zona centrală a oraşului, ocupă câteva încăperi situate la etajul 1 al unei clădiri şi nu este foarte bine semnalat. Preţul biletului era de aproximativ 7 euro, destul de mult în opinia mea pentru cât era de vizitat, însă cu toate acestea, şi mai ales în pofida faptului că era duminică seara pe la ora 18, eram totuşi câţiva vizitatori înăuntru.
Nu aş putea spune că muzeul este unul spectaculos. Este mai degrabă un fel de încercare de a prezenta câteva aspecte ale comunismului, însă lipsa spaţiului face ca imaginea generală să fie a unei debarale în care sunt înghesuite tot felul de obiecte.
Lăsând la o parte însă ce nu mi-a plăcut, trebuie să apreciez în mod deosebit că s-a făcut un astfel de demers, absolut necesar într-o capitală a unui stat fost comunist, atât de vizitată de turişti. Nu este nici pe departe de anvergura „Casei Terorii” de la Budapesta, însă dacă iau în calcul faptul că în Bucureşti nu există nici măcar atâta, nu pot decât să laud ideea.
De asemenea, m-a impresionat în expoziţie un filmuleţ despre căderea regimului comunist în Cehoslovacia şi cântecul Dĕkuji (Mulţumesc), interpretat de Karel Kryl, în finalul filmului. Cei interesaţi pot să-l asculte aici: http://www.youtube.com/watch?v=lGXIuNhZrQk
Prezint mai jos şi câteva imagini din muzeu pe care le consider relevante. De asemenea, cine doreşte poate face şi un tur virtual la adresa http://www.muzeumkomunismu.cz/virtualtour/tour.php?lang=en
 
  
  
 

2 comentarii:

Valeriu Antonovici spunea...

Bravo Cosmin! Mi-a plăcut. Sper să avem și noi un muzeu al comunismului... poate că mai avem neviue de timp... dar pentru ce?

Cosmin Budeanca spunea...

Valeriu, din pacate nici macar cum e cel de la Praga nu stiu daca o sa se faca in viitoarul apropiat, desi investitia ar fi una modica, in comparatie cu beneficiile (chiar simbolice). Un astfel de demers ar putea avea atat rol didactic, pentru profesorii care predau asa ceva la scoala, cat si de atractie turistica (asta in conditiile in care si asa nu prea ai ce sa vizitezi in Bucuresti).