A apărut numărul 4 (2/2009) din Caietele CNSAS

Semnalez aici apariţia numărului 4 (2/2009) din Caietele CNSAS.

Pentru cei interesaţi redau mai jos şi cuprinsul volumului în limba română şi în limba engleză.

Lansare de carte organizată de Fundaţia Culturală „Memoria”

În 8 aprilie 2011, ora 12, la sediul Uniunii Scriitorilor, Calea Victoriei, nr. 115, în Sala Oglinzilor, are loc lansarea volumelor Scrisori din exil între Vintilă Horia şi fratele său, Alexandre Castaing (1972-1992) şi Scrisori din exil ale lui Alexandre Castaing către cei dragi din ţară (1972-1992)

Evenimentul este organizat de Fundaţia Culturală „Memoria”.

Proiecţia filmului „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti

Marţi, 29 martie 2011, de la ora 18:30, va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" proiecţia filmului „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu".

Evenimentul precede conferinţa „Cultura bate criza" de miercuri, 30 martie, ce îl va avea ca invitat pe Andrei Ujică, regizorul lungmetrajului.

Intrarea la proiecţie este liberă!

O noua serie a Conferinţelor „Monica Lovinescu" la IICCMER

Prima conferinţă va fi susţinută de Prof.dr. Mircea Vasilescu (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti) şi va avea ca titlu: „Supravieţuire sau rezistenţă? Cultura, intelectualii şi mass-media”

Motto: „Sfidarea, rezistenţa şi încercările de a trăi o viaţă paralelă în afara sistemului au fost semne ale unei năzuinţe spre libertate, dar nu libertatea propriu-zisă. De aceea, putem şi trebuie să depunem mărturie despre toate astea, iar unii dintre noi trebuie admiraţi pentru curajul lor, dar nimic nu ne îndreptăţeşte să credem că putem interpreta istoria într-un mod liber şi nepărtinitor. Suntem cu toţii ca acei pacienţi care se autoconsultă şi îşi dau singuri medicamente”. (Martin M. Simečka, scriitor şi jurnalist slovac, fost disident şi autor de literatură samizdat)

Tema „rezistenţei prin cultură” a creat dispute aprinse la începutul anilor ’90, a fost abandonată şi a revenit în atenţia publică de curând. Centrată de autori (sau pe „producătorii de cultură”), ea a fost folosită mai degrabă pentru a legitima/delegitima intelectuali sau grupuri culturale şi a condus la comparaţii cu „adevărata rezistenţă” a celor care au protestat deschis împotriva sistemului, făcând ca discuţia să eşueze în sub-teme parazitare. S-a acordat mai puţină atenţie „consumatorilor de cultură”: reuşind să-şi creeze un spaţiu de (relativă) normalitate, aceştia au fost nucleul care a constituit, după 1990, dacă nu o adevărată „societate civilă”, măcar un „schelet” al clasei de mijloc. În anii tranziţiei, abundenta prezenţă a intelectualilor în mass-media a avut astfel un public pregătit să le recepteze mesajul. A fost însă relaţia intelectualilor cu publicul mereu adecvată?

Evenimentul va avea loc marţi, 29 martie 2011, ora 17.00, la sediul IICCMER din strada Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 5, ap. 3.

Petiţie împotriva Proiectului de lege, PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, proiect care vizează restituirea arhivelor confesionale

Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Arhivele Naţionale, precum şi federaţia Arhiviştilor din România, luând notă de avizul favorabil dat, în şedinţa din 8 martie 2011, de către Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor proiectului de lege PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, protestează şi aduce la cunoştinţa opiniei publice implicaţiile aprobării acestuia. Proiectul modifică art. 19 al Legii 16/1996, adăugând posibilitatea retragerii din proprietatea Statului român (Arhivele Naţionale) a fondurilor documentare „preluate abuziv”, cu invocarea decretelor 153/1950 şi 472/1971. Documentele ar urma să fie reclamate şi preluate de structurile de conducere ale diferitelor culte din România. Primul decret priveşte preluarea registrelor parohiale de născuţi/botezaţi, cununaţi şi morţi, iar al doilea, republicat ca legea 20/1974, a fost chiar legea arhivelor româneşti între 1971-1996.

Prin acest proiect de lege sunt vizate două categorii de documente create de culte:

1. Actele ce dovedesc statutul civil şi religios al persoanei (născuţi/botezaţi, cununaţi, morţi) — prerogativă a statului modern — sunt anterioare anului 1895 (Ardeal) şi 1865/1866 în Regatul României, când s-a introdus sistemul laic de stare civilă. Anterior, statul încredinţase această atribuţie diferitelor culte existente, de obicei mai multe în aceeaşi localitate. Conform proiectului, aceste acte, cu valoare genealogică, istorică, dar şi juridic-practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială, ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite, centralizat, structurilor de conducere ale cultelor (ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat, evanghelic etc.), în prejudiciul publicului interesat.

2. Documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale, instituţii de caritate etc. sunt de mare valoare istorică. Acestea acoperă întregul teritoriu al ţării, cuprind întreaga societate şi adesea au informaţii mai vechi decât cele oferite de arhivele altor instituţii publice sau ale familiilor. Chiar luate în parte fiecare, arhivele marilor culte „istorice” depăşesc interesul îngust de grup şi au semnificaţie publică mult mai amplă, regională şi chiar naţională.

Din perspectiva celor enumerate mai sus considerăm că: 

Conferinţă Andrei Ujică: De la document la ficţiune şi înapoi

Cea de-a opta conferinţă din seria „Cultura bate criza”, intitulată De la document la ficţiune şi înapoi, va avea loc miercuri, 30 martie 2011, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, cu începere de la ora 19:00. Invitatul acestei ediţii este Andrei Ujică, regizorul cunoscutului film Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu.

De la document la ficţiune şi înapoi este drumul pe care îl străbate orice autor de filme. Dar ce este ficţiune şi ce este realitate într-o dictatură?

„Dictatorul crede cu tărie într-un adevăr absolut, despre care noi ştim dinainte, şi apoi ştim şi după, că este eronat. Aceasta îi conferă o dimensiune malefică, atât timp cât se află la putere şi îi chinuieşte pe toţi cei care ştiu că el crede greşit, obligându-i la duplicitate şi la tot felul de subterfugii ca să supravieţuiască, dar şi o dimensiune tragică, atunci când pierde puterea, pentru că, la urma urmei, nu este decât victima unei erori de gândire.” (Andrei Ujică)

Marxismul reprezintă o ideologie eronată, care a beneficiat însă, din nefericire, de un mecanism de putere destul de consistent şi eficient încât să poată produce ravagiile cunoscute tuturor pe durata aproape a unui întreg secol. Cu intrarea în scenă a marxismului, o ideologie care radicalizează negativ anumite tendinţe ale Iluminismului, avem pentru prima oară de a face cu o ideologie „de autor“. De altfel, Marx este cel care a îndeplinit unul dintre visele auctoriale ale secolului XIX; toţi au vrut să scrie „cartea care ucide“ şi n-au putut. Iar Manifestul Partidului Comunist este o „carte care ucide“.

Despre Andrei Ujică

Expoziţie: „RUSALIILE NEGRE: DEPORTAREA ÎN BĂRĂGAN”

Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei - Fundaţia Academia Civică prezintă Expoziţia: „RUSALIILE NEGRE: DEPORTAREA ÎN BĂRĂGAN”. Realizatorulexpoziţie este dl. Romulus Rusan, în colaborare cu Ioana Boca, Virginia Ion, Angela Bilcea, Andreea Cârstea.

 Deschiderea oficială a expozitiei are loc vineri, 25 martie, ora 12 la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Şoseaua Kiseleff nr. 28-30.

Prima Conferinţă Naţională „Comunismul Românesc”, Bucureşti, 17-18 martie 2011

Hédi Fried, A treia viaţă, Editura Vremea, 2011

Fiică a unei familii de intelectuali evrei din Sighet, Hédi Fried a fost deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie, în perioada ocupaţiei maghiare a Ardealului de Nord. A supravieţuit, împreună cu sora sa, şi a ales să trăiască în Suedia. Istoria deportarii ei şi cea a inserării dificile într-o nouă societate au fost scrise în două carţi, apărute deja în româneşte (Frânturi dintr-o viaţă. Drumul la şi de la Auschwitz; Întoarcere la viaţă).

Personalitate marcantă a societăţii civile suedeze, Hédi Fried s-a remarcat prin activitatea neobosită pusă în slujba idealului înţelegerii şi bunei convieţuiri între oameni. Eforturile ei de a face cunoscut coşmarul Holocaustului sunt concretizate în volumul Pendulul vieţii.

Pornind de pe poziţiile profesiunii ei de psiholog, autoarea a oferit, de mulţi ani încoace, consiliere şi tratament supravieţuitorilor Holocaustului stabiliţi în Suedia. Organizarea unui centru, în care aceşti oameni suferind de traume profunde să fie întâmpinaţi cu căldură şi înţeleşi, este descrisă, cu talent si seriozitate, în volumul A treia viaţă.

Volumele pot fi comandate online, pe site-ul editurii: www.edituravremea.ro.

Dublă lansare de carte la IICCMER

Joi, 17 martie 2011, ora 17.30 la sediul IICCMER din str. Alecu Russo, nr. 13-16, et. 5, ap. 11 se vor lansa două cărţi care reconstituie, prin intermediul interviurilor de istorie orală, două episoade dramatice ale istoriei recente:

Memoria salvată, (II). Cine salvează o viaţă salvează lumea întreagă, (editori Smaranda Vultur şi Adrian Onică), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009 (mărturii despre Holocaust şi eforturile unor „drepţi între popoare” pentru salvarea semenilor lor evrei)

şi

Basarabeni şi Bucovineni în Banat. Povestiri de viaţă (editori Smaranda Vultur şi Adrian Onică) - ediţia I, Editura Marineasa, Timişoara, 2010, ediţia a II-a Editura Brumar, Timişoara, 2011 (mărturii despre refugiul basarabenilor şi bucovinenilor, din 1940 şi 1944, despre masacrul de la Fântâna Albă, despre deportarea în Bărăgan în 1951 etc.)

 

La eveniment participă:

Smaranda Vultur (Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara)

Rodica Zafiu (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti)

Doina Jela (Editura Curtea Veche, Bucureşti)

Romulus Rusan (Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului)

Miodrag Milin (Institutul de Studii Banatice din Timişoara, Academia Română)

Ioan Stanomir (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)

Adrian Cioflâncă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)

Cosmin Budeancă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)

Lansare de carte şi film despre Adrian Marino

Volumul Simonei-Maria Pop, Adrian Marino: obsesia trecutului, Gens Latina, Alba Iulia, 2010, este organizat sub forma unui dosar de presă atipic, care încearcă să ofere o perspectivă cât mai obiectivă asupra modului în care s-a născut, evoluat şi finalizat scandalul din vara anului 2010 legat de „colaborarea” lui Adrian Marino cu Securitatea.

Scurtmetrajul documentar, Adrian Marino: ContraTimpuri... este realizat de Alexandru Constantinescu şi suprinde ipostaze inedite ale lui Adrian Marino, regăsibile doar în jurnalele sale de călătorie sau în memorii. Strâns raportat la epoca şi realităţile comuniste, portretul lui Adrian Marino încearcă o reconstrucţie a felului în care a trăit şi a creat criticul clujean în perioada cenzurii totalitariste, insistând mai puţin asupra aspectelor existenţiale dramatice, cât asupra elementelor care l-au motivat să lupte până la capăt pentru a-şi desăvârşi destinul.

Un trailer al scurtmetrajului poate fi urmărit la: http://vimeo.com/20814034

Evenimentul va avea loc luni, 14 martie 2011, ora 15 în Sala Rotonda a Muzeului Literaturii Române, B-dul. Dacia, nr. 12, Bucuresti şi la el vor participa: Gabriel Andreescu, Cosmin Budeancă, V. Ş. Cisteianu, Ovidiu Şimonca.

Mai multe detalii despre structura cărţii mai jos:

Festival de film documentar dedicat drepturilor omului, ediţia a 4-a, Bucureşti 16-21 martie 2011

Ediţia a IV-a a Festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului propune şi în acest an o serie de filme documentare interesante, acoperind o sarie de tematici cum ar fi: suferinţa, injustiţia, corupţia, conflictele de familie şi, nu în ultimul rând istoria.

Filmele din acest an din secţiunea Cum se (re)scrie istoria sunt în număr de 5, iar despre acestea, în prezentarea secţiunii, organizatorii spun următoarele:  „Istoria modernă e scrisă în imagini. Uneori imaginile sunt înşelătoare (precum cele filmate în ghetto-ul din Varşovia) iar regizorii trebuie să descifreze arhivele şi să vadă dincolo de suprafaţă. Uneori, imaginile sunt de ajutor: a privi azi imagini româneşti filmate imediat după Revoluţie este arheologie pentru minte. Probabil că am uitat cum ne purtam. Tot aşa, am uitat cum o generaţie întreagă, trăind călare pe comunism şi capitalism, a făcut acest salt impresionant de la una la alta. Sau să fi fost, de fapt, o cădere?

Exista multe alte moduri prin care documentarele abordează trecutul recent: Patricio Guzman sapă după victime pierdute, ascunse sub nisipul deşertului Atacama şi scrutează cerul pentru un răspuns. În Cambodgia, regizorii îi caută pe cei responsabili de orori. Cu alte cuvinte, ororile primesc o identitate. Este deja ceva, este aproape justiţie. Bine-ar fi să avem şi în România un album de familie de acest gen.

 

Cele 5 filme sunt:

·            Un film neterminat

·            Dupa Revolutie

·            Dusmanii poporului

·            Perestroika mea

·            Nostalgia luminii

Prezentarea tuturor filmelor în limba română se găseşte pe site-ul Festivalului, iar cea în limba engleza poate fi consultată mai jos.

IML Cluj încearcă reconstrucţia 3D a feţei lui Teodor Şuşman, liderul unuia dintre cele mai importante grupuri de partizani anticomunişti din Munţii Apuseni

Luptătorul anticomunist Teodor Şuşman ar putea fi readus la viaţă, cel puţin în mediul virtual. Şi asta pentru că Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca va încerca să efectueze reconstrucţia facială a celui mai cunoscut partizan din Munţii Apuseni.

Directorul interimar al IML Cluj, Costel Siserman, a declarat că în momentul de faţă cercetările asupra oaselor şi craniului deshumate în iunie anul trecut în comuna Răchiţele au fost finalizate. Cu toate acestea, medicul legist care se ocupă de analiza osemintelor dezgropate după 60 de ani de când a fost ucis de comunişti trebuie să finalizeze raportul de expertiză care va fi trimis apoi Parchetului Militar.

 

Pentru a vizualiza întreg articolul accesează: http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/iml-cluj-incearca-reconstructia-3d-a-fetei-lui-susman-110698/