De curând a fost publicat la Chişinău volumul Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova. Monografia constituie o lucrare ştiinţifică complexă care include studii generalizatoare referitoare la simbolurile naţionale ale Republicii Moldova. Pentru prima dată s-a realizat o sinteză ştiinţifică interdisciplinară referitoare la elementele edificatoare ale Statului. Cartea defineşte identitatea simbolică a Republicii Moldova atât în spaţiul european, cât şi în cel mondial şi redă în plan istoric, printre altele, şi simbolistica perioadei comuniste, care treptat, în contextul schimbărilor de la sfârşitul anilor ’90, a fost înlocuită cu simbolistica autentică, românească.
Primele trei capitole ale volumului sunt dedicate simbolurilor naţional-statale majore – Stemei de Stat, Drapelului de Stat şi Imnului de Stat ale Republicii Moldova.
Cel de-al patrulea capitol este rezervat simbolurilor naţionale derivate şi complementare şi constituie un eveniment istoriografic în premieră Republica Moldova.
Distincţiile de stat, ca element constitutiv al simbolurilor naţionale, sunt trecute în revistă în capitolul V. Pe lângă imaginea şi descrierea oficială a ordinelor şi medaliilor naţionale, autorii oferă date statistice interesante despre numărul decoraţiilor din RSS Moldovenească şi Republica Moldova.
În capitolul VI este tratată moneda naţională ca manifestare, inclusiv simbolică, a suveranităţii statului. Cititorul va găsi aici o trecere în revistă a istoricul monedei Ţării Moldovei şi, în partea a doua, o cronică a implementării monedei naţionale în Republica Moldova.
Următoarele două capitole se axează pe simbolica corporativă a două instrumente statale de rezonanţă internaţională: însemnele heraldice şi vexilologice ale Forţelor Armate şi cele ale Vămii.
Simbolica corporativă de nivel naţional constituie subiectul capitolului IX. Aici se vorbeşte despre însemnele heraldice şi uniformistice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ca instituţie iniţiatoare a proiectului editorial de faţă.
Prezentarea armorialului teritorial al Republicii Moldova este subiectul capitolului X.
Ultimul capitol se constituie într-un fel de raport despre activitatea Comisiei Naţionale de Heraldică la cei 15 ani de existenţă. Compartimentul este semnat de primul preşedinte al acesteia şi de cel în vigoare şi punctează pe realizările şi planurile de viitor ale CNH.
Toate capitolele au o retrospectivă istorică ce se referă şi la perioada sovietică.
Volumul este completat cu o bibliografie selectivă de specialitate şi cu o cronică a principalelor evenimente legate de adoptarea simbolicii naţionale a Republicii Moldova.
Capitolele sunt ilustrate cu cca 900 de surse imagistice extrase din arhive, biblioteci şi muzee publice sau private, cu arătarea exactă a adreselor de conservare.
În calitate de anexe la fiecare capitol se reproduc documente cu caracter juridic sau istoriografic, care reflectă percepţia istorică şi statutul juridic al însemnelor prezentate. Astfel, materialul ştiinţific prezentat este susţinut şi de surse cu caracter practic.
Autori volumului sunt cercetători ştiinţifici, cadre didactice universitare, membri ai Comisiei Naţionale de Heraldică a Republicii Moldova etc.
Autori: Silviu ANDRIEŞ-TABAC (doctor în istorie, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM); Vladimir BOGDAN (Preşedinţia Republicii Moldova), Anuţa BOLDUREANU (doctor în istorie, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei); Varvara BUZILĂ (doctor în filologie, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală); Vitalie CIOBANU (doctor în istorie, Institutul Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”); Petru COSTIN (cercetător ştiinţific, Muzeul Armatei Naţionale); Silvia DONICI (cercetător ştiinţific, Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei”); Constantin MANOLACHE (doctor în politologie, Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei”); Vlad MISCHEVCA (doctor în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM); Mihai PATRAŞ (doctor în economie, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova); Mariana ŞLAPAC (doctor habilitat în studiul artelor, vicepreşedinte al AŞM); Didina ŢĂRUŞ (doctor în economie, Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei”); Ion XENOFONTOV (doctor în istorie, Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei”)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu