Departamentul Exil şi Minorităţi al IICCMER anunţă digitizarea unor fonduri arhivistice deţinute de Institut, care cuprind publicaţii ale exilului românesc, precum şi documente sau manuscrise din diferite arhive personale (e.g. „arhiva exilului românesc” constituită de Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca). Astfel, circa 29.000 de pagini din mai multe publicaţii şi fonduri arhivistice ale exilului românesc şi 23 de înregistrări video sunt puse la dispoziţia cercetătorilor în format digital.
Din fondul Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, donat de fundația Humanitas Aqua Forte către IICCMER în septembrie 2011, au fost scanate 2.327 pagini. Fondul reuneşte documente video (digitizate integral), extrase din presă franceză, manuscrise şi dactilograme ale unor autori din exil, dar şi din ţară: texte semnate Dan M. Brătianu (Souvenirs marquants de 1908 à 1984), Petre Baicu (Memorii din închisori), dactilogramele semnate Dan Petraşincu (cunoscut sub pseudonimul Angelo Moretta), manuscrise ale poetului Alexandru Busuioceanu sau ale lui Ion Pârvulescu, dactilograma romanului Biserica Neagră a lui A. E. Baconsky, însoţită de adnotările autorului, dactilograma Ultimului cuvânt al lui Mircea Vulcănescu, rostit în ziua de 15 ianuarie 1948 în faţa Curţii de Apel Bucureşti, diferite manuscrise ale unor texte publicate în revista Ethos editată de Virgil Ierunca (e.g. dactilogramele lui Mircea Eliade pentru Caiete de dor, cu adnotările autorului).
Fondul Exilul Românesc din Marea Britanie a fost scanat integral (6.208 pagini). El documentează activităţile emigraţiei române din Anglia începând din anul 1941 şi reuneşte următoarele subfonduri:
- Subfondul George Emil Iliescu şi Ecaterina Iliescu - acte şi documente personale ale Ecaterinei şi G.E. Iliescu, rapoarte militare, fişe şi fotografii cu exilaţi români din Anglia.
- Subfondul ACARDA (Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia) - corespondenţă, articole, extrase din presă referitoare la activitatea ACARDA. Rapoarte şi adrese referitoare la activitatea ACARDA pentru sprijinirea „Opération Villages Roumains", solidaritatea cu revoltele muncitorilor de la Braşov (15 noiembrie 1987) şi revoluţia din decembrie 1989.
- Subfondul Iolanda Strănescu Costide - corespondenţa Iolandei Strănescu cu Iurie Roşca şi Nicolae Lupan, apeluri, telegrame, declaraţii, discursuri şi extrase din presă referitoare la activităţile Asociaţiei „ProBasarabia şi Bucovina şi relaţiile cu ACARDA”, etc.
- Subfondul ARRC (Anglo-Romanian Refugee Committee) - corespondenţă, note, adrese, intervenţii, broşuri, discursuri, extrase din presă referitoare la rezolvarea de către ACARDA a problemei refugiaţilor români din Anglia, îndeosebi a cazurilor Gheorghe Viscereanu, Ghiţă Milea şi Stancu Păpuşoiu.
Din fondul Victor Frunză au fost scanate 4374 de pagini, respectiv publicaţiile Dialog şi Lupta (3294 pagini - revista Dialog şi 1080 pagini - revista Lupta).
Revista Dialog a apărut la Köln, Frankfurt pe Main şi Dietzenbach, Germania, din 1977. Revista a reprezentat Cercul Democratic al Românilor din Germania avându-l ca redactor pe Ion Solacolu (din aprilie 1982). Din 1988 până în 1992 revista Dialog a editat suplimentul Caiet de literatură, avându-l ca redactor pe Ion Negoiţescu.
Revista Lupta (Le Combat) a apărut la Paris, din septembrie 1983 până în decembrie 1997. Având o apariţie bilunară, revista a fost editată în primii ani de către Mihai Korne (în acelaşi timp şi director al revistei) şi din septembrie 1985 de către Antonia Constantinescu.
Fond P.H.Stahl a fost scanat integral - 422 de pagini. Fondul reuneşte publicaţia Gânduri Libere care a apărut la Paris din ianuarie 1951 până în 1952. Revista şi-a propus, aşa cum reiese din Cuvântul înainte (nesemnat) din nr.1/1951, să fie „un organ de apărare a culturii naţionale”. Principalii colaboratori au fost Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Şerban Voinea şi Constantin Amăriuţei.
Fond Constantin Micu-Stavilă (fost Ştefan Delureanu, denumire modificată la cererea donatorului) a fost scanat integral - 9238 pagini. Fondul reuneşte documente personale, articole şi manuscrise aparţinând lui Constantin şi Viorica Stavilă.
Fondul Institutul Român şi Biblioteca Română din Freiburg im Breisgau (Germania), digitalizat integral (1557 pagini), cuprinde câteva numere din Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg precum şi dări de seamă privind activitatea bibliotecii. Fondul a fost donat IICCMER în octombrie 2011.
Biblioteca Romana din Freiburg (inventare), cuprinde o listă a inventarului Bibiliotecii române din Freiburg împărţită pe fişe-autori şi teme documentare. Au fost digitalizate si prelucrate 4750 fişe.
Pe lângă aceste documente, IICCMER mai pune la dispoziţia cercetătorilor 23 de înregistrări video din fondurile arhivistice ale Departamentului Exil şi Minorităţi al IICCMER.
Mai multe detalii despre proiect pe site-ul IICCMER.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu