A apărut volumul „Derniers Jours de L’Europe/Ultimele zile ale Europei”, autor Grigore Gafencu

Grigore Gafencu (1892-1957) - om politic şi diplomat român; membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Fondator al ziarelor „Revista Vremii” (1921) şi „Timpul” (1937); director al ziarului „Argus” (1923); membru-fondator al Agenţiei de presă Orient-Radio (RADOR); secretar general al Ministerului Afacerilor Străine al României (1928); subsecretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (noiembrie 1929-iunie 1930) şi la Ministerul Afacerilor Străine al României (iunie-octombrie 1930); ministru al Afacerilor Străine al României (decembrie 1938 - iunie 1940); trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Moscova (august 1940 - iunie 1941). Autor al lucrărilor Preliminariile războiului în Est. De la Acordul de la Moscova (23 august 1939) până la ostilităţile din Rusia (22 iunie 1941) (1944), Ultimile zile ale Europei. Un voiaj diplomatic în 1939 (1946). A lăsat însemnări zilnice (jurnal) deosebit de importante pentru cunoaşterea vieţii politice româneşti şi internaţionale.

„Grigore Gafencu, prin fineţea judecăţii sale politice, în urma experienţei ca ministru de externe, apoi reprezentant al României la Moscova într-un moment atât de dramatic, precum şi datorită talentului său de scriitor, a fost perceput în străinătate, în tot timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în cei zece ani care au urmat, ca personalitatea română cea mai strălucită şi reprezentativă.“ Neagu Djuvara

Traducerea din limba franceză: Andrei Niculescu; studiu introductiv, note şi indice: Mioara Anton. 

Volumul a apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria exilului Românesc şi a Institutului Diplomatic Român şi poate fi achiziţionat de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012

The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.

Simpozionul: Ora de istorie

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gheorghe Grecu

Vineri 20 ianuarie 2012 a trecut la cele veşnice, la venerabila vârstă de 98 de ani, fostul deţinut politic şi comandant legionar Gheorghe Grecu.

S-a născut la 27 mai 1913 la Cudalbi, judeţul Galaţi. În 1928, la vârsta de 15 ani, a intrat în Mişcarea Legionară, în cadrul căreia, ulterior, a fost deosebit de activ, ocupând diverse funcţii. A fost arestat la 15 mai 1948 şi condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru că „a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă”. A executat pedeapsa în închisorile Aiud, Capul Midia, Valea Neagră. La 10 mai 1950 a primit o pedeapsă administrativă de 12 luni, pedeapsă majorată ulterior cu 6 luni (Decretul 403/1952), respectiv cu 60 de luni (Decretul 510/1953). A executat pedeapsa în închisorile Ocnele Mari şi Gherla. A fost eliberat la 26 iunie 1954.

Între 1954 şi 1958 s-a implică în reorganizarea Mişcării Legionare, sub coordonarea comandamentului legionar clandestin condus de Puiu Athanasiu, Radu Gyr, Grigore Zamfiroiu, Constantin Iulian. A fost rearestat la 15 august 1958 şi condamnat la 23 de ani de muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile MAI, Jilava, Galaţi, Aiud. Nu a acceptat reeducarea în închisoarea Aiud (1962-1964), motiv pentru care a fost nevoit să reziste condiţiilor de exterminare din Zarcă. A fost eliberat la 19 august 1964.

„În libertate”, conform dosarelor de la CNSAS, a fost urmărit zilnic de cca 20 de persoane, agenţi şi informatori ai Securităţii. A făcut demersuri repetate să emigreze în SUA, până în 1988 când i s-a permis plecarea. Şi-a continuat activitatea politică atât în exil, cât şi în România, unde s-a întors în anii 1990.

    Informaţii preluate de pe pagina de facebook Gheorghe Grecu, comandant legionar. Pagină comemorativă şi din fişele matricole penale.

Ion Ficioru - un fost comandant de închisoare comunistă care nu are nimic să-şi reproşeze

    Duminică, pe TVR1, la „Reportajele Jurnalului” a fost prezentată „Mărturia unui fost comandant de închisoare comunistă care nu are nimic să-şi reproşeze”, despre Ion Ficioru, unul dintre cei mai sadici torţionari din sistemul carceral comunist. Reportajul a fost realizat de Camelia Csiki şi poate fi vizionat aici.

Lansare şi dezbatere la ICR: Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

Marţi, 31 ianuarie 2011, de la ora 18.00, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38) găzduieşte un eveniment dedicat vieţii şi operei scriitorului I.D. Sîrbu. Lansarea volumului Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii de Clara Mareş (Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2011) va fi urmată de o dezbatere la care vor participa criticii literari Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea Enache, scriitoarea Doina Jela (redactorul cărţii), artistul Ion Barbu şi autoarea lucrării, Clara Mareş. Dezbaterea va fi moderată de Angelo Mitchievici, directorul departamentului „Ideologie şi Cultură” al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului din România. Întâlnirea este organizată în parteneriat de ICR, Curtea Veche Publishing şi IICCMER.

Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii este rezultatul a trei ani de cercetări în arhivele fostei Securităţi. Lucrarea expune detaliat şi cronologic cei peste 32 de ani de urmărire neîncetată, precum şi modul în care autorul memorabilelor Adio, Europa! sau Jurnalul unui jurnalist fără jurnal a făcut faţă acestei presiuni infernale. În contrapondere, sunt prezentate şi scrierile memorialistice sau literare publicate de Ion D. Sîrbu. Personajul conturat în paginile cărţii este un scriitor care încearcă să supravieţuiască liber şi curat, făcându-şi un crez din cuvintele nu mă judecaţi după cele făcute, ci după cele ce le-am refuzat a le face.

Accesul publicului este liber.

     Informaţii preluate de pe site-ul ICR.

Conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme”

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice organizează conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme”, susţinută de Drd. Simion Gheorghiu, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Evenimentul va avea loc miercuri, 25 Ianuarie 2012, orele 11.00-13.00, la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Strada Arhitect Grigore Cerchez nr. 16 (lângă Piaţa Dorobanţi, prin Str. Muzeul Zambaccian).

     Mai multe informaţii la tel. 021-230 69 92.

Alexandru Potcoavă, Şoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli

O nouă apariţie la Editura Tracus Arte: Şoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli, de Alexandru Potcoavă, un scurt roman (150 p) despre evenimentele din decembrie 1989, văzute de la firul ierbii, într-o cheie ironică, acută, crudă şi cinică. O proză antrenantă, cu destul umor, o carte ingenioasă despre istoria recentă care încă se scrie.

     Informaţii preluate dintr-o prezentare mai amplă a cărţii făcută de Mihail Vakulovski pe pagina lui de facebook.

Eveniment editorial la Iaşi

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Iaşi lansarea Anuarului IICCMER în limba română, cu tema Represiune şi control social în România comunistă (vol. V-VI, 2010-2011, Editura Polirom, Iaşi, 2011), şi a Anuarului în limba engleză, cu tema Avatars of intellectuals under Communism (vol. II, 2011, Editura Zeta Books, Bucureşti, 2011).

Evenimentul va avea loc la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” (Strada Lascăr Catargi, nr. 15, Iaşi), miercuri, 25 ianuarie 2012, ora 11.00. 

Participă: Gheorghe Cliveti, Alexandru Florin Platon, Ovidiu Buruiană, Adrian Cioflâncă şi Luciana Jinga.

Angelo Mitchievici, Umbrele paradisului, Humanitas, 2011

Umbrele paradisului este „un adevărat tur de forţă, o arheologie a avatarurilor fascinaţiei exercitate de U.R.S.S. asupra atâtor personalitaţi culturale şi politice din România şi Franţa. De la Romain Rolland şi Henri Barbusse la Panait Istrati, Alexandru Sahia, Geo Bogza, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu şi Tudor Arghezi”.

Angelo Mitchievici explorează cu luminoasă putere explicativă circumstanţele în care a fost posibilă trădarea cărturarilor, care au fost acele „icoane” sovietice graţie cărora cele mai abjecte abdicări păreau drept tot atâtea triumfuri. În această carte el reuşeşte să surprindă, coerent şi persuasiv, modul în care fascinaţia exercitată de U.R.S.S. a depăşit cadrele unei intoxicări ideologice pasagere pentru a deveni matricea altor asemenea patologii ale distrugerii spiritului critic. (Vladimir Tismăneanu)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas, de unde poate fi achiziţionată si cartea.

Vasile Tănase, Povestea asta e adevărată

„Povestea asta e adevărata”, de Vasile Tănase este cea mai nouă apariţie în colecţia FID - Fapte, Idei, Documente a Editurii Vremea.

Autorul spune povestea familiei sale, dar mai ales a tatălui său, Ivan Tănase, avocat şi fost fruntaş legionar din Giurgiu, care a fost urmărit de Siguranţa Statului şi mai apoi de Securitate, vreme de aproape 50 de ani, începând cu anul 1941. Ivan Tănase a fost închis în două rânduri (în 1941, pentru participare la „rebeliunea legionară”, vină de care a fost achitat, şi în 1952, pentru doi ani) şi a avut vreme de doi ani domiciliu obligatoriu (1954-1956).

Textul abundă de citate din dosarul lui Ivan Tănase, notele informative, procesele verbale şi celelalte documente fiind dovada tratamentului dur, inuman şi inutil la care au fost supuşi un invalid de război şi întreaga sa familie vreme de aproape jumătate de veac. La sfârşitul volumului, cele 80 de documente scanate din arhiva CNSAS dau mărturie de demnitatea şi statornicia convingerilor fostului legionar şi ale soţiei sale.

     Volumul este prefaţat de ing. N. Bengescu, are un format de 13 x 20 cm, 224 pagini şi poate fi comandat de pe site-ul editurii.

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Dezbaterea "Exterminare, complicitate, rezistenţă. Analiza experienţelor de tip sovietic în România şi Republica Moldova"

Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului (CSCP) în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer organizează Dezbaterea Exterminare, complicitate, rezistenţă. Analiza experienţelor de tip sovietic în România şi Republica Moldova la care vor participa Ovidiu Buruiană, Igor Caşu, Dorin Dobrincu, Florea Ioncioaia, Sergiu Musteaţă şi Octavian Ţîcu.

     Evenimentul va avea loc vineri, 13 ianuarie 2012, orele 17.00, în Corpul H al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Sala H1 (Bd. Carol I, nr. 11, Iaşi) şi va fi însoţit de lansarea volumului Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa (Chişinău, Editura Cartier, 2011), coordonat de istoricii Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu, foşti vicepreşedinţi ai Comisiei pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova.

Jonas Mercier Mure-Ravaud, Mehdi Chebana, Mémoires des Juifs de Roumanie

În urmă cu câteva luni a apărut în Franţa, la editura Non lieu, o carte al cărei titlu tradus în limba română ar fi Amintirile unor evrei din România - Mémoires des Juifs de Roumanie. Ziariştii Jonas Mercier Mure-Ravaud şi Mehdi Chebana, ambii pasionaţi de România şi instalaţi de altfel mai mult sau mai puţin la Bucureşti, dau cuvântul unor evrei care au trăit în România celui de-al doilea Război mondial.

Unii sunt în continuare aici, însă cei mai mulţi au emigrat în Israel. Descoperim astfel nouă personaje, nouă portrete ale unor supravieţuitori ai Holocaustului care ne permit să traversăm cele mai sumbre pagini ale istoriei române până în epoca Ceauşescu.

Informaţiile de mai sus au fost preluate de pe site-ul Radio France Internationale, unde poate fi audiat şi un interviu realizat de Vasile Damian cu Mehdi Chebana, unul din autorii cărţii.

Retrospectiva anului 2011 - ce s-a făcut pentru martirii din timpul progoanei comuniste

Site-ul www.fericiticeiprigoniti.net a făcut o retrospectivă, ordonată cronologic, despre ceea ce s-a făcut pentru ca tânăra generaţie să afle şi să cunoască istoria recentă a neamului românesc, dar mai ales pe martirii din timpul progoanei comuniste.

Retrospectiva, aşa cum este şi precizat, nu este una exhaustivă, dar oferă o imagine a eforturilor constante de cunoaştere a ceea ce s-a întâmplat în România în timpul prigoanei comuniste.

     Cei interesaţi pot găsi aici mai multe informaţii.

Romulus Rusan (coord), Morţi fără morminte în Bărăgan (1951-1956)

Semnalez cu întârziere o carte apărută în luna august 2011, sub egida Academiei Civice: Morţi fără morminte în Bărăgan (1951-1956). Coordonată de Romulus Rusan, la realizarea ei au mai colaborat Angela Bilcea, Ioana Boca, Andreea Cârstea şi Virginia Ion.

Cartea reprezintă un capitol din dicţionarul general al victimelor din închisori, lagăre şi deportări, la care lucrează echipa Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Ea cuprinde lista celor aproape 1700 deportaţi morţi în detenţia din Bărăgan în perioada 1951-1956. Dintre aceştia 175 copii, între care 150 morţi înainte de a împlini un an. Cel mai vârstnic dintre decedaţi - un ţăran în vârstă de 100 de ani, deportat cu cinci ani în urmă. Cu o bogată bibliografie şi cu certificate de moarte emise majoritar de autorităţile vremii - cartea este radiografia unui genocid inuman aplicat unor civili fără apărare.

    Cei interesaţi o pot procura de la sediul Academiei Civice din Bucureşti, Calea Moşilor nr. 132, etaj I, sector 2 Bucureşti, sau de pe site-ul Memorialului Sighet.

Şcoala de iarnă „Drepturile omului în istoria recentă a României”, Bran, 8-13 ianuarie 2012

IICCMER împreună cu Ambasada Olandei la Bucureşti şi Fundaţia Konrad Adenauer au lansat în cursul anului 2011 programul educaţional „Drepturile omului în istoria recentă a României”. Proiectul a inclus crearea unui curriculum pentru activităţi extraşcolare şi de tip „şcoala după şcoală” pentru elevii de gimnaziu, publicarea de materiale didactice pentru elevi şi profesori pe tema drepturilor omului, organizarea de cursuri de formare pentru profesori şi a unui concurs de campanii civice iniţiate de către elevi.

Cele mai bune patru campanii civice au fost premiate cu participarea celor mai activi membri ai echipelor la şcoala de iarnă „Drepturile omului în istoria recentă a României”. Proiectul are ca scop crearea unui mediu interactiv pentru elevii din ciclul preuniversitar prin implicarea lor în activităţi de team building şi dezbateri pe tema comunismului în România. Un asemenea demers îşi propune formarea şi consolidarea valorilor democratice în rândul elevilor şi profesorilor, precum şi dezvoltarea unei didactici bazate pe o pedagogie a libertăţii, a educaţiei pentru diversitate, a respectului pentru drepturile omului şi a educaţiei civice.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Represiune şi control social în România comunistă. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Volumele V-VI, 2010-2011

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a reluat publicarea Anuarului institutului, printr-un număr dublu (nr. V-VI, 2010-2011) având tema Represiune şi control social în România comunistă. Volumul, publicat de editura Polirom şi coordonat de Adrian Cioflâncă şi Luciana M. Jinga, are 480 de pagini şi conţine 21 de studii şi 6 recenzii abordând tematica terorii comuniste.

Anuarul IICCMER reuneşte analize privind instituţiile şi actorii care au pus în practică represiunea comunistă, metodele de mobilizare, cooptare şi control social şi comunizarea culturii prin reorganizarea comunităţii ştiinţifice. Studiile de caz oferă date despre rezistenţa anticomunistă, victimele represiunii sau situaţia cultelor sub regimul comunist, nuanţând înţelegerea consecinţelor nefaste pe care comunismul le-a avut asupra societăţii.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul volumului.

Lansarea cărţii „Generale, să nu taci!”, de Gheorghe Dragomir

Evenimentul este organizat de Librăria Mihail Sadoveanu şi Editura Vremea, luni, 9 ianuarie, ora 14.00, la Librăria Mihail Sadoveanu, bd. Magheru, nr. 6-8.

    Vor vorbi: autorul şi Silvia Colfescu (director Editura Vremea).