Ion Bălan, Colectivizarea în Regiunea Bucureşti, 1950-1962, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2012

Volumul privind colectivizarea în Regiunea Bucureşti, editat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, reprezintă o premieră pentru institut, prin faptul că pune în evidenţă documente care urmăresc desfăşurarea procesului de colectivizare într-o regiune (formă de organizare administrativ-teritorială existentă în România anilor 1950-1968, impusă după modelul sovietic) şi are menirea să completeze imaginea de ansamblu asupra fenomenului colectivizării, fenomen care a mai constituit obiectul publicării de către institut a unor culegeri de documente şi în anii anteriori, 2000, 2004, 2005 şi 2007.

Direcţia principală de analiză a constituit-o reacţia ţărănimii din Regiunea Bucureşti şi din structurile subordonate la presiunea autorităţilor comuniste de la centru şi din structurile locale, în privinţa organizării structurilor colectiviste şi impunerea cotelor obligatorii, ca şi modul în care a fost receptată şi analizată rezistenţa la colectivizare la nivelul conducerii centrale şi locale de partid şi de stat. Remarcăm, ca şi în cazul volumelor de documente publicate de institut în anii anteriori, faptul că politica represivă a autorităţilor de la nivel central dar şi local nu au avut o evoluţie constantă, a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri, anii 1951-1952, respectiv 1959-1960 fiind anii de forţare a procesului de colectivizare, de presiune maximă asupra ţărănimii pentru ca anii 1953-1957 să fie anii unei oarecare relaxări în ceea ce priveşte procesul.

Materialele cuprinse în volum, respectiv sintezele Comitetului Regional P.M.R. Bucureşti ale Comitetelor Raionale P.M.R. Crevedia şi Mihăileşti, referatele Comitetului Regionale şi Comitetelor Raionale sus-menţionate, dar şi ale altor Comitete Raionale, rapoartele de activitate, procesele verbale, informările, adresele, planurile de acţiune, notele informative, situaţiile privind colectările, buletinele informative etc. se referă la două mari perioade: 1951-1954 (circa 80% din documente), 1959-1962 (circa 20% din documente), perioade care reprezintă cu excepţia anului 1954 anii maximei represiuni în procesul de colectivizare.
     91 din cele 92 de documente incluse în volum sunt inedite şi provin de la Biroul Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale, din cadrul Fondului Comitetul Regional P.M.R. Bucureşti, fond care în momentul începerii cercetării în anul 2001 se găsea în plin proces de prelucrare arhivistică, respectiv de fondare, ordonare şi inventariere. Facem menţiunea că cotele sunt cele din momentul începerii operaţiunilor de prelucrare arhivistică a fondului, în planul metodic de lucru al fondului făcându-se precizarea că documentele urmau să fie ordonate şi inventariate structural-cronologic, respectiv pe secţii: agrară, secretariat administrativ, organizatorică, economică, cadre etc.
     Cele 92 de documente sunt ordonate cronologic pe următoarele perioade: 1951-1954, 1959, 1962. Pentru perioada 1951-1953, avem un număr de 70 documente care provin în marea lor majoritate de la două raioane: Crevedia şi Mihăileşti, dar şi de la raioanele: Călăraşi (prin problematica lor – abuzurile efectuate, fac o analiză a procesului de colectivizare din raion începând cu anul 1950), Slobozia, Snagov, Turnu Măgurele şi de Comitetul Regional P.M.R. Bucureşti.
     Documentele selectate pentru anul 1954, în număr de 12, au un specific aparte, cuprind: note informative întocmite de către Colectivul Central pentru Îndrumarea şi Controlul Lucrărilor Agricole de pe lângă Consiliul de Miniştri privind desfăşurarea lucrărilor agricole de vară şi de toamnă, tabele cu preţurile medii şi preţurile plafon stabilite pentru achiziţiile de porumb conform H.C.M. nr. 21000/1954, cu defalcarea sarcinilor de achiziţii porumb – pe regiuni – în afara comerţului de întâmpinare, preţul mediu fixat pe regiuni şi preţul plafon diferenţiat, situaţii cu arăturile adânci de toamnă pentru însămânţările de primăvară şi a desţelenirilor, cu colectările în sectorul individual şi întovărăşiri.
     Pentru anii 1955-1958 documentele existente în cadrul Fondului Comitetul Regional P.M.R. Bucureşti, sunt puţin numeroase şi nu fac obiectul de interes pentru acest volum.
     Documentele selectate pentru anul 1959, respectiv: informări, note informative, buletine informativ ale Comitetului Regional P.M.R Bucureşti în legătură cu: „abaterile” din comunele Răduleşti şi Dridu, Raionul Urziceni, în procesul de colectivizare, despre „unele manifestări” care au avut loc în satul Tovărăşia, comuna Nicoleşti, Raionul Slobozia şi comuna Jilavele, Raionul Urziceni, „unele aspecte negative în munca pentru strângerea fondului de sămânţă la întovărăşiri şi în problema contractărilor”, „înfierare” a acţiunii învăţătorului Bădicioiu Vasile, din comuna Bălăceanca, „unele acţiuni duşmănoase” din Raionul Roşiorii de Vede, ecourile „din masă” în legătură cu „Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale” (Decretul nr. 115/1959), privind aplicarea Decretului „Prezidiului Marii Adunări Naţionale pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură” (Decretul nr. 115/1959) etc. după cum se observă provin din toate raioanele şi pun în evidenţă ultimul asalt al autorităţilor pentru încheierea procesului de colectivizare în Regiunea Bucureşti.
    Trebuie totuşi menţionat că izolat au mai fost publicate documente privind procesul de colectivizare în Regiunea Bucureşti, pentru perioada 1950-1952, documente selecţionate din Arhiva Serviciului Român de Informaţii, Fondul Documentar, documente care sunt în esenţă sinteze şi rapoarte emanate de la Birourile Raionale şi Direcţia Regională a Securităţii Bucureşti care privesc acţiunile ostile procesului de colectivizare, nerealizarea planului de colectare în raport cu suprafeţele însămânţate, greutăţile întâmpinate în campania agricolă de vară, campania de treieriş şi colectare, situaţia gospodăriilor agricole colective etc.
     Deci contribuţia documentară pe care o propunem nu se doreşte a fi singulară, nu şi-a propus să epuizeze tema colectivizării în Regiunea Bucureşti, fiind conştient că abordări similare oricând sunt posibile şi chiar opportune.
     Informaţii preluate de pe site-ul INST.