Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc organizează în perioada 6-8 noiembrie 2013, la Bucureşti, Conferinţa
Naţională „Manifestaţii anticomuniste în Europa Centrală şi de Est”.
Scopul conferinţei este de a analiza rolul manifestaţiilor
de masă în amendarea practicilor de tip totalitar. În acelaşi timp, conferinţa
urmăreşte evidenţierea dinamicii regimurilor comuniste în raport cu coagularea
forţelor antitotalitare.
Pe 8 noiembrie 1945, manifestaţia publică pentru susţinerea
Majestăţii Sale Regelui Mihai I avea să se transforme rapid într-o manifestaţie
anticomunistă, la care s-au alăturat elevi, studenţi, profesori, ingineri,
clerici, care au scandat lozinci împotriva puterii comuniste instalate la 6
martie 1945. Drept urmare, un număr considerabil de participanţi au devenit
ţinte ale regimului comunist.
Unsprezece ani mai târziu, în octombrie
1956, studenţii de la Universitatea Tehnică din Budapesta s-au confruntat cu
trupele sovietice, venite pentru a opri sutele de mii de oameni ieşiţi pentru a
manifesta paşnic împotriva guvernului comunist. Mişcările de strada s-au soldat
cu mii de morţi, răniţi şi alte zeci de mii de deportaţi şi exilaţi.
Evenimentele de la Budapesta au avut, de asemenea, un important ecou
internaţional.
Ca urmare a intervenţiei trupelor
Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, pentru a stopa o eventuală revenire
la sistemul capitalist, prefigurată de reformele lui Alexander Dubček s-au
înregistrat victime, dar şi valuri masive de emigraţie. Cunoscute generic sub
numele de „Primăvara de la Praga”, evenimentele au avut un important răsunet
internaţional, precum şi efecte directe asupra Republicii Socialiste România.
În perioada 6-8 noiembrie 2013, Institutul
de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează
Conferinţa Naţională Manifestaţii anticomuniste în Europa Centrală şi de Est.
Scopul conferinţei este de a readuce în atenţia publică tradiţia
manifestaţiilor publice de opoziţie democratică şi rolul societăţii civile în
amendarea abuzurilor puterii politice totalitare. Un alt scop este
acela de a crea rețele academice și de a sprijini colaborarea între
cercetătorii care abordează subiecte specifice legate de temele de cercetare
menționate anterior. În acest sens, sunt aşteptate contribuţii originale care
vizează următoarele arii tematice:
·
Actorii
evenimentelor. Iniţiatori şi participanţi: elevi, studenţi, muncitori şi elite
politice;
·
Repercusiuni
asupra iniţiatorilor şi participanţilor: calea exilului sau penitenţa în
sistemul concentraţionar comunist;
·
Implicaţii
politice interne: reacţii, dinamici în sfera elitelor de la Bucureşti
·
Consecinţe
geopolitice. România şi modificarea relaţiilor cu cele două superputeri.
Conferinţa se adresează cercetătorilor –
profesori sau studenţi – interesaţi de studiul regimurilor totalitare şi al
formelor de represiune specifice acestora.
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un
abstract de maximum 300 de cuvinte, împreună cu un scurt CV, până la data de 1
octombrie 2013, pe adresa de e-mail: conferintanationala@iiccr.ro
Comunicarea rezultatelor selecţiei se va
face în scris, până în data de 10 octombrie 2013.
IICCMER va suporta cheltuielile cu cazarea, masa şi transportul participanţilor
IICCMER va suporta cheltuielile cu cazarea, masa şi transportul participanţilor
Pentru orice informaţie, vă rugăm să ne
contactaţi la adresa de e-mail conferintanationala@iiccr.ro
Informații
preluate de pe site-ul IICCMER.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu