Pe data de 30 august 2013 la iniţiativa preşedintelui Emil
Constantinescu, Fundaţia Română pentru Democraţie va organiza în colaborare cu
Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti o prezentare a Memorialului Jilava
pentru participanţii la beatificarea Monseniorului Vladimir Ghica, martir al
credinţei, care a fost asasinat de organele de represiune comuniste din
România în închisoarea Jilava în 16 mai 1954.
Vor fi prezenţi peste 50 de
înalţi reprezentanţi ai clerului din mai multe ţări europene şi membri ai
familiei monseniorului Ghica.
În cadrul acestui eveniment se
va prezenta un film documentar cu mărturiile foştilor deţinuţi politici
anticomunişti din perioada 1948-1964.
Un punct important va fi
reculegerea la aşa numitul Reduit, partea centrală a Fortului 13 Jilava în care
au fost încarceraţi şi torturaţi cei care erau consideraţi duşmanii regimului
comunist. Vizitatorii vor putea parcurge şi un
traseu până la Valea Piersicilor zona în care erau executaţii deţinuţii
politici condamnaţi la moarte.
Presa este invitată la acest eveniment. Acreditările se pot
obţine la Fundaţia Română pentru Democraţie: email cabinet_ec@constantinescu.ro;
tel. 0213160397 zilnic de luni până vineri între orele 10.00-15.00.
Memorialul
Jilava se află la o distanţă de 11 km de Bucureşti (vezi harta), deplasarea
putându-se face cu mijloace de transport în comun.
Pentru
cei care doresc să viziteze Memorialul Jilava în perioada ulterioară datei de
30 august menţionăm că datorită faptului că Memorialul se află în prezent în
perimetrul actualului Penitenciar Jilava intrarea se face doar pe bază de
invitaţii care se pot obţine printr-o solicitare la Fundaţia Română pentru
Democraţie (coordonatele menţionate) sau prin email la adresa: dana.cenusa@anp.gov.ro.
Manifestarea
programată în luna august 2013 face parte din proiectul „JILAVA Fortul 13,
Memorialul Totalitarismului: Represiune şi Rezistenţă” lansat în 2012 de
preşedintele Emil Constantinescu, membru fondator al Fundaţiei Memorialul
Victimelor Comunismului de la Washington şi al Muzeului Războiul Rece de la
Berlin, în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Scopul
proiectului este realizarea unui memorial al represiunii şi al luptei contra
totalitarismului, având drept nucleu clădirile dezafectate ale vechiului Fort
13 de la Jilava, o construcţie subterană cu o suprafaţă de 20000 mp,
datând din 1890 şi care a fost scena unor cumplite evenimente ale istoriei
represiunii incluzând pogromul împotriva evreilor, asasinarea unor lideri
politici în perioada 1938-1945 şi culminând cu încarcerarea şi torturarea
participanţilor la manifestarea anticomunistă din Piaţa Universităţii în
noaptea de 21-22 decembrie 1989.
Pentru
promovarea acestui proiect Fundaţia Română pentru Democraţie a organizat în
cursul anilor 2012-2013 mai multe întâlniri la sediul său cu reprezentanţi ai
unor instituţii guvernamentale, ai unor institute de cercetări istorice şi ai
unor Asociaţii civice care au acceptat să colaboreze la realizarea acestui
proiect. Printre participanţii la aceste reuniuni se numără: Octavian Bjoza,
preşedintele Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Andrei
Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc, comisar şef Dana Cenuşă, şef birou relaţii publice de
la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Traian Radu Negrei,
director Direcţia de Patrimoniu şi Monumente istorice Primăria Capitalei, Dinu
Zamfirescu, preşedinte Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc,
membru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţi, Radu Ciuceanu,
preşedinte Institutul pentru Studiul Totalitarismului, Puiu Haşoti, ministrul
Culturii 2012, prof. dr. Daniel Barbu, ministrul Culturii, Gabriel Leahu,
secretar general al Ministerul Educaţiei, Daniela Mihai director al
Institutul Naţional al Patrimoniului, prof. dr. Sergiu Nistor, şef catedră de
la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Florin Dobrescu de la
Departamentul de Cercetare - Documentare al Federaţiei Române a Foştilor
Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, prof. dr. Zoe Petre, decan
Facultatea de Istorie 1990-2000, Mihai Buculei, sculptor, autorul proiectului
monumentului Aripi, Radu Boroianu, secretar de stat Ministerul Culturii, Lucia
Hossu Longin, membru consiliul de administraţie TVR, autoarea Memorialului
Durerii, Alexandru Beldiman, arhitect (1990-1999 preşedinte al Uniunii
Arhitecţilor din România, vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor).
Proiectul
Jilava are ca obiectiv organizarea Fortului 13 ca un spaţiu de evocare a
universului represiunii luptătorilor împotriva totalitarismului şi realizarea
unor materiale documentare cu caracter cultural istoric: filme, CD-uri cu
mărturii ale foştilor deţinuţi politici, expoziţii de fotografii şi dezbateri
asupra represiunii şi terorii.
În
cadrul întâlnirilor organizate la sediul Fundaţiei Române pentru Democraţie
s-au prezentat: studiul istoric arhitectural al Fortului 13 Jilava elaborat de
Institutul Naţional al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional, materialul de prezentare a fortului Jilava realizat de
Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, în
care este menţionată clasificarea Fortului Jilava ca monument istoric clasa A
şi releveul Fortului Jilava realizat de studenţii Facultăţii de Arhitectură
Bucureşti. Administraţia Naţională a Penitenciarelor a organizat în
colaborare cu Ministerul Culturii şi Ambasada Olandei la Bucureşti o expoziţie
de fotografii ale acestui locaş al terorii.
Pe
4 decembrie 2012 la Ministerul Culturii în prezenţa preşedintelui Emil
Constantinescu s-a semnat Protocolul de colaborare dintre Ministerul Culturii
şi Ministerul de Justiţie prin care Fortul Jilava a trecut în administrarea
Ministerului Culturii în vederea utilizării lui pentru organizarea unui
Memorial al totalitarismului. Direcţia Patrimoniului din Ministerul Culturii a
inclus în bugetul pe 2013 finanţarea unor lucrări pentru amenajarea acestui
Memorial.
Proiectul
Jilava Fortul 13, Memorialul Totalitarismului: Represiune şi Rezistenţă îşi
propune în continuare amenajarea şi utilizarea spaţiilor ce vor fi deschise
publicului. S-a căzut de acord ca în zona de evocare, intervenţiile să
fie minime, limitate doar la consolidări discrete care să asigure soliditatea
şi securitatea clădirii pentru a oferi o imagine neretuşată a condiţiilor
crunte de exterminare a rezistenţei anticomuniste; scopul amenajării fiind
retrăirea senzaţiei de univers închis al terorii. Itinerariul de vizitare va
reface drumurile cotidiene ale deţinuţilor din celule la «ieşirile
supravegheate » în curtea închisorii, la duşuri, la infirmerie. În
spaţiile de acces se vor instala panouri informative, o sală audio-video,
standuri de publicaţii ale Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi
Memoria Exilului Românesc pentru informarea vizitatorilor asupra adevărului
istoric, vor fi expuse obiectele existente la aceea vreme în universul
carceral.
Proiectul
îşi propune pentru viitor organizarea unor tabere de creaţie care să permită
tinerilor artişti contemporani să-şi expună viziunea lor despre trecutul de
represiune, atât în spaţiile deschise, cât şi în zona de acces şi amenajarea
unui spaţiu destinat conferinţelor şi dezbaterilor pe tema totalitarismului şi
represiunii. Se va iniţia o colaborare cu Asociaţia europeană a Forturilor şi
cu Ministerul Turismului pentru promovarea la nivel european. În colaborare cu
Ministerul Educaţiei se va realiza un tur virtual al închisorii Jilava care va
fi inclus în proiectul Istoria recentă a României şi vor fi programate
deplasări ale elevilor în cadrul cursurilor de istorie recentă a României.
În
cursul anului 2012 Fortul 13 Jilava a fost vizitat de peste 1200 persoane:
elevi, studenţi din capitală şi alte oraşe ale ţări şi de delegaţi din
străinătate.
Cei
care doresc să afle mai multe detalii despre istoria Fortului 13 Jilava pot
consulta site-ul Fundaţiei
Române pentru Democraţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu