Miercuri, 6 noiembrie, ora 18.00, la Muzeul Literaturii
Romane, Bd. Dacia, nr. 12, va avea loc lansarea volumului Asul de pică:
Ștefan Aug. Doinaș de George Neagoe.
La eveniment vor participa: criticul literar Eugen Negrici;
Directorul Muzeului, Lucian Chișu, Oana Purice (autoare în vol. Intertext:
pânza de păianjen, coord. George Neagoe) și autorul.
„Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş” este una dintre primele
analize ample, aproape complete şi nepărtinitoare ale relaţiei încurcate a unui
scriitor român cu Securitatea. Pornind de la premisa că toate monografiile
intelectualilor care au activat între 1948 şi 1989 au obligaţia să încorporeze
relaţiile acestora cu cea mai represivă organizaţie a Ministerului Afacerilor
Interne din perioada comunistă, această lucrare poate constitui un posibil
model pentru viitoarele monografii consacrate scriitorilor români postbelici.
Deşi, de multe ori, spaţiul românesc a refuzat să accepte fuziunea dintre text
şi context, această teză devine unul dintre argumentele care susţin că, într-un
regim totalitar, orice gest, chiar de ordin artistic, primeşte, obligatoriu, o
nuanţă politică.” – editorii
„Cercetând dosarele lui Doinaş, de reţea sau de urmărire,
aflate în arhiva C.N.S.A.S., George Neagoe încearcă să descifreze mecanismul
psihologic determinant în acceptarea condiţiilor umilitoare impuse de
Securitate poetului şi, lucru şi mai greu de înţeles, amânarea «eliberării» lui
definitive de presiuni şi de restricţiile de publicare. Nimeni n-a remarcat
până la teza lui George Neagoe complicaţiile de natură morală şi literară ale
carierei poetului Ştefan Aug. Doinaş. Cu toate acestea, teza nu emite sentinţe,
ci caută să explice faptele şi atitudinile, inclusiv prin apelul la opera
propriu-zisă.” (Nicolae Manolescu)
„Din felul cum decurge argumentaţia, cum intervin probele şi
se cumulează metodic datele unui portret în penumbră, se poate spune că George
Neagoe a redactat de fapt un roman, unul incitant. Romanul ipocriziei. Miza e
explicită. Ea aminteşte de celebrele observaţii călinesciene privitoare la
momentul în care un personaj devine copt de literatură.” (Eugen Negrici)
„Modul de lucru al lui George Neagoe este următorul: peste
canavaua profilului biografic al lui Ştefan Aug. Doinaş sunt aşternute
concomitent cele două straturi, primul conţinând mulţimea reperelor
istorico-literare invocate în cuprinsul cercetării, cel de-al doilea coagulând
valenţele ideologice ale epocii în sfera esteticului sau a vieţii literare.
Suplimentar, având acces la dosarele C.N.S.A.S., cercetătorul are în atenţie
două profiluri biografice ale aceleiaşi persoane, Ştefan Popa şi Andrei Golfin,
pe care, suprapunându-le, constată că dau o imagine contradictorie, imposibil
de unificat.” (Lucian Chişu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu