Organizatori: Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale
(CEREFREA), Fundaţia Culturală Memoria
Comitetul de organizare: Claudia-Florentina Dobre
(doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA), Valeriu
Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA)
Comitet ştiinţific:
Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment
Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu
(profesor, SNSPA), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de
excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin).
Parteneri:
SNSPA
Informaţii organizatorice
Data conferinţei: 20-21 noiembrie 2014
Termen limită
candidaturi: Vă rugăm să trimiteţi o scurtă propunere de maxim 300 de cuvinte şi o
scurtă biografie până la data de 1
septembrie 2014 la următoarea adresă:cfdobre@gmail.com
Cei ale căror propuneri
sunt acceptate de către comitetul academic vor fi înştiinţaţi pe 15 septembrie
2014. Ne propunem
să publicăm lucrările conferinţei.
Limbi de lucru ale conferinţei: româna,
engleza şi franceza.
25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de
est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte,
istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de
acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de
stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.
Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât
paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în
spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie.
Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi
cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă
mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat
după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită
flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi
face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.
Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă
nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această
perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea
amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar
memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care
fac parte precum şi de sistemul de învăţământ şi de media.
Ajungând la ora unui prim bilanţ istoriografic şi memorial
invităm tinerii cercetători şi nu numai să împărtăşească în cadrul colocviului „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile
comunismului” organizat de CEREFREA şi Fundaţia Culturală Memoria pe 20-21
noiembrie 2014, cercetările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului
românesc, est şi central european. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile
română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme
documentare.
Avem în vedere următoarele teme dar orice digresiune de la
acestea este binevenită:
- istoriografia comunismului
- viaţa cotidiană
- memoria şi istoria represiunii
- memoriile comunismului
- generaţia postmemorială
Mai multe informaţii aici: http://25aftercommunism.blogspot.ro/search/label/Call%20for%20papers
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu