Apariție editorială: Cristina Preutu, Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974)

„Lucrarea abordează problema propagandei comuniste în intervalul specificat, abordând dimensiunea instituțională, a actorilor propagandei, tehnicilor și canalelor de difuzare. În istoriografie această temă a fost abordată tangențial, de aceea, subiectul în sine reprezintă o noutate în spațiul istoriografic. Problematica propusă este cu atât mai interesantă și inițiază perspective de analiză novatoare, cu cât contextul politic al perioadei a constituit un fapt inedit pentru istoria comunismului românesc, dar și în evoluția comunismului în Europa Centrală și de Est.

Demersul analitic al acestei lucrări este dezvoltat pe trei dimensiuni. O primă dimensiunea este cea a istoriei instituționale, prin care am realizat o reconstrucție a aparatului central de propagandă al CC al PCR, realizând și o analiză a propagandiștilor (recrutare, educare, activități). A doua dimensiune urmărește analiza funcțiilor pe care propaganda le-a dezvoltat în societate și a temelor principale din retorica oficială (tema naționalismului și Omul Nou), folosind, în această direcție și teorii ale lingvisticii și sociologiei. A treia dimensiune este cea a analizei efectului pe care propaganda l-a avut în societate și a percepțiilor societății asupra puterii, iar în acest sens am analizat scrisorile adresate puterii politice.”

Cei interesați pot găsi mai multe detalii despre volum pe site-ul Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de unde am și preluat informațiile de mai sus.