„Remodelată rapid și brutal după modelul
stalinist, societatea românească s-a pregătit cu frenezie, după 1945, pentru
adoptarea unor proiecte și scenarii care, în cazul în care ar fi fost adoptate
și aplicate, ar fi condus la eliminarea completă a comunității germane din
spațiul românesc. Doar neînțelegerile dintre unii
lideri comuniști care împărtășeau viziuni diferite asupra soluțiilor ce urmau a
fi adoptate în cazul comunității germane i‑au salvat pe etnicii germani de la
expulzarea lor completă din România.
Reacțiile
liderilor politici democrați precum Iuliu Maniu, Constantin Dinu Brătianu și
dr. Ion Constantinescu (președintele Societății Naționale de Cruce Roșie a
României) n-au fost de natură să diminueze amploarea măsurilor antigermane
adoptate de către autoritățile comuniste române. De menționat modul tranșant,
deschis și public în care Majestatea Sa, Regele Mihai I de Hohenzollern, și‑a
asumat deschis conținutul unui Memoriu expediat lui Franklin Delano Roosevelt,
în favoarea germanilor deportați în Uniunea Sovietică, fără însă ca intervenția
sa să aibă vreun impact asupra situației acestora. Nici eforturile liderilor
sași Hans Otto Roth și Rudolf Brandsch n‑au avut un mai mare succes în această
privință. Germanii din România au devenit, începând cu 1945, extrem de
vulnerabili la măsurile și inițiativele adoptate de către autorități la
presiunea Comisiei Aliate de Control controlată de către Uniunea Sovietică.
Sintagma de „colaboraționist” era foarte des și într‑un mod abuziv utilizată la
nivelul discursului oficial, aceasta regăsindu‑se frecvent la nivelul
dezbaterilor organizate de către liderii Partidului Comunist Român precum și a
activiștilor mărunți de partid, toți aceștia acuzându‑i invariabil – și in
corpore – pe etnicii germani.
Materialul documentar pe
care‑l publicăm în volumul de față a fost pregătit pentru a fi valorificat cu
ocazia Conferinței de Pace de la Paris (1946). El conține informații și date
valoroase privind evoluția comunității germane din România, în plan economic,
social, educațional, cultural, spiritual și politic, alături de diverse cifre
și statistici referitoare la evoluția/involuția comunităților germane trăitoare
în spațiul românesc.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu