StatCounter

duminică, 1 octombrie 2017

Apariție editorială: Mihai A. Panu (ed.), Capcanele ideologiei. Opțiuni politice ale etnicilor germani în România interbelică


A apărut la Editura Mega din Cluj-Napoca, avându-l ca editor pe Mihai A. Panu, volumul Capcanele ideologiei. Opțiuni politice ale etnicilor germani în România interbelică. Pentru cei interesați de istoria etnicilor germani, dar nu numai, un volum care poate ajuta la înțelegerea a ceea ce s-a întâmplat și după 1945.

"Istoria României interbelice a fost marcată de numeroase transformări structurale, acestea fiind resimțite cu precădere la nivel socio‑politic. Resetarea relațiilor societale survenită după momentul Marii Uniri din 1918 a presupus nu numai simpla schimbare a modelului instituțional și a relațiilor politice de putere, dictate de structura noului stat național, ci și o reconfigurare de tip identitar consumată în special la nivelul imaginarului colectiv.
Identitățile politice și sociale ale României Mari se cereau construite atât prin opoziția față de trecutul recent (non‑național) în regiunile nou preluate precum Banatul, cât și prin elaborarea, mai ales la nivel discursiv, a unui program identitar de tip integrator menit să dea sens și consistență ideii de stat națiune. Cazul României interbelice este unul cu totul special, întrucât relevă procesul de compatibilizare a unui profil etno‑cultural particular cu noul profil circumscris politic al statului național. În perioada interbelică, spaţiul românesc a cunoscut o tranziție în mai multe planuri, reinventându‑se sau, după caz, fiind reinventat, pe măsură ce factorii autohtoni sau influențele externe o cereau.
O istorie politică a României interbelice care să aibă ca punct central dinamica minorităţilor sale este, cel puțin din aceste puncte de vedere, o miză istoriografică importantă mai ales că literatura de specialitate nu evidențiază decât abordări sporadice, inconsistente și indirect legate de această perspectivă. Necesitatea accentuării perspective politice în investigarea diferitelor aspecte ale istoriei României interbelice devine legitimă atunci când se pleacă de la premiza la fel de legitimă, conform căreia orice tip de relație societală instituționalizată sau neinstituționalizată presupune interacțiunea unor actori care acționează de pe poziții diferite, de cele mai multe ori într‑o logică ierarhică. În aceste condiții, relațiile dintre actori (într‑un sistem social, politic etc.) sunt în mod necesar relații de putere și deci relații politice. Politica văzută ca relații de putere între diferiți actori activi într‑un sistem, se revendică de la o perspectivă teoretică devenită clasică mai ales în domeniul științelor politice sau al relațiilor internaționale și anume realismul."

Niciun comentariu: