„Lucrarea se doreşte o foaie de observaţie asupra culturii
religioase a romilor convertiţi la culte neoprotestante în România ultimelor
decenii, în condiţiile pluralismului confesional ce caracterizează
postsocialismul. Cartea exploatează cercetarea realizată în comunităţile
examinate sub egida proiectului The
Untold Story. An Oral History of the Roma People in Romania (EEA-JRP-Ro-No-2013-1-0401),
prima întreprindere de istorie orală dedicată în plan autohton minorităţii
rome.
„Ideea studiului se originează în preocupările noastre
anterioare pentru conceptul de «pocăinţă», urmărit în grupuri diferite etnic şi
religios (cehi baptişti, români şi ucraineni penticostali), dar şi pentru
relaţia dintre identitatea confesională şi cea etnică (exemplul tătarilor şi
turcilor dobrogeni). Cultura religioasă a romilor autohtoni reprezintă un
subiect relativ puţin cunoscut. Credinţele religioase, precum şi alte
componente ale ethosului lor au început să intereseze în ultimul sfert de veac
şi în mod inegal. Atenţia cercetătorilor s-a îndreptat cu precădere înspre
chestiuni de ordin economico-social, raporturile cu diverse etnii, circulaţia
prejudecăţilor rasiale şi efectele vehiculării acestora. Mentalul colectiv de
pretutindeni este amprentat de o imagine negativă, a ţiganilor,
veşnic respinşi, infractori, murdari etc. Atare percepţie, cimentată de-a
lungul secolelor, nu stimulează interesul pentru cunoaşterea altor laturi
definitorii pentru grupul în cauză. Astfel se întîmplă şi cu opţiunile lor de
credinţă. Începînd cu sec. XX şi îndeosebi în postcomunism, ele au cunoscut
puternice fluctuaţii, o prefacere mai profundă decît la toate celelalte
minorităţi istorice. Această dinamică face obiectul cercetării noastre, care
uzează, în primul rînd, de mărturiile orale colectate în cadrul proiectului
amintit.”
CUPRINS
Că pocăit
ce înseamnă, de fapt? A te lăsa de păcatul pe care l-ai făcut. A te căi, a-ți
părea rău și a te lăsa de păcat. (Studiu introductiv).....................................................................5
Noi,
gaborii, noi fără să cunoaştem adventiştii sau penticostalii, noi eram şi
suntem, şi copiii noştri, şi nepoţii noştri, temători de Dumnezeu...............................................................71
„Deci şi
pă mine m-o făcut Dumnezo şi am suflet, şi am inimă exact aşa ca dumneavoastră.
Chiar dacă sunt ţigancă.”............85
Şi m-am
pocăit şi eu, să fiu şi eu, să ajung în
Rai!.............105
Dumnezeu
are metodele Lui....................................... 130
Schimbare
în viața țiganilor numai Domnul poate să aducă. Așa am fost și io, așa am fost
mulți aici........................................ 150
Dumnezeu
nu ne-a făcut etnii, ci ne-a făcut oameni. Pe toți ne-a făcut după chipul și
asemănarea Lui.................................. 171
Şi am stat
de vorbă cu Isus, a fost prima dată când am stat de vorbă altfel cu
Isus....................................................... 186
„Hai cu
şalopete, cu tenişi, nici o problemă, da’ să vii, dacă ai promis la
Dumnezeu.”.................................................... 197
Io zîc
dacă Dumnezo vrea să mă pocăiască, io mă pocăiesc.....213
Dumnezeu o
fost și cu mine, chiar dacă nu-s
pocăit.............226
Noi vedem
că viața asta schimbată a țiganilor cere jertfă de la ei.........................................................................242
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu