Volumul, apărut la Editura Mega din Cluj-Napoca, „își
propune să reconstituie, din perspectiva documentului de arhivă, istoria
romilor în perioada regimului comunist din România. În acest sens, am urmărit
să surprind nu doar modul în care autoritățile s-au raportat la problema
romilor, ci și felul în care ei au reacționat la măsurile și politicile care-i
vizau în mod direct. Ca urmare, documentele descriu
experiența romilor pe câteva coordonate principale: marginalitatea socială,
integrarea în societatea românească, care uneori presupunea și colaborarea cu
instituțiile statului și, nu în ultimul rând, opoziția.
Lucrarea reunește documente din perioada regimului comunist realizate de poliția secretă română, Securitatea (inclusiv departamentul său extern), dar și de către organele de stat și de partid. Documentele Securității se află în custodia CNSAS din București și provin, în special, din patru fonduri: cel documentar, informativ, de rețea și SIE (Serviciul de Informații Externe). Ele datează, cu precădere, din anii 1970 și 1980. Fondul documentar conține rapoarte, note și studii privind situația minorității rome, abordând o mare diversitate de probleme, cum ar fi: distribuția în teritoriu a romilor, structura locală de conducere, activitatea unor lideri romi (cum ar fi Ion Cioabă și Gheorghe Nicolae), «naționaliștii țigani», relațiile dintre liderii romi și interacțiunea lor cu autoritățile române și diferiții cetățeni străini, sărbători și tradiții, deținerea de aur, acțiuni de opoziție față de regim, prezența în România a Uniunii Internaționale a Romilor, precum și analize privind situația economico-socială și culturală dificilă în care se găsea minoritatea romă. Materialele din fondul SIE conțin informații privind implicarea Securității (mai exact, a departamentului său extern) în obținerea de despăgubiri pentru romii deportați în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Supravegherea liderilor romi de către Securitate (Ion Cioabă și Gheorghe Nicolae), precum și colaborarea lor (Ion Cioabă) cu aceasta, oferă date importante privind situația comunității rome, relațiile liderilor săi cu autoritățile de stat și de partid, contactele externe și acțiunile lor care vizau recunoașterea romilor ca «naționalitate conlocuitoare»”.
Manuela Marin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu