S-a născut la 12 aprilie 1919 în Nucșoara, județul Argeș. A
fost sora lui Toma și Petru Arnăuțoiu, liderii grupului de rezistență armată
anticomunistă de la Nucșoara, cunoscut și sub numele de „Haiducii Muscelului”.
A fost arestată la 12 decembrie 1950 și internată
administrativ la Ghencea, Ocnele Mari și Pipera până la 22 februarie 1952. A
fost rearestată la 22 iunie 1958 și condamnată la 5 ani închisoare
corecțională. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Miercurea Ciuc și
Arad. A fost eliberată la 21 februarie 1962.
Frații săi Petre și Toma au fost condamnați la moarte și
executați, iar Anton a fost arestat de mai multe ori anchetat. Părinții ei
și-au pierdut viața în închisoare, mama, Laurenția, la Miercurea Ciuc, iar
tata, Ioan, la Botoșani.
După 1990 a fost activă în a aduce la cunoștința opiniei
publice sacrificiul familiei sale și a altor familii din zonă implicate în
rezistența anticomunistă.
Într-un interviu acordat lui Constantin Vasilescu, la 10 mai
2008, și publicat în Experiențe
carcerale în România comunistă, vol. V, spunea: „Nu-mi place că se dă
uitării jertfa celor care au murit. A murit intelectualitatea țării românești
în pușcărie, iar eu am impresia că nu se vorbește prea mult despre ei, nu se
aduce adevărata recunoștință faţă de aceștia care și-au jertfit viaţa pentru o
idee. Și pentru țară... Aș dori din suflet ca de-acum încolo, când este
posibil, să se pomenească și de jertfa pe care a făcut-o mama mea, pentru că
și-a jertfit patru feciori pentru țară! Pe mine de asta mă doare sufletul,
pentru că de ea niciodată nu s-a vorbit nimic...”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu