Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului – Atelier ştiinţific franco-român

Luni, 28 noiembrie 2011, între orele 14.30 şi 17.30, IICCMER şi Colegiul Noua Europă organizează atelierul ştiinţific franco-român, Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului. Workshopul va dezbate evoluţia reprezentărilor colective asupra crimelor nazismului şi ale comunismului. Cum ne amintim de cele două totalitarisme ale secolului XX? Cum se construiesc aceste memorii şi care este raportul dintre ele? Ce factori au influenţat evoluţia lor de-a lungul timpului?   

Participă: Alain Blum, EHESS; Raluca Grosescu, IICCMER; Damiana Oţoiu, IICCMER; Anca Oroveanu, NEC; Stanislas  Pierret, Ambasada Franţei la Bucureşti ; Alina Pavelescu, Arhivele Naţionale Române; Liviu Rotman;  SNSPA; Ioan Stanomir, IICCMER; Jean-Charles Szurek, Institut des sciences sociales du politique, CNRS; Florin Ţurcanu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.

Eveniment organizat în parteneriat cu: Institut des sciences sociales du politique, CNRS; Facultea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti; CeFReS, Centre français de recherche en sciences sociales.

Proiectul este susţinut de Ambasada Franţei în România.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul evenimentului:

Şerban Orescu, „Post-ceauşismul - o tranziţie fără sfârşit”

Volumul (de 304 pagini, format 13 x 20 cm) cuprinde peste 150 de articole şi eseuri despre situaţia politică din România postceauşistă, în care autorul demască şi deplânge persistenţa foştilor demnitari comunişti şi a foştilor securişti în viaţa politică românească de după 1989.

Şerban Orescu - născut la 16 mai 1925, într-o familie cu tradiţii intelectuale şi liberale, a absolvit Facultatea de Drept, Facultatea de Filosofie, apoi Institutul Politehnic, unde obţine şi distincţia de doctor. În 1978, pleacă definitiv în Germania. După 1980, deşi urmărit tot timpul de Securitatea ceauşistă şi rănit de un colet-bombă trimis de aceasta prin teroristul Carlos, are o intensă activitate politică anticomunistă, lucrează ca redactor în cadrul secţiei româneşti a postului de radio „Europa Liberă” (1981-1995), scrie articole în presa franceză şi germană şi face studii asupra sistemului comunist.

După prăbuşirea regimului ceauşist, a publicat în România mai multe cărţi: Eşecul unei reforme (împreună cu Liviu Vălenaş), editura Ars Longa, Iaşi, 2000; Ceauşismul, editura Albatros, Bucureşti, 2006.

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Teodor Stanca, Remember 1956. 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din centrul universitar Timişoara

La 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din 1956, a apărut volumul Remember 1956. 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din centrul universitar Timişoara, autor Teodor Stanca.

Teodor Stanca, fost deţinut politic, a fost „ideologul” mişcărilor studenţeşti anticomuniste de la Timişoara din 1956 şi unul dintre liderii revoltei.

Broşura-ediţie specială a fost editată de Cercul de Studii Vestul şi cuprinde o prefaţă semnată de Mircea Rusnac, despre contextul în care au avut loc mişcările studenţeşti, precum şi o amplă descriere a acestora realizată de Teodor Stanca.

Cei interesaţi de acest volum se pot adresa d-lui Mircea Rusnac pe e-mail la adresa mircea_rusnac@yahoo.com.

Seria documentară „Adio, tovarăşi!” la TVR

TVR 1 şi TVR HD transmit în premieră seria documentară în şase episoade „Adio, tovarăşi!”, realizată de regizorul rus Andrei Nekrasov, începând cu 17 noiembrie, ora 22.10. Seria documentară despre povestea destrămării lumii sovietice şi a utopiei socialiste într-un mod inovativ se va difuza sub genericul Documentarele Televiziunii Române în fiecare joi, de la ora 22.10, timp de şase săptămâni.

Filmele documentare ale seriei reflectă perioada 1975-1991 prin istoriile de excepţie ale unor oameni simpli, ale căror curaj şi hotărâre au devenit forţa purtătoare ce a dus la căderea Cortinei de Fier. Sunt poveşti despre dragoste, atentate eşuate sau încercări dramatice de a fugi în vest. Aceste întâmplări se petrec pe fundalul vieţii politice, pe care se perindă oameni de stat şi de partid. Prin materiale de propagandă şi filmări private, se creionează o imagine vie a acelor vremuri şi stilul de viaţă al anilor ’70 şi ’80.

Serialul este o saga filmată în 12 ţări, care îl poartă pe spectator înapoi spre evenimentele ce au au determinat încheierea Războiului Rece şi care continuă să marcheze ordinea mondială. Ilustrat cu excepţionale imagini de arhivă din ţările fostului Bloc Comunist şi din presa occidentală, „Adio, tovarăşi!” oferă o perspectivă unică despre un proces istoric atât de puţin înţeles, aducând faţă în faţă două generaţii: regizorul, un personaj născut în anii ’50 şi crescut în spiritul sovietic, şi fiica sa care a crescut în vest în anii ’80.

Serialul documentar „Adio, tovarăşi!” este parte a evenimentului multimedia care marchează 20 de ani de la destrămarea U.R.S.S şi care cuprinde şi o platformă web, o carte şi multe alte acţiuni paralele. „Adio, tovarăşi!” este o coproducţie Artline Films, Gebrueder Beetz Filmproduktion şi ARTE. Pentru România coproducătorii serialului sunt Hi Film şi TVR.

Despre regizorul filmului, Andrei Nekrasov.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Constantin Ionaşcu

Pentru că până acum am făcut mai multe postări în care am anunţat decesul unor foşti deţinuţi politici, am decis că ar trebui să fac o „rubrică permanentă”, iar prima postare din această „listă a tristeţii” îi este dedicată lui Constantin Ionaşcu (19 noiembrie 1924-15 noiembrie 2011).

Student la Facultatea de Drept, a fost arestat la 4 mai 1948, ca membru activ al Tineretului Universitar Naţional Ţărănist şi ca participant la organizarea manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A trecut prin închisorile şi lagărele de muncă Malmaison, Saligny, Valea Neagră, Constanţa, MAI Bucureşti, Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla, Poarta Albă. A fost eliberat la 2 mai 1953, la expirarea pedepsei.

Vechi PNŢ-ist, a reînfiinţat partidul de la Constanţa şi a fost apoi, ani la rând, secretarul din Bucureşti al organizaţiei lui Corneliu Coposu. Şi-a dăruit energia şi activităţilor filialei constănţene a Alianţei Civice. În deceniul din urmă – explorând arhivele – a publicat o monumentală monografie despre mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. Ediţia a treia a acestei cărţi (completată de autor cu date inedite) va apărea în curând prin grija Academiei Civice şi a Societăţii de Cultură Macedo-Română. 

În 19 noiembrie 2010, Fundaţia Academia Civică a lansat volumul Ororile şi farmecul detenţiei, o impresionantă convorbire între Constantin Ionaşcu şi Traian Călin Uba. Cei interesaţi să afle mai multe detalii biografice despre Constantin Ionaşcu şi să citească fragmente din interviul menţionat, pot accesa site-ul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de unde am preluat şi eu informaţiile de mai sus.

Seminarul ştiinţific: „Dezintegrarea U.R.S.S. - Cauze şi semnificaţii”

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice organizează Seminarul stiinţific cu tema: „Dezintegrarea U.R.S.S. - Cauze şi semnificaţii”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 7 decembrie 2011, orele 10.00-13.30, la sediul INST, strada Arhitect Grigore Cerchez nr. 16 (lângă Piaţa Dorobanţi, prin Str.Muzeul Zambaccian).

Mai multe informaţii la tel. 021 230 69 92. 

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul evenimentului:

Lansare de carte: „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. I. A-E.”

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează lansarea volumului „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. I. A-E.” 

Evenimentul va avea loc joi, 24 noiembrie, ora. 11.00 în Aula Academiei Române, Calea Victoriei, nr. 125, Bucureşti.

Lansare de carte: Jurnalul Annei Frank - ediţia definitivă

Joi, 17 noiembrie, ora 17, la Godot Cafe Teatru (strada Blănari nr 14), are loc un eveniment de excepţie, lansarea versiunii definitive din Jurnalul Annei Frank, apărut la Editura Humanitas.

La eveniment vor participa Caroline Seebregts, şefa Departamentului Cultură şi Presă al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, Gheorghe Nicolaescu, traducătorul cărţii, conferenţiar dr. la Universitatea din Bucureşti, Lidia Bodea, directorul editurii Humanitas, jurnalistul Cristian Tudor Popescu şi adolescentele Mara Jansen şi Ioana Lipcinski (care vor citi fragmente din volum. 

O scurtă biografie a Annei Frank:

Gheorghe Săsărman, Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său, Nemira, 2011

Volumul propune un soi de „autoficţiune” foarte ataşată de firul biografiei autorului, menţinându-se însă în aria de interes pentru epoca dictatorială comunistă, de care o parte a destinului său a şi fost decisă.

Gheorghe Săsărman - arhitect, devenit jurnalist, teoretician şi analist al fenomenului arhitectural românesc în anii ’70-’80, a devenit cunoscut ca prozator, înainte de a se exila în Germania în 1983, în ţară şi străinătate, prin remarcabile scrieri SF.

O prezentare mai amplă a cărţii şi a autorului se poate găsi pe Vetiver - Portalul Scriitorilor Româno-Americani din New York, de unde am preluat şi eu informaţiile.

Cartea poate fi comnadată de pe site-ul Editurii Nemira.

„Paul Goma – 34 de ani de refugiu politic”