A IV-a ediţie a Festivalului de Film Istoric de la Râşnov

Cetatea Râşnov găzduieşte între 10 - 19 august 2012 un eveniment deja tradiţional – a IV-a ediţie a Festivalului de Film Istoric. Timp de 10 zile, publicul va putea asista la un maraton cinematografic (peste 40 de producţii) cuprinzând cele mai noi şi mai valoroase filme documentare şi de ficţiune, concerte, dezbateri şi conferinţe pe teme istorice.

Anul acesta, organizatorii au ales să oglindească în selecţia filmelor din festival şi în evenimentele speciale teme istorice importante: Atentatul terorist de la JO Munchen 1972, Jubileul Reginei Elisabeta a II-a, Insula Ada Kaleh, Sfârşitul lumii şi Transilvania.

Festivalul se va bucura de prezenţa unor invitaţi de marcă: Ivan Patzaichin, medaliat la JO din 1972, Henry Hershkowitz, sportiv din delegaţia Israelului la Munchen 1972, Cristian Ţopescu precum şi actorul Marius Manole.

Festivalul de Film Istoric de la Râşnov îi invită pe cei interesaţi la o călătorie în timp, prin vizionarea unor filme care au ca subiect aceste momente istorice, dar şi cele mai noi producţii cinematografice cu temă istorică. Momente-portret vor fi dedicate actorilor Toma Caragiu şi Patrick Dewaere, cineastului Cristian Nemescu şi pilotului Ayrton Senna.

Atmosfera festivalului va fi completată prin 8 concerte speciale şi 2 expozitii tematice realizate în parteneriat cu Muzeul Ţăranului Român şi Biblioteca Judeteană Astra Sibiu. Spectatorii se vor bucura de concerte vocal-instrumentale de muzică veche, rock medieval, muzică tradiţională anatoliană, arabă şi evreiască, proiecţie de film mut acompaniată de muzică live.

Temele istorice vor fi prezente şi în selecţia apariţiilor editoriale prezentate la târgul de carte organizat pe întreaga perioadă a festivalului.

FFIR este organizat de Consiliul Local Râşnov, în parteneriat internaţional cu European Institute of Cultural Routes şi cu Asociaţia Mioritics. Accesul publicului este gratuit.

Evenimentele se vor desfăşura în Cetatea Râşnovului, la cinematograful din oraş şi în centrul istoric.

Mai multe informaţii despre evenimente se pot găsi pe site-ul oficial al festivalului: www.ffir.ro.

Guvernul României a redat IICCMER dreptul de a sesiza organele de cercetare penală

Astăzi, 25 iulie 2012, Guvernul a modificat cadrul legal de funcţionare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Principala modificare vizează dreptul IICCMER de a sesiza organele de cercetare penală când sunt identificate crime şi abuzuri politice comise în intervalul 1945-1990. În cadrul Institutului vor putea lucra procurori şi personal specializat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

     Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii.

Programul ediţiei a VII-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus: „Regimurile comuniste - memorie recentă pentru o societate deschisă”

În perioada 1-3 August 2012 va avea loc la Făgăraş - Academia „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus, ediţia a VII-a Simpozionului Internaţional „Regimurile comuniste - memorie recentă pentru o societate deschisă”.

Organizatorii evenimentului sunt: Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, Mănăstirea „Brâncoveanu” - Sâmbăta de Sus, Universitatea „Transilvania” din Braşov.

Instituţii partenere în organizarea evenimentului sunt: Programul „Europe for Citizens”, Muzeul „Casa Mureşenilor”, Braşov, Universitatea „St. Cyril şi St. Methodius” (Facultatea de Istorie) din Veliko Tarnovo, Bulgaria, Universitatea „Carl Von Ossietzky” (Facultatea de Drept), Oldenburg, Germania, Institutul Federal pentru Cultura şi Istoria Germanilor din Europa de Est, Oldenburg, Germania, Muzeul „Emlekpont”, Hódmezővásárhely, Ungaria.

Sprijinul financiar pentru organizarea simpozionului este asigurat prin Proiectul OPENNESS, Programul „Europa pentru Cetăţeni” al Uniunii Europene, Consiliul Judeţean Braşov, Primăria şi Consiliului Local al Municipiului Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentului.

Deschiderea primei ediţii a Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti”

Avem plăcerea să vă invităm la deschiderea oficială a Şcolii de Vară „Fenomenul Piteşti” marţi, 24 iulie, de la ora 10, la sediul Consiliului Judeţean Argeş (Piteşti, Piaţa Vasile Milea nr. 1). La eveniment vor participa reprezentanţii organizatorilor, foşti deţinuţi politici trecuţi prin închisoarea Piteşti şi studenţii selectaţi pentru a participa la cursurile Şcolii de Vară. 

Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti” se va desfăşura între 23-27 iulie şi va cuprinde prelegeri ale unor personalităţi de marcă din spaţiul cultural românesc: istoricul şi criticul literar Dan C. Mihăilescu, filosoful Sorin Lavric, teologul Radu Preda, istoricii Silviu B. Moldovan şi Alin Mureşan, regizorul Nicolae Mărgineanu, violonista Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, părintele Jan Nicolae şi fostul deţinut politic Petru Cojocaru. 

Accesul la prelegeri este rezervat studenţilor selectaţi pentru participare. Reprezentanţii presei care doresc să asiste la prelegeri se pot acredita pentru eveniment, contactând organizatorii (Alina Urs – alina.urs@istoriecontemporana.ro, 0734 846 362). Programul zilei de marţi, 24 iulie, care include o vizită la fosta închisoare Piteşti, este deschis publicului larg.

10.00-11.30 Conferinţă de presă. Deschiderea oficială (Consiliul Judeţean Argeş, Piaţa Vasile Milea nr. 1)

12.00-13.30 Prelegere Alin Mureşan: Despre fenomenul Piteşti (Consiliul Judeţean Argeş, Piaţa Vasile Milea nr. 1)

17.30-18.30 Vizită la fosta închisoare Piteşti (Str. Negru Vodă nr. 30)18.30-19.30 Slujbă de pomenire a victimelor (Str. Negru Vodă nr. 30)

Expoziţie: Ada Kaleh. Insula din suflet

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 2 august, ora 17.00 la vernisajul expoziţiei Ada Kaleh. Insula din suflet. Expoziţia face parte dintr-un proiect finanţat de AFCN şi va fi itinerată ulterior la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (14-28 septembrie 2012) şi la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin (9-31 octombrie 2012).

Vă invităm să deschideţi o pagină de istorie din trecutul recent al României. Vom rememora împreună destinul tragic al micuţei insule de pe Dunăre, în aval de Orşova veche, dispărută împreună cu aceasta în apele învolburate ale fluviului, în momentul în care s-a încheiat – la începutul anilor ’70 ai secolului trecut – construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier I.

N-am reconstituit fidel stilul de viaţă aparte, specific comunităţii insulare preponderent de etnie turcă – de altfel imposibil de redat veridic într-o expunere temporară. Am căutat doar ca prin crearea unei atmosfere speciale să sugerăm – atât cât se poate – unicitatea unui spaţiu exotic, pierdut pentru totdeauna.

Povestea insulei s-a construit pas cu pas din fotografiile provenite mai cu seamă din arhivele personale ale foştilor insulari, din cărţi poştale şi ilustrate din perioada de glorie a insulei, din hărţi vechi şi din relatări pline de durere sau nostalgie ale locuitorilor insulei. Obiecte provenite din Ada Kaleh (atâtea câte s-au mai păstrat), dar şi altele, cu valoare de simbol, vor întregi un tablou pitoresc pe care fiecare vizitator şi-l va contura din informaţii disparate şi subiective. Este singura perspectivă posibilă astăzi asupra unui spaţiu considerat de localnici un paradis pământesc, pe cale să devină mitologie.

După vernisaj, vă invităm la o călătorie în timp prin intermediul camerei de filmat, oferindu-vă o proiecţie de filme documentare realizate în şi despre Ada Kaleh la sfârşitul deceniului 6 de către studioul Sahia Film. Acestora li se va adăuga filmul Ada Kaleh Stories de Ismet Arasan (Turcia, 2009).

Expoziţia Ada Kaleh. Insula din suflet este deschisă la sala Foaier până pe 19 august 2012, de marţi până duminică, între orele 10.00-18.00. Intrarea este liberă.

Dan Cătănuş, Tot mai departe de Moscova... Politica externă a României în contextul conflictului sovieto-chinez, 1956-1965

Volumul reprezintă varianta actualizată şi adaptată spre publicare a tezei de doctorat pe care Dan Cătănuş a susţinut-o în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, sub coordonarea prof.univ.dr. Ioan Chiper.

Abordând politica externă a României în perioada 1956-1965, lucrarea are ca subiect central problema „desatelitizării” şi mai ales a modului în care conducerea comunistă de la Bucureşti şi-a propus şi a încercat să obţină recunoaşterea din partea Moscovei a suveranităţii sale decizionale.

Dan Cătănuş oferă în acest sens nu numai o interpretare originală, ci şi o viziune de ansamblu, coerentă şi logică, asupra unor evenimente care au marcat surprinzătoarea evoluţie a României, de la situaţia de satelit fidel al Uniunii Sovietice şi ţara cu unul dintre cele mai staliniste regimuri, la statutul de „copil rebel” al lagărului comunist, care îşi proclama independenţa faţă de Moscova şi, în acelaşi timp, începea să facă progrese în planul destinderii interne.

Volumul răspunde astfel unor întrebări esenţiale privind problema „desatelizării” României în anii ’50-’60 ai secolului trecut: când a început desprinderea de Moscova, ce motive au determinat conducerea de la Bucureşti să facă un asemenea pas, care au fost etapele strategiei concepute de Gheorghiu-Dej şi căile alese pentru punerea ei în practică, cum s-au corelat factorii interni şi cei externi în dinamica acestui proces şi, nu în ultimul rând, în ce măsură obiectivele asumate de liderii români au fost îndeplinite.

Prefaţată de profesorul Radu Ciuceanu, lucrarea este formată din 14 capitole plus Concluzii, un dicţionar biografic, bibliografie, un grupaj de 40 de fotografii din epocă şi indice de persoane. Lucrarea a apărut în 2011 sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, are 455 p. (format 17x24) costă 20,00 lei şi poate fi comandată de la la sediul INST, la tel. 021 2306992, sau la adresele de email: inst.academia@gmail.com şi arhiveletotalitarismului@gmail.com.

    Informaţii preluate de pe blogul INST.

Rusia înfometată: acţiunea umanitară europeană în documente din arhivele româneşti, 1919-1923

Documentele din acest volum au fost identificate în Arhivele Naţionale ale României şi în cele ale Ministerului Afacerilor Externe, încadrându-se în intervalul de timp 1919-1923. Acestea relevă, în principal, condiţiile foametei din teritoriile care aveau să fie încorporate în URSS (1922-1991), efortul statelor europene şi al organizaţiilor internaţionale de ajutorare a populaţiei înfometate. În plus, materialele inedite relevă ansamblul crizei economico-sociale cu care s-a confruntat noua formaţiune statală, cunoscută în epocă sub denumirea de „Rusia sovietică” sau, pur şi simplu, „Rusia”. Problematica este conexată cu primele măsuri generalizate de sovietizare a populaţiei, represiunile în masă, chestiunile basarabeană şi ucraineană, relaţiile româno-sovietice, dar şi cu premisele de natură obiectivă care au marcat tragedia, precum războiul civil, fenomenele meteorologice, stagnarea economică.

Din perspectiva politicii interne, demersul facilitează înţelegerea cauzelor foametei, a confluenţei factorilor de ordin subiectiv cu cei de ordin obiectiv care i-au determinat esenţa, a reacţiei autorităţilor sovietice şi a populaţiei afectate şi, nu în ultimul rând, a dimensiunii catastrofei umanitare (milioane de morţi, zeci de milioane de înfometaţi pe suprafeţe extinse). Din perspectiva politicii externe, documentele prezintă, în detaliu, atitudinea comunităţii internaţionale, a celei europene, în special, faţă de evoluţia galopantă a flagelului. Prezintă interes discuţiile şi corespondenţa diplomatică înregistrate la nivelul capitalelor europene pe acest subiect, iniţiativele de ajutorare, demersurile concrete de organizare a unei acţiuni umanitare cu caracter unitar şi eficient, în contextul izolării internaţionale a Sovietelor, respectiv, al tensiunilor înregistrate la nivel bilateral cu potenţialii furnizori de ajutoare, inclusiv cu România. Momente importante sunt acceptarea ofertelor de ajutor internaţional (american şi european), cristalizarea cooperării în acest sens, benefică pentru populaţia civilă şi crucială pentru evitarea falimentului regimului de la Kremlin.

Anunţ: colectare de obiecte pentru expoziţia „CEI DIN LUME FĂRĂ NUME”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în parteneriat cu Muzeul Ţăranului Român (MŢR) expoziţia „Cei din lume fără nume”,  dedicată politicii pronataliste a regimului Ceauşescu 1966-1989. Expoziţia îşi propune să readucă în atenţia publicului românesc tema pronatalismului ceauşist, oferind o vedere nuanţată şi complexă a acestei politici, a consecinţelor ei asupra societăţii româneşti.

În acest context IICCMER invită pe toţi cei interesaţi să sprijine realizarea acestei expoziţii prin donaţii/împrumut de obiecte în legătură directă sau indirectă cu tematica expoziţiei (fotografii: spitale, maternităţi, nou născuţi, manifestări cultural-artistice etc.; cărţi şi broşuri educativ-propagandistice: mama şi copilul, educaţie sexuală; reviste: Femeia, Săteanca, Dolgozo Nö, Muncitorul Sanitar, Sănătatea etc.; postere, afişe, ziare: orice tip de ziar ce conţine articole referitoare la politica demografică; legitimaţii, fotografii, diplome referitoare la Consiliul Naţional al Femeilor; ordine, decoraţii, brevete: Mama Eroină, Gloria Maternă cls. I, II, II, Medalia Maternităţii cls. I, II; obiecte: trusou nou născut din perioada comunistă, pătuţ copil, instrumentar medico-sanitar, jucării copii; materiale video etc.).

De asemenea, solicităm sprijin în identificarea de persoane dispuse să împărtăşească experienţe personale legate de politica pronatalistă a regimului Ceauşescu: femei, medici, persoane care au activat în Miliţie, Securitate, Procuratură etc.  Interviurile realizate vor fi utilizate atât în cadrul expoziţiei, cât şi pentru realizarea unui website pe această temă, cu respectarea clauzelor de confidenţialitate solicitate.

Nu ezitaţi să ne contactaţi pentru mai multe detalii.

Vă mulţumim şi vă aşteptăm!

Contact:

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 5, ap. 11, sector 2, Bucureşti.

Tel. +40 21 316 7565, E-mail: office@iicmer.ro

Florin S. Soare – 0726194700 (s_florin_1@yahoo.com)

Corina Doboş-0728040873 (corina.dobos@iiccmer.ro)

Anunţ preluat de pe site-ul IICCMER.

„The End and the Beginning. The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History”, Edited by Vladimir Tismaneanu and Bogdan C. Iacob

A fresh interpretation of the contexts, meanings, and consequences of the revolutions of 1989, coupled with state of the art reassessment of the significance and consequences of the events associated with the demise of communist regimes. The book provides an analysis that takes into account the complexities of the Soviet bloc, the events’ impact upon Europe, and their re-interpretation within a larger global context. Departs from static ways of analysis (events and their significance) bringing forth approaches that deal with both pre-1989 developments and the 1989 context itself, while extensively discussing the ways of resituating 1989 in the larger context of the 20th century and of its lessons for the 21st.

Emphasizes the possibility for re-thinking and re-visiting the filters and means that scholars use to interpret such turning point. The editors perceive the present project as a challenge to existing readings on the complex set of issues and topics presupposed by a re-evaluation of 1989 as a symbol of the change and transition from authoritarianism to democracy.

Contents

Alex Goldiş, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului

Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului este prima încercare de a privi sintetic, global, critica românească într-una dintre cele mai complicate epoci ale sale. Ea reface istoria decăderii şi a liberalizării criticii postbelice, prin stabilirea liniilor de forţă ale relaţiei dintre literatură şi ideologie. Nu în ultimul rând, studiul propune o meditaţie implicită asupra metodelor de investigaţie a unei perioade atipice, în care limbajul literar a fost permanent scurtcircuitat de cel politic.

„Practicând o critică remarcabil documentată, empatică şi lipsită de prejudecăţi, Alex Goldiş dă relief pasionant unui peisaj literar considerat de multe ori deşertic, într-o sinteză de anvergură care articulează cu claritate şi pregnanţă istoricul, tipologia şi ierarhia criticii româneşti din intervalul 1948-1971. Prin calităţile ştiinţifice, prin expresivitatea elegantă a limbajului, prin atitudinea fermă şi în acelaşi timp atentă la nuanţe, Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului atinge excelenţa şi consacră o incontestabilă vocaţie în spaţiul criticii româneşti de azi.” (Sanda Cordoş)

Cartea a apărut în 2011 la Editura Cartea Românească şi poate fi achiziţionată de pe site-ul Editurii Polirom, de unde am şi preluat informaţiile.