Tagung „Familienzusammenführung versus Freikauf der Deutschen aus Rumänien in der Zeit des Kommunismus” / Conferința „Reîntregirea familiilor versus vânzarea/cumpărarea etnicilor germani în perioada comunistă”

Reîntregirea familiilor etnicilor germani din România cu rudele rămase în Germania ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial s-a dezvoltat în anii dictaturii lui Ceauşescu în cea mai amplă acţiune de cumpărare/vânzare de persoane din istoria modernă a Europei. Deoarece condiţiile de trai din România s-au înrăutăţit continuu, din an în an a crescut numărul celor care doreau să emigreze. În public, Ceauşescu afirma că reîntregirea familiilor s-a încheiat, prin emisarii săi, cerea însă sume tot mai mari în valută pentru a aproba emigrările. În baza unor acorduri confidenţiale încheiate între negociatori germani şi români, între 1968-1989 în jur de 230.000 de etnici germani au părăsit România, stabilindu-se în RFG, primele răscumpărări avand însă loc în anii 1950.

„Reîntregirea familiilor” constituie un capitol delicat, controversat şi dureros în relaţiile dintre Republica Federală Germania şi România. Ceea ce înainte de decembrie 1989 a fost o bănuială, a devenit certitudine odată cu deschiderea arhivelor româneşti: RFG a plătit multe milioane de mărci germane pentru a răscumpăra etnici germani, tratand în acest scop cu înalţi reprezentanţi ai Securităţii, şi anume ai Serviciului de Informaţii Externe.

În cadrul unei conferinţe organizate de Organizaţia Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, istorici din România şi cercetărori ai subiectului din Germania vor prezenta aspectele politice şi sociale ale acestei răscumpărări şi le vor discuta cu publicul. În cadrul acestui seminar vor fi prezentate pentru prima dată poziţiile ambelor părţi – cea română şi cea germană – pentru a putea analiza problema în complexitatea ei.

Un moment special al conferinţei îl va constitui participarea fostului negociator al părţii germane, Dr. Heinz-Guenther Huesch, avocat şi politician CDU, care a reprezentat interesele RFG între 1968 şi 1989. 

Programm der Tagung / Programul conferinţei

19.- 20. Aprilie / Aprilie 2013

Sibiu / Hermannstadt

Spiegelsaal des Deutschen Forums/ Sala Oglinzilor a sediului FDGR

Apariție editorială: Jan Willem Bos, SUSPECT. Dosarul meu de la Securitate

Cartea, apărută la Editura Trei, oferă prin intermediul unei poveşti personale, o analiză percutantă şi lipsită de încrâncenare a uneia dintre cele mai întunecate perioade din istoria noastră.

Jan Willem Bos (n. 1954, Olanda) a început să studieze limba şi literatura română româna în 1973 la Universitatea din Amsterdam. În timpul studenţiei, a făcut mai multe vizite în România. În perioada 1978-1979 a primit o bursă din partea statului român pe baza acordului cultural care exista între România şi Olanda. În timpul acestei specializări, a locuit la căminele din Grozăveşti, fiind coleg de cameră cu Steinar Lone, un cunoscut traducător norvegian de literatură română.

Între 1982 şi 1984, Jan Willem Bos a revenit în România în calitate de lector de olandeză la Universitatea din Bucureşti.

Considerat un potenţial element ostil la adresa regimului comunist, a fost luat în vizor de Securitate, iar toate activităţile sale au fost atent monitorizate.

A aflat că este urmărit de la un foarte bun prieten al său pe care l-a cunoscut în prima călătorie în România, în 1974. În 1979, prietenul său a fost cooptat de Securitate pentru a da o serie de note informative despre studentul olandez venit la specializare. Cei doi au convenit să accepte cererea Securităţii, însă informaţiile respective erau lipsite de orice fel de conţinut.

În 2007 a depus o cerere prin care solicită să-şi vadă dosarul întocmit de poliţia secretă şi, un an mai târziu, a intrat în posesia dosarului, care acoperă peste un deceniu şi reflectă paranoia și megalomania unui regim criminal.

Despre autor:

Apariție editorială: Sorin Radu, „Ion Flueraş (1882-1953). Social-democraţie şi sindicalism”

Ce-a de-a doua ediţie revăzută şi „uşor” adăugită a cărții despre Ion Flueraș valorifică informaţii ce au rezultat din cercetarea unor fonduri de arhivă inaccesibile în anii 2005-2006, când a fost documentată prima ediție a lucrării. Mai precis este vorba de Fondul Partidul Social-Democrat şi Fondul Confederaţia Generală a Muncii din cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti. De asemenea, au fost adăugate fotografii noi relative la Ion Flueraş şi la familia lui, a fost actualizată bibliografia şi au fost valorificate date din lucrări mai vechi, care nu au fost utilizate la prima ediţie. Noile informaţii nu sunt în măsură să modifice afirmaţiile, concluziile susţinute în cadrul primei ediţii, ci vin să completeze episoade diferite din biografia lui Ion Flueraş.

Ion Flueraş a fost unul dintre cei mai importanţi lideri ai mişcării social-democrate din Transilvania şi, după Marea Unire, din România.

Apariție editorială: Identitate, social și cotidian în România comunistă. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Volumul VII, 2012

Volumul VII al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, coordonat de Luciana M. Jinga, propune o analiză a regimului comunist dintr-o perspectivă mai puțin abordată în literatura de specialitate. Autorii renunță la limitările cronologice care fac din anul 1945 un moment de referință și identifică elementele care apropie sau diferențiază regimul comunist de celelalte regimuri dictatoriale din România secolului al XX-lea. Fundamentate pe surse de istorie orală și documente de arhiva, textele de factură biografică, ce evidențiază elementele care au influențat decisiv parcursul politic al unor importanți lideri comuniști, ca Mihail Roller, Ana Pauker ori Gheorghe Gheorghiu-Dej, sunt completate de studii referitoare la urbanism și industrializare, dar și la rezistență sau la scurta perioadă de „dezgheț” ideologic din timpul regimului Nicolae Ceaușescu.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Call for proposals: Conferința Științifică Anuală a Școlii Doctorale a Facultății de Istorie

În perioada 16-17 mai 2013 Școala Doctorală a Facultății de Istorie din cadrul Universității din București organizează „Conferința Științifică Anuală a Școlii Doctorale a Facultății de Istorie”.

Sunt așteptați doctoranzi la istorie și științe conexe din București și alte centre universitare. Pentru participanții din țară se va asigura cazarea pentru noaptea de 16-17mai.

Cei interesați trebuie să trimită rezumatul lucrării (de max. 400 cuvinte) și formularul de participare completat la adresa de email: conferinta.scoaladoctorala@gmail.com între 29 martie - 25 aprilie.

Rezultatele selecției participanților vor fi afișate pe site-ul www.unibuc.istorie.ro și comunicate prin email până pe 30 aprilie 2013.

Organizatorii intenționează publicarea lucrărilor prezentate în cadrul conferinței într-un volum colectiv. Selecția în vederea includerii în volum va fi realizată prin sistemul evaluării peer-review.

Informații preluate de pe site-ul Facultății de Istorie a Universității din București.

Apariţie editorială: Sergiu Soica, Biserica Greco-Catolică în perioada regimului comunist din România. Corespondenţa Episcopului Ioan Ploscaru 1968-1975

A apărut la editura Galaxia Gutenberg din Târgul Lăpuş volumul semnat de Sergiu Soica, Biserica Greco-Catolică în perioada regimului comunist din România. Corespondenţa Episcopului Ioan Ploscaru 1968-1975.

Cartea tratează o perioadă mai puțin abordată din istoria Bisericii Greco-Catolice, și anume anii 1968-1975, când ierarhii greco-catolici erau permanenţi urmăriţi, nu se puteau vizita, iar corespondenţa era una dintre puţinele moduri de a comunica.

Volum conține corespondenţa Episcopului Ioan Ploscaru cu Ierarhii Bisericii Greco-Catolice (Alexandru Todea) şi cu diferite personalităţi din țară și străinătate. Scrisorile în limba italiană sau franceză au fost traduse şi transcrise pentru volum de Părintele Flavius Jurca.

Volumul este structurat astfel:

Apariție editorială: Pr. Vasile Rus (coord.), „Martirii din Dealul Crucii”

Semnalez apariția la editura „George Coşbuc” din Bistrița-Năsăud a volumului Martirii din Dealul Crucii, coordonat de Pr. Vasile Rus.

Volumul conține studii, articolele, biografii, mărturii, interviuri, documente din arhiva fostei Securități și numeroase fotografii, despre Organizația Anticomunistă „Garda Albă”, și despre cei 3 membri ai acesteia (Ioan Leonida Bodiu, Ioan Șt. Burdeț și Toader Dumitru), uciși de Securitate în dimineața zilei de 24 iunie 1949 și exhumate de o echipă a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc în 27-28 aprilie 2009, în hotarul localităţii Nepos, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cei 3 au fost arestați şi reţinuți, din motive politice, în arestul Securităţii din Bistriţa de unde, în noaptea dintre 23 şi 24 iunie 1949, au fost scoși şi transportați cu o maşină până în dreptul gării din satul Nepos, com. Feldru, jud. Bistriţa-Năsăud. Apoi, însoţiţi de cadre operative de la Securitatea din Bistriţa, au fost duşi pe jos circa 3,5 km, în direcţia nord, până la locul numit Valea Raţei, situat pe Dealul Crucii sau al Căpăţânii, la o altitudine de aproximativ 837 de metri, la confluenţa dintre hotarele satelor Nepos, Feldru şi Rebra. Aici, în dimineaţa zilei de 24 iunie 1949, în jurul orei 5, au fost împuşcaţi în cap prin rafale scurte de arme automate. Execuția lor s-a făcut arbitrar, fără sentinţă judecătorească de condamnare.

Câteva detalii biografice despre cei 3 și cuprinsul volumului mai jos:

Apariție editorială: Vadim Guzun, Indezirabilii: aspecte mediatice, umanitare şi de securitate privind emigraţia din Uniunea Sovietică în România interbelică

Cel de al cincilea volum din seria „Afaceri Orientale”, iniţiată şi coordonată de Vadim Guzun sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, scoate la lumină informații puțin cunoscute despre exodul etnicilor evrei, români, ruși și ucraineni din U.R.S.S. în România. Cauzele, mijloacele emigrării, reacţia autorităţilor, a populaţiei autohtone și a organizațiilor internaționale, fenomenele conexe sunt relevate în contextul profundelor transformări sociale și politice din perioada 1919-1939. Prezentarea unor texte scrise de și despre emigranți oferă detalii inedite asupra atrocităților comise de regimul sovietic, a modului în care au fost percepuți și a celui în care au perceput indezirabilii statul național unitar român.

Volumul are 490 de pagini și a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca.

Informații preluate de pe blogul autorului.

Dezbatere: „Caractere - biografii emblematice ale detenţiei politice din România”. Tudor Greceanu

Seria de dezbateri intitulată „Caractere - biografii emblematice ale detenţiei politice din România” continuă miercuri, 27 martie 2013, la ora 17.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38), cu o întâlnire dedicată lui Tudor Greceanu, fost pilot de vânătoare și deţinut politic.

Va fi proiectat filmul Tudor Greceanu din seria Memorialul durerii, proiecția fiind urmată de o discuție moderată de Lucia Hossu Longin la care vor participa prof. dr. Manuela Cernat, critic de film, prof. dr. Adrian Cioroianu, istoric, generalul de flotilă Ion Dobran și arh. Emanoil Mihăilescu.

Fiecare manifestare din seria Caractere va fi consacrată unei personalităţi din detenţia politică. Vor fi proiectate documentare din seria Memorialul durerii. O istorie care nu se învaţă la şcoală. Printre biografiile care vor fi prezentate: Tudor Greceanu, Gheorghe Brătianu, Elisabeta Rizea, Liviu Babeş, Mircea Vulcănescu, Corneliu Coposu, Iuliu Maniu, Lucian Blaga, răsculaţii din Vadu Roşca, luptătorii din Făgăraş, Radu Filipescu, Doina Cornea, Caius Muţiu, Teodor Stanca, Gheorghe Ursu, Petre Mihai Băcanu, Alexandru Zub. Proiectul este inițiat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu TVR.

Detalii despre cine a fost Tudor Greceanu mai jos.

Sesiunea Națională de Comunicări Științifice A.S.I.D. – „Viața cotidiană în istorie”

În perioada 25-27 aprilie 2013 va avea loc Sesiunea Națională de Comunicări Științifice A.S.I.D. - „Viața cotidiană în istorie”, organizată de Asociația Studenților la Istorie „DACIA” (ASID), având ca temă „Viața cotidiană în istorie”.

A VIII-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice A.S.I.D. își propune să creeze un spațiu propice dezvoltării profesionale și să ofere posibilitatea schimbului de idei, informații și perspective pentru participanți.  Prin tema aleasă, „Viața cotidiană în istorie”, urmărim o extindere a cercetărilor asupra cât mai multor aspecte din viața cotidiana de-a lungul secolelor iar în acest sens sesiunea va fi împărțită în trei workshopuri: