Serile București Strict Secret: Dosarul Pacepa

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român organizează miercuri, 10 aprilie 2013, ora 18.00, la Clubul Țăranului, a doua întâlnire din cadrul Serilor București Strict Secret. Această întâlnire este dedicată dosarului defectării generalului Ion Mihai Pacepa.

În 1978, adjunctul șefului Departamentului de Informații Externe și consilierul personal al lui Nicolae Ceaușescu a părăsit România, cerând azil politic în SUA. Acest act este considerat astăzi cea mai importantă defecțiune a spionajului comunist din timpul Războiului Rece.

La eveniment vor lua cuvântul Petre Mihai Băcanu, Costin Georgescu, Cătălin Harnagea, Liviu Mihaiu, Andrei Muraru, Ovidiu Șimonca, Liviu Tofan și Dan Voinea. Moderatorul dezbaterii este politologul Stelian Tănase.

Informații preluate de pe site-ul IICCMER.

Call for papers pentru Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, volumul VIII (2013), cu tema: Viața cotidiană în comunism (1945-1989)

În 2010 și 2011, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a întreprins o serie de sondaje de opinie privind percepția românilor asupra comunismului. A reieșit că, deși un procent major din respondenţi consideră regimul comunist ca fiind unul ilegitim şi îl califică într-o pondere semnificativă drept criminal, la nivelul populaţiei se menține tendinţa unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste – 3 din 4 români consideră că statul ar trebui să asigure populaţiei locuri de muncă, iar jumătate cred că autoritățile ar trebui să se ocupe de planificarea economică și repartiția de locuinţe. După cum o arată chiar autorii respectivului studiu sociologic, percepția contradictorie asupra regimului comunist provine atât din dificultatea asumării trecutului comunist, dar și din suprapunerea dimensiunilor politică și economică a vieții cotidiene în comunism.

Conferință William Totok: „Reconsiderarea critică a trecutului - între mit şi minimalizare Despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România”

Joi, 18 aprilie 2013, ora 17.00, William Totok va susține conferința „Reconsiderarea critică a trecutului – între mit şi minimalizare Despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România”.

Tema dezbaterii va fi modul în care societatea românească contemporană înțelege să se raporteze la figuri controversate ale Rezistenței anticomuniste, asociate atât în trecut cât mai ales în prezent cu manifestări ale extremei drepte în România.

Evenimentul va avea loc la Jockey Club, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român) și este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”.

Despre conferențiar:

Expoziţie: „Oraşul văzut de generaţia ’80”

Joi, 4 aprilie a debutat la Galeria Victoria Art Center din Bucureşti expoziția „Oraşul văzut de generaţia '80”. Este vorba de cea mai amplă expoziţie din ultimii 20 de ani alcătuită numai cu exponenţi ai generaţiei optzeciste, după ce şi-au încheiat evoluţia în Atelier 35.

Autorii expoziţiei trăiesc şi lucrează în Bucureşti, Oradea, Cluj, Timişoara, Sibiu, Sfântu Gheorghe, centre majore pe harta artei tinere de acum trei decenii, unii (şi) peste hotare, la Amsterdam şi Düsseldorf. Este o expoziţie a unor individualităţi marcante, care poartă cu sine repere ale apartenenţei la aceeaşi generaţie culturală.

Vernisajul a fost marcat printr-un performance al artistului Ütő Gusztáv, intitulat „Global-local 2”, iar pe durata expoziţiei, al cărei curator este Adrian Guţă, vor fi organizate o seară dedicată lui Mircea Florian, o masă rotundă – „Oraşele vizibile/ Oraşele invizibile” şi o Seară de poezie optzecistă pe tema condiţiei citadine.

Artiştii ale căror opere vor fi expuse sunt Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Radu Igazság, Iosif Király, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Rasovszky, Mircea Stănescu, Roxana Trestioreanu, Ütő Gusztáv şi Sorin Vreme.

Mai multe detalii pe site-ul revistei Historia, de unde am și preluat informațiile.