StatCounter

marți, 3 decembrie 2013

Expoziţie cu documente şi obiecte rare din colecţia Bibliotecii Române din Freiburg, organizată la Bucureşti

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, organizează luni, 9 decembrie 2013, orele 13.00, la Institutul Cultural Român din Bucureşti, expoziţia Biblioteca Română din Freiburg - izvor de cultură românească în Occident şi loc al memoriei exilului românesc, care ilustrează, prin imagini şi preţioase documente de arhivă, activitatea culturală a bibliotecii de-a lungul a mai bine de 60 de ani de activitate.

luni, 2 decembrie 2013

Dezbatere pornind de la volumul „Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș”, de George Neagoe

Joi, 5 decembrie, la ora 18.00, va avea loc o dezbatere pornind de la volumul Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș, de George Neagoe, publicat recent în colecţia „Critică și istorie literară” a Editurii Cartea Românească.
Participă, alături de autor: Mircea Anghelescu (autorul volumului Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea), Clara Mareş (autoarea monografiei Zidul de sticlă: Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii) şi George Ardeleanu (autorul primei monografii literare axate pe dosarele Securităţii: N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii).
Informații preluate de pe site-ul Librăriei Bastilia.

Apariție editorială: Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică. Documente (1941-1956)

Institutul Diplomatic Român anunţă apariţia volumului Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică. Documente (1941-1956), apărut la editura Monitorul Oficial. Volumul de faţă cuprinde un număr impresionant de documente inedite care recuperează părţi semnificate de istorie şi memorie a armatei române.


Apariție editorială: Constantin Corneanu, Sub povara marilor decizii. România și geopolitica marilor puteri. 1941-1945. ed. a II-a

Conjuraţia politicienilor de la Bucureşti, defetismul unor înalţi comandanţi militari de pe front, trădarea, incapacitatea de comandă şi iniţiativă în luptă a unor conducători militari, frica de răspundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german şi nu în ultimul rând inamicul aveau să contribuie la pierderea Bătăliei Moldovei (19-23 august 1944) şi, implicit, a „Bătăliei pentru Armistiţiu”. În urma actului de la 23 August 1944, România a oferit un avantaj inimaginabil, în marele joc al geopoliticii mondiale, pentru liderii de la Moscova, şi va deveni ţara care a favorizat, în mod substanţial, înaintarea Armatei Roşii spre Sud-Estul şi Centrul Europei, creându-se, astfel, condiţiile pentru instaurarea „regimurilor de democraţie populară”.
Constantin CORNEANU

vineri, 29 noiembrie 2013

Apariție editorială: Feodor Mociulschi, Deborah Kaple, Șef în Gulag. Amintirile unui ofițer sovietic

„O incursiune unică şi fascinantă în mintea şi moralitatea celor care au condus lagărele de concentrare sovietice.” - Anne Applebaum, autoarea volumului Gulag: A History și câştigătoare a Premiului Pulitzer
Relatările cutremurătoare ale lui Aleksandr Soljeniţîn, Evghenia Ghinzburg şi Varlam Şalamov au dezvăluit întregii lumi adevărul despre teroarea din Gulag. Însă până acum nu a apărut niciun volum de memorii despre viaţa din interiorul lagărelor scris de un angajat al poliţiei secrete.

Apariție editorială: Michael K. Jones, Stalingrad. Cum a triumfat Armata Roșie

„Stalingradul a fost cea mai sângeroasă bătălie a celui de-al Doilea Război Mondial. A fost bătălia bătăliilor de pe Frontul de Est. A fost, probabil, încleştarea al cărei deznodământ a trasat istoria continentului european pentru deceniile viitoare. Nimic din ce era înainte de Stalingrad nu a mai rămas aidoma după. Martoră, la scara redusă a unui stat, este chiar istoria României – în care anul 1943 reprezintă, din perspectiva a ceea ce avea să urmeze, un moment mai important decât suntem îndeobşte pregătiţi a accepta.

Lansare de carte: Alexandru Matei, O tribuna captivanta. Televiziune, ideologie, societate in Romania comunista (1965-1983)

Miercuri, 4 decembrie 2013, începând cu orele 18.00, în Atriumul Institutului Francez din București, va avea loc lansarea volumului O tribuna captivanta. Televiziune, ideologie, societate in Romania comunista (1965-1983), semnat de Alexandru Matei.
Alături de autor, în cadrul evenimentului moderat de Ovidiu Șimonca,  vor participa Adrian Cioroianu, Iulian Comănescu, Carmen Dumitrescu, Bogdan Ghiu, Vintilă Mihăilescu, Andrei Muraru, Bianca Burta Cernat.
Informații preluate de pe site-ul IICCMER.




Apariție editorială: Alexandru Matei, O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)

Rezultat al unei cercetări postdoctorale în câteva arhive mai mult sau puţin frecventate (ANR, Arhiva Municipiului Bucureşti, Arhiva documentară a Societăţii de Radio, Arhiva documentară a TVR, Filmoteca TVR), această lucrare urmăreşte două obiective. În primul rând, trasarea, în premieră, a unei istorii a televiziunii române după pragul transformării ei în instituţie mediatică de masă (1965) şi până în clipa în care, reducând emisia la 2 ore zilnice, regimul Ceauşescu a abandonat-o agoniei (1984).

Apariție editorială: Grigore Gafencu şi Proiectul Europei Unite. Documente (1944-1956), îngrijit de Mioara Anton, Laurenţiu Constantiniu şi Dan Taloş

A apărut, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi a Institutului Diplomatic Român, volumul Grigore Gafencu şi Proiectul Europei Unite. Documente (1944-1956), îngrijit de Mioara Anton, Laurenţiu Constantiniu şi Dan Taloş.

Colocviul „Reprezentarea trecutului: prezenţă, absenţă și anterioritate. Centenarul Paul Ricoeur”

Vineri, 29 noiembrie 2013, Centrul de Studii Fenomenologice al Universităţii din Bucureşti, ȋmpreună cu  Societatea Română de Fenomenologie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie şi Filosofie practică al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează colocviul Reprezentarea trecutului: prezenţă, absenţă și anterioritate. Centenarul Paul  Ricoeur.  Evenimentul va avea loc începând cu ora 10:00 la Facultatea de Filosofie a Universităţii București (Splaiul Independenţei, nr. 204).