A apărut primul număr al revistei Archiva Moldaviae

Semnalez aici o nouă apariţie editorială în peisajul istoriografic contemporan, şi anume primul număr al revistei Archiva Moldaviae, vol. I/2009, 480 p.

După cum suntem anunţaţi de către echipa editorială, „Archiva Moldaviae este o revistă cu specific istoric şi arhivistic, cu apariţie anuală, în cadrul căreia materialele sunt redate în limba română sau în limbi de circulaţie internaţională. Ea urmăreşte să aducă în circuitul ştiinţific studii savante şi surse inedite, în special documente de arhivă, referitoare în principal la trecutul Moldovei, precum şi la România modernă şi contemporană. Perspectivele integratoare, raportările la istoria Europei central-estice îşi vor găsi un loc binemeritat în paginile revistei. Publicaţia se adresează în mod deosebit istoricilor şi arhiviştilor, dar ea este declarat deschisă pentru cercetători din câmpuri variate de cunoaştere, care apelează (şi) la documentele păstrate în arhive publice sau private ori în biblioteci.”

Aşa cum se poate vedea din cuprinsul revistei, există şi câteva studii şi contribuţii care vizează perioada comunistă, motiv pentru care am decis că este important ca ea să ajungă şi la cei care vizitează acest blog.

Mai jos cuprinsul revistei în limbile română, engleză, franceză, germană, rusă:

Call for papers Archiva Moldaviae, II/2010

Cei interesaţi de a publica în vol. II/2010 al Archiva Moldaviae – sau în numerele următoare –, materiale (studii, documente, recenzii, note bibliografice etc.) care privesc mai ales trecutul Moldovei, dar şi pe cel al României moderne şi contemporane, dar în egală măsură care vizează istoria regiunilor învecinate sau mai extinsul spaţiu central-est european, cu care Moldova a avut legături de-a lungul timpului, găsesc mai jos condiţiile tehnice:

Noi fişe matricole penale ale foştilor deţinuţi politici (literele L, M, N, O) sunt disponibile on line

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc continuă publicarea on line a fişelor de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici. Această etapă reprezintă o parte a proiectului mai amplu privind crearea unei baze de date sistematice cu documente esenţiale pentru memoria victimelor represiunii comuniste, dar şi pentru reparaţiile faţă de acestea.

În urma prelucrării literelor L, M, N, O a rezultat un număr de aproximativ 13.500 deţinuţi politici. Astfel, totalul provizoriu al fişelor matricole penale postate, până la litera O inclusiv, se ridică la aproximativ 77.000, ceea ce însumează peste 50.000 de deţinuţi politici.

Accesul la fişele matricole penale se poate face prin site-ul: www.crimelecomunismului.ro sau direct la: http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/

Un alt deţinut politic ne-a părăsit: Dr. Teofil Mija

Acum patru zile anunţam aici plecarea dintre noi a fostului deţinut politic Luca Călvărăsan din Sibiu şi, din păcate, azi am fost anunţat că şi doctorul Teofil Mija din Braşov l-a urmat.

Născut la 11 septembrie 1923, în comuna Bratei-Sibiu, a urmat Facultatea de Medicină şi a fost doctor în ştiinţe medicale. Membru al Centrului Studenţesc Legionar din Cluj, a fost implicat în mişcarea de rezistenţă anticomunistă din zona Codrului Fetea (între Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Agnita), care a acţionat până în 1948. A fost arestat la 25 mai 1950 în Bucureşti şi condamnat la 15 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile din Cluj, Aiud, Gherla, Jilava, Oradea, Poarta Albă. A fost eliberat la 1 august 1964.

Un interviului realizat cu el la 25 martie 2007 a fost publicat în volumul III al seriei Experienţe carcerale în România comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2009, pp. 143-157.

Redau mai jos câteva fragmente din acest interviu: 

„Sunt un supravieţuitor foarte norocos al exterminării la care a fost supus tineretul universitar, studenţimea română, noi, aşa-zisa generaţie din 1948. Deci, Partidul Comunist şi securiştii, fiindcă securiştii erau braţu’ înarmat al Partidului Comunist, ne-au distrus, au distrus o generaţie de tineret care ar fi trebuit să fie generaţia conducătoare a Ţării Româneşti de mai târziu. Sunt medic primar în boli infecto-contagioase şi epidemiologie, sunt doctor în ştiinţele medicale şi licenţiat în biologie-geografie.

[...]

Noi nu am ieşit după Revoluţie. Nu ne-a văzut cineva mergând să-l tragem pe unu’ de mânecă să-i spunem: „Domne, dumneata m-ai omorât! Dumneata m-ai chinuit!” Nu. I-am lăsat în pace. Este un Judecător în care ei nu cred, Dumnezeu din cer, şi pentru noi este suficient că suntem în viaţă. Încă o dată repet: mai mult decât atâta n-am dorit. Şi, pentru asta, atât cât mai suntem în viaţă, pot să afirm şi să spun cu mâna pe inimă că, pentru mine, regimu’ comunist a fost criminal, şi criminali au fost securiştii... nu numa’ criminali, nişte călăi ordinari. Asta a fost Securitatea, domnule!

[...]

Eu nu ştiu cum să mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat, şi m-am legat prin jurământ că dacă voi rămâne în viaţă, toată viaţa mea care îmi va mai fi dată mă voi lupta şi îi voi ajuta pe cei nenorociţi. Şi vreau să vă spun că sunt medic pensionar, şi în vara asta voi împlini 84 de ani, însă eu nu am renunţat la activitatea profesională, pentru că profesiunea de medic eu mereu am comparat-o cu aceea de preot. Un preot sau un medic nu au voie să pună la o parte profesiunea în momentul în care au ieşit la pensie. Dacă puterile fizice şi intelectuale permit, ei trebuie să-şi ducă profesiunea până când li se bat cele 4 cuie în sicriu!”

Call for Papers: Conferinţa Internaţională „Justiţia Penală de Tranziţie în Societăţile Postdictatoriale”, Bucureşti, 29-30 octombrie 2010

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împreună cu Fundaţia Konrad Adenauer şi în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea din Bucureşti) vor organiza la Bucureşti, în 29-30 octombrie 2010 Conferinţa Internaţională cu tema Justiţia Penală de Tranziţie în Societăţile Postdictatoriale (Transitional Criminal Justice in Post-Dictatorial Societies).

Detalii la: http://www.crimelecomunismului.ro/en/events/conferences/conferences_2010/call_for_papers_transitional_criminal_justice_in_post_dictatorial_societies/

Fostul deţinut politic Călvărăsan Luca nu mai este printre noi

La lista deţinuţilor politici care nu mai sunt printre noi s-a mai adăugat ieri, 29 iulie 2010 şi numele lui Călvărăsan Luca. Născut la 21 iunie 1925, în comuna Ruşi - Sibiu, a urmat cursurile Liceului Industrial „Astra” din Braşov şi a activat în cadrul Frăţiilor de Cruce. Pentru aceasta a şi fost arestat în 1948, la 14 iulie (după propria mărturie) / 22 iulie (după fişa matricolă penală), pe când era militar în termen la batalionul 6 vânători de munte din Aiud. A fost condamnat la 3 ani închisoare corecţională pe care a executat-o în închisorile Braşov, Jilava, Târgşor şi Valea Neagră. La 30 august 1951 a primit o condamnare administrativă de 12 luni pe care a executat-o la Capul Midia. A fost eliberat la 17 februarie 1953 cu domiciliu obligatoriu la Sibiu. A fost rearestat la 15 noiembrie 1956, după evenimentele din Ungaria, şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Sibiu, Aiud, Jilava, Uranus. A fost eliberat la 31 iulie 1964.

După Revoluţie a fost unul dintre membri activi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Sibiu. A relatat despre viaţa din puşcăriile comuniste în cartea sa Istoria în lacrimi, Editura Bucura, Sibiu, 1998.

Într-un interviu din martie 2007 referindu-se la anii de închisoare şi cum i-au schimbat aceştia viaţa mărturisea: „Am pierdut mai mult, că ţineam foarte mult să îmi termin educaţia. Eram, vreau să spun, avid pentru studiu. Asta era pentru mine o bogăţie. Părinţii materialiceşte au fost săraci, n-aveam ce să fac... la ţară acolo, cu pământul care l-au predat. Tata a murit la prima arestare, deci la trei zile, nu l-am condus pe ultimul drum, mama la două sau trei luni după ce m-am întors pierduse vederea, după cinci ani, da’ s-a bucurat foarte mult că m-auzea... Simţea prezenţa. Deci, vă daţi seama, toate ăstea... am devenit foarte atent la suferinţele altora. Dacă mă lăsa să fac studii, era o împlinire, să-mi fac şi datoria asta, pentru că am citit foarte mult, îmi plăcea istorie, filozofia, gândirea şi... cu puterile care le aveam, cu conştiinţa de sine, nu aveam dificultăţi. În faţa lui Dumnezeu sunt mulţumit pentru tot ce vine şi pentru tot ce mi-a dat. Nu-L iau la întrebări, adică: Da’ de ce, Doamne, mi-ai dat mie? 

[...]  

M-am întâlnit ulterior şi m-a întrebat unu’ dintre securişti: Dom’le, mă urăşti pe mine, pentru că...? Zic: Dom’le, eu nu urăsc pe nimeni, că nu-s construit pentru ură... nu încape, nu pot.”

Imagini de la Simpozionul Internaţional „Destine individuale şi colective în comunism”, Făgăraş - Sâmbăta de Sus, 22-25 iulie 2010

Simpozionul internaţional „Calvarul - Deportări şi destine”, Făgăraş - Sâmbăta de Sus, 22-27 Iulie 2010

În perioada 22-27 Iulie 2010 la Făgăraş - Sâmbăta de Sus va avea loc şi Simpozionul internaţional „Calvarul - Deportări şi destine”, în cadrul proiectului Keep Alive The Past Memory For The Future (REMEMBER), beneficiind de finanţare de la Uniunea Europeană prin programul „Europa pentru Cetăţeni”.

Programul Simpozionului Internaţional „Destine individuale şi colective în comunism” Făgăraş - Sâmbăta de Sus, 22-25 Iulie 2010

În perioada 22-25 Iulie 2010 va avea loc ediţia a V-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus. 

Pentru cine este interesat, redau programul evenimentului si rezumatele lucrărilor: 

Joi, 22 Iulie 2010

- Sosirea participanţilor

Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus

19.00 Cina -

Vineri, 23 Iulie 2010

8.30 - Micul dejun          

Aula Academiei „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus

9.30 - 10.00 Deschiderea oficială a simpozioanelor „Destine individuale şi colective în comunism” şi „Calvarul - deportări şi destine”

- Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Prof. univ. dr. Ştefan CÂLŢIA (Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş), Dr. Mihail NEAMŢU (Director Ştiinţific, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc), Prof. univ. dr. Elena HELEREA (Universitatea „Transilvania” Braşov), Ilinca IORDACHE (Fundaţia Konrad Adenauer), Florentin OLTEANU, (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului).

- Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale

Simpozionul Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus "Destine individuale şi colective în comunism"

În perioada 22-25 Iulie 2010 va avea loc ediţia a V-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus. Ediţia din acest an are ca temă „Destine individuale şi colective în comunism” şi reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2006, de a pune în discuţie trecutul recent, şi de a oferi istoricilor şi cercetătorilor români şi străini un cadru de dialog pe probleme legate de istoria comunismului din România şi din alte state, dar şi de a a atrage atenţia asupra proiectului muzeal  „Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului”.