Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Remus Radina

S-a născut la 9 aprilie 1924, la Craiova. A studiat la Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova şi a absolvit Liceul Militar „D.A.Sturdza” şi Şcoala Militară de Cavalerie de la Târgovişte. Cicerone Ioniţoiu, unul dintre cei mai buni prieteni, îl descrie astfel: „Fire voluntară, ghidată de raţiune şi demnitate, principii morale, devotament necondiţionat faţă de patria sa. Când realitatea i-a contrazis aceste principii, a reacţionat cu fermitate.”

A părăsit Şcoala Militară din Germania, atunci când în joc a fost demnitatea românească şi a fost primul ofiţer care a cerut să părăsească armata, la 22 octombrie 1946, atacând deschis guvernul comunist al lui Petru Groza.

Din acel moment a început calvarul pentru Remus Radina. La 19 noiembrie 1946 a fost arestat dintr-o secţie de votare, a fost judecat de Consiliul Superior al Armatei şi, prin Înalt Decret Regal, a fost trecut în rezervă, la 16 aprilie 1947.

A reuşit, cu mari eforturi, să-şi câştige existenţa şi să susţină examene la Facultatea de Drept. A găsit un post la Şcoala Normală din Craiova şi a intrat în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de generalul Carlaonţ. A acceptat misiunea de a trece în Iugoslavia pentru a evalua posibilităţile de a organiza acolo rezistenţa românească. În noaptea de 2 noiembrie 1948 a trecut graniţa în Iugoslavia, dar a fost reţinut, anchetat cu duritate şi trimis înapoi în ţară. Aici a fost arestat, judecat şi condamnat la 5 ani închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei. A cunoscut cele mai crunte închisori comuniste: Jilava, Peninsula, Poarta Albă, Galeş.

În timpul detenţiei şi-a făcut auzite opiniile care pledau împotriva muncii forţate, a condiţiilor de viaţă în regim de exterminare din închisori, şi pentru respectarea demnităţii umane. A făcut nenumărate greve ale foamei, combinate cu ale setei, ajungând până la 26 de zile, a reuşit să aducă de cinci ori procurorul în temniţă, pentru a-i arăta la ce regim erau supuşi deţinuţii, a cerut să se pună cruci pe mormintele celor morţi şi să fie eliberaţi cei arestaţi şi necondamnaţi, „uitaţi” în temniţe cu anii şi transformaţi în adevărate epave umane. N-a cerut niciodată nimic pentru el, ci în numele unor principii şi pentru aceasta a îndurat luni de carceră în lanţuri, frig, foame, torturi.

Tot acest curaj, de a se împotrivi sistemului comunist, l-a costat scump.

Program of Student Conference “Reckoning with the Past in Post-Dictatorial Societies”, May 13-14, 2011

Friday, May 13th, 2011/ Vendredi, le 13 mai 2011

Opening session

Welcome by organizers/ Allocutions de bienvenue (10:00 –10:45)

Florin TURCANU, Professor, University of Bucharest, Vice-dean of the Political Science Department/ Professeur, Université de Bucarest, Vice-doyen de la Faculté de Sciences Politiques,

Bogdan Cristian IACOB, Secretary of the Scientific Council of the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile (IICCMRE)/ Secrétaire du Comité Scientifique de l’Institut pour l’Investigation des Crimes du Communisme et pour la Mémoire de l’Exile Roumain (IICCMER),

Olivier ORTIZ, Project manager, Academic Track, Central and Eastern Europe Office of the Agence Universitaire de la Francophonie/ Chef de projet Formations, Bureau Europe centrale et orientale de l’Agence Universitaire de la Francophonie,

Stanislas PIERRET, Embassy of France in Romania, Department of Cooperation and Cultural Action, Cooperation and Cultural Action Adviser; Director of the French Institute in Bucharest/ Ambassade de France en Roumanie, Service de coopération et d’action culturelle, Conseiller de coopération et d’action culturelle; Directeur de l’Institut Français de Bucarest [TBC],

Fabienne REUTER, Delegate Wallonia-Brussels in Romania, Representative of the Governments of the French Community of Belgium and the Walloon Region/ Déléguée Wallonie-Bruxelles en Roumanie, Représentante des Gouvernements de la Communauté française de Belgique et de la Région wallonne,

Raluca NEGULESCU, Policy Officer, Policy Center for Roma and Minorities, Bucharest/ Policy Officer, Policy Center for Roma and Minorities, Bucarest.

Call for papers: Conference „Intermarriage throughout History”, 5-8 June 2013, Cluj-Napoca, Romania

Hosts:

- International Commission of Historical Demography

- Centre for Population Studies at ”Babeş-Bolyai” University Cluj

- Center for Transylvanian Studies at Romanian Academy Cluj

- Romanian Society of Historical Demography

- CEPHn – Central Europe Population History network

Intermarriages (or mixed marriages) have taken place since the beginning of time. As people explored and traveled, both men and women would fall in love with natives and either stay or take the partners back home with them. The term mixed marriage also describe the marriage of a couple who has different cultural, ethnic, religious or national heritages or backgrounds.

The research of mixed marriages was inspired by the idea that diversity of customs and cultures has been, for centuries, one of the world’s assets. The ethnic and religious tolerance and peaceful cohabitation have been, at least for the last decades, the guarantee for an open society and consideration for cultural diversity. On the other hand, there are many examples in Europe where the application of this generous principle was confronted with serious difficulties, such as the integration of migrants coming from areas culturally opposed to those of the host-country. It is also (as) true that in areas such as former Yugoslavia or Northern Ireland the high ratio of mixed marriages did not prevent civil wars.

Different cultures endure vastly diverse moral, ethical and value foundations that influence their perceptions of individual, family and societal lifestyle. Mixed marriages do not connect only two individuals, but also the groups to which they belong. Mixed marriages act as a connecting element within a society and their existence has the potential to reduce the probability of violent conflicts among different ethnic groups and to increase the social cohesion of the society. When among the members of different groups there are many marital relations, there are also other social contacts among them: children from different groups have the opportunity to meet each other in school, in the neighbourhood, in leisure activities.

Mixed marriages form a link between these groups and often connect the social networks of the two spouses, and new contacts and interpersonal relationships could appear, passing the group boundaries.

It would be interesting and useful, in this context, to find an answer to the question whether intermarriage lowers the salience of cultural distinctions for new generations, and to find out if the descendents of such marriages identify themselves with only one group, or with both of them.

Another challenging question researchers are invited to answer is whether through mixed marriage people might lose their negative attitudes they have toward other groups. Although personal interactions can sometimes lead to conflicts, accentuating the economic and cultural differences, when the relationship is intimate, the interaction might give people the possibility to understand individual variety among members of a group, and, by doing this, they might reduce their prejudices and stereotypes.

Prelungire dată aplicaţii pentru concurs - Şcoala de Vară de la Sighet

    La cererea cursanţilor, termenul pentru trimiterea lucrărilor pentru Şcoala de Vară Sighet 2012 se va prelungi până la data de 21 mai a.c.

Fundaţia Academia Civică anunţă tema concursului de admitere la Şcoala de Vară (a XV-a ediţie), care se va desfăşura între 16 şi 23 iulie la Memorialul Sighet, în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Ca şi precedentele ediţii, concursul se adresează atât elevilor, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, cât şi profesorilor de istorie din învăţământul preuniversitar.

Expoziţie „Second Life în comunism. Oameni, atitudini, locuri” şi Workshop: „Arhivele poliţiei secrete. Abordări interdisciplinare”

În perioada 4 - 19. 05. 2012 la PLATFORMA (în cadrul MNAC Anexa, Calea Moşilor 62-68, etajul 1, Bucureşti) va avea loc Expoziţia „Second Life în comunism. Oameni, atitudini, locuri”.
Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 4.05.2012, ora 18.00. Programul de vizitare: marţi-duminică, 10.00 - 18.00.

În cadrul acţiunii, în data de 11.05.2012, va avea loc şi Work-shop-ul „Arhivele poliţiei secrete. Abordări interdisciplinare”.

Mai multe detalii despre cele două proiecte mai jos:

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Pr. Alexandru Capotă

S-a născut la 27 ianuarie 1919 în Cudalbi, jud. Galaţi. În 1937, în clasa a VII-a, făcea parte din Frăţia de Cruce de la Seminarul Teologic. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie de la Chişinău, refugiată la Iaşi, apoi la Cernăuţi. În anul IV de facultate, 1943-1944, a fost şeful centrului studenţesc legionar din Cernăuţi. A fost arestat, judecat şi condamnat la patru ani de zile şi dus la închisoarea militară din Galaţi, iar ulterior la închisoarea militară Cernăuţi şi la închisoare Suceava. A făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi i s-a casat sentinţa, iar dosarul a fost trimis pentru rejudecare la instanţa militară Iaşi, unde a fost achitat.

În 1944 a absolvit facultatea şi şi-a început activitatea ca duhovnic la mănăstirea de maici de la Saon, Tulcea.

A fost arestat la 17 ianuarie 1957 şi deţinut administrativ până la 1962, în coloniile de muncă de la Canal şi din Deltă, Grindu, Periprava, 9 Culmea.

După 1989 a fost membru al Partidul Naţional Ţărănesc şi preşedinte al CDR la Galaţi. Din 1997, după moartea părintele Constantin Voicescu, a devenit duhovnicul Partidului „Pentru Patrie”. Între 2001-2004 a fost preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.

Un interviu cu Pr. Alexandru Capotă a fost publicat în Experienţe carcerale în România comunistă, vol. II, Polirom, Iaşi, 2008.

     Pr. Alexandru Capotă a fost înmormântat vineri, 20 aprilie 2012.

Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (editori), Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe, Argonaut, Cluj-Napoca

După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.

Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.

Volumul poate fi achiziţionat de la Editura Argonaut din Cluj: (Valentin Orga, tel.: 0740/139984; e-mail: valiorga@yahoo.com; editura_argonaut@yahoo.com).

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:

Ion Varta, Tatiana Varta, Igor Şarov, Asasinările în masă din RASSM în perioada Marii Terori. 1937-1938, vol. I. Documente desecretizate din arhivele MAI şi SIS ale Republicii Moldova

Semnalez, cu întârziere, un volum apărut în anul 2010 la editurile Arc şi Cartdidact, care conţine o serie de documente importante pentru istoria sovietică a românilor din stânga Prutului (şi mai cu seamă a Nistrului) în anii dinaintea celui de al Doilea Război Mondial, mai exact perioada 1937-1938. Documentele vizează asasinările în masă dintr-o zonă mai puţin cunoscută în istoriografia română: Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) - pseudo-formaţiune statală inventată în anul 1924, pe malul stâng al Nistrului, ca element al planurilor expansioniste ale Kremlinului.

Termenul Marea Teroare, introdus în istoriografie de Robert Conquest, se referă la perioada represiunilor în masă din intervalul 1937-1938 împotriva celor percepuţi de regimul bolşevic ca fiind duşmani reali sau potenţiali ai puterii sovietice.

    Mai multe date despre volum se pot găsi pe site-ul Istorie şi Civilizaţie, de unde am preluat şi eu informaţiile.

Ediţia a II-a a Festivalului Filmului Evreiesc de la Bucureşti

În perioada 27 aprilie - 3 mai 2012 va avea loc ediţia a doua a Festivalului Filmului Evreiesc de la Bucureşti.

Acesta îşi propune, în cadrul mai larg al promovării recuperării şi valorificării moştenirii culturale a minorităţilor din România şi al dialogului intercultural şi interetnic, informarea publicului românesc privind tradiţiile şi arta evreiască, precum şi bogata moştenire evreiască din ţara noastră şi educarea publicului, în special a tinerilor, în sensul toleranţei interetnice şi religioase.

Programul evenimentului include atât filme ce abordează o gamă foarte largă de subiecte ale lumii evreieşti cât şi vernisaje şi concerte ce oferă spectatorilor o dublă viziune asupra acestui univers aparte: imaginea evreilor despre ei înşişi şi imaginea evreilor în ochii altor culturi.

Festivalul îşi propune şi să omagieze atât personalităţile marcante de origine evreiască ale culturii romane, cât şi pe importanţi artişti autohtoni care deşi nu aparţin religiei mozaice, au reflectat în operele lor problematica evreiască. 

Mai multe detalii pe site-ul festivalului.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Pr. Ioan Glăjar

S-a născut la 24 martie 1929 în Ucea de Jos, jud. Braşov. A urmat clasele primare în localitatea natală, apoi a dat examen la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş. A făcut parte din Frăţia de Cruce din cadrul liceului.

A fost arestat în clasa a VII-a de liceu, la 29 iunie 1948. A fost anchetat la Securitatea din Făgăraş şi Braşov. La 17 februarie 1949 a fost  condamnat la 1 an de închisoare. A executat pedeapsa în închisoarea Braşov. A fost eliberat la 30  septembrie 1949.

După eliberare a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu. A primit cu greu post de preot, şi a continuat să fie urmărit de Securitate.

Colegul lui de liceu şi de proces, Victor Roşca, în volumul Moara lui Kalusek, îl descrie astfel: „Era unul dintre adolescenţii în stare să strângă în jurul său o întreagă armată de tineri. El jucase un rol important în întâlnirile noastre şi întreţinerea coeziunii acestui grup de elevi.”

    Pr. Ioan Glăjar a fost înmormântat la Ucea de Jos în 17 aprilie 2012. La funerarii au participat ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, care a ţinut şi o cuvântare, majoritatea preoţilor din Ţara Făgăraşului, foşti colegi de liceu, profesori de la Institutul Teologic din Sibiu, cunoscuţi din zonă şi consăteni. Necrologul l-a rostit părintele paroh din Ucea de Jos.