Conferința „Transnistria în proiectele etnopolitice ale Guvernului Antonescu” susţinută de dr. Viorel Achim

Miercuri, 26 noiembrie 2014, orele 11.00-13.00, dr. Viorel Achim, cercetător la Institutul de Istorie «Nicolae Iorga» al Academiei Române, va susține Conferința „Transnistria în proiectele etnopolitice ale Guvernului Antonescu”.

Evenimentul va avea loc la sediul Institutului Naţional Pentru Studiul Totalitarismului, str. Arh. Grigore Cerchez, nr. 16, sector 1, Bucureşti, Tel. 021 2306992.

Programul conferinței «1989: 25 de ani de libertate. „Lecții” ale trecutului, temeri pentru viitor»

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în 20-21 noiembrie 2014 conferința «1989: 25 de ani de libertate. „Lecții” ale trecutului, temeri pentru viitor». Pentru cei interesați redau mai jos programul acesteia.

Evenimente/Lansări de carte cu tematică de istorie recentă la „Târgul internaţional de carte Gaudeamus 2014”, 19-23 noiembrie 2014

Cei interesaţi pot găsi aici programul oficial al evenimentelor editoriale de la Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură” 2014, ce are loc la Pavilion Central Romexpo între 19-23 noiembrie.. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legătură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta. Selecţia o găsiţi mai jos.

Conferința internațională „După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Culturală „Memoria” organizează în 20 şi 21 noiembrie 2014 conferinţa internaţională După 25 de ani. Istoriile şi memoriile comunismului.

La 25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestuia rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, unii aduc în discuţie aşa-numitele „binefaceri” ale dictaturii proletariatului. Memoria comunismului este în continuare pulverizată, nostalgicii afirmându-se cu putere în spaţiul public, așa cum fosta nomenclatură de partid și de stat este deosebit de activă prin urmaşii de a doua generaţie. Martorii crimelor comunismului dispar cu o viteză mai mare decât se instituie locuri memoriale și muzee sau se scriu manuale.

Lucrările se vor desfăşura la sediul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), strada Povernei, nr. 6.

Pentru cei interesați redau mai jos programul conferinței:

Conferința internaţională După un sfert de veac (1989-2014). Victime, memorie şi justiție

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la căderea simbolică a regimurilor comuniste în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer, organizează Conferința internaţională După un sfert de veac (1989-2014). Victime, memorie şi justiție, care va avea loc în perioada 12-15 noiembrie 2014 la Howard Johnson Grand Plaza Hotel din București (Calea Dorobanţilor nr. 5-7).

În cadrul evenimentului vor fi abordate aspecte definitorii ale trecutului recent, metode de cercetare, problematica tranziției și a justiției, tema politicilor de memorie, implicațiile culturale, religioase și sociale.

Limbile conferinței: română, engleză și germană.

Cei interesați pot găsi programul conferinței pe site-ul IICCMER, de unde am și preluat informațiile.

Conferinţa „Diavolul în politică”, susţinută de prof. univ. dr. Leonidas Donskis

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Studii Baltice şi Nordice şi Editura Cetatea de Scaun invită pe cei interesați la conferinţa cu tema „Diavolul în politică”, susţinută de prof. univ. dr. Leonidas Donskis, prorector al Universităţii de Management şi Ştiinţe Politice din Vilnius şi Kaunas, consul onorific al Finlandei la Kaunas.

Conferința va fi în limba engleză.

Evenimentul va avea loc vineri, 7 noiembrie 2014, orele 11.00-13.00, la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Strada Arhitect Grigore Cerchez nr.16 (lângă Piaţa Dorobanţi, prin Str. Muzeul Zambaccian).

Mai multe informaţii la tel. 021 230 69 92.

Agonia spiritului. Dialog între Virgil Nemoianu și Sorin Lavric

„Luni, 17 noiembrie, de la ora 19:00, la Ateneul Român va avea loc „Agonia spiritului”, un dialog între Virgil Nemoianu și Sorin Lavric. Totodată, va fi lansată cartea „Trilogia romantismului”, volumul al II-lea al ediției de opere Virgil Nemoianu, publicat la editura Spandugino. Evenimentul face parte din „Conferințele Ateneului Român”, iar intrarea este liberă pentru studenți.

Epoca în care respirăm nu e prielnică spiritului, și totuși vorbim de spirit. De ce? Ce mai înseamnă astăzi spirit? Aproape că spiritul se definește printr-o criză perpetuă, dar detaliul nu trebuie să îndemne la descurajare. Tocmai de aceea „agonia spiritului” nu înseamnă atât muribunzenia lui, cât mai degrabă lupta celor pentru valorile spirituale nu sunt cuvinte de lepădat. Omul agonal, vorba lui Noica, este o ființă prin excelență luptătoare, resemnarea sau deznădejdea nenumărându-se printre însușirile lui.

Apariție editorială; Răzvan Codrescu, Cartea Mărturisitorilor. Pentru o istorie a învrednicirii românești

Sub egida Editurii Rost și a Fundației „Sfinții închisorilor” a apărut volumul semnat de Răzvan Codrescu, Cartea Mărturisitorilor. Pentru o istorie a învrednicirii românești. Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul acestuia.

Lansarea de carte și dezbatere la 50 de ani de la eliberarea deținuților politici din România

Centrul de Studii în Istorie Contemporană organizează pe 9 noiembrie, de la ora 17, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu un dublu eveniment: lansarea volumului „Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României” și dezbaterea „Suferinţă şi speranţă. Deținuții politic ca repere etice”.

Cartea semnată de Anca și Raul Ștef cuprinde o serie de interviuri cu oameni care și-au petrecut o parte din tinerețe în temnițele comuniste pentru că au avut curajul să se împotrivească unui regim totalitar. Dau mărturie despre experienţele lor, printre alţii, Nicolae Purcărea, Mina Dobzeu, Nistor Man, Octav Bjoza, Galina Răduleanu, Felix Kurt Schlattner.

Lansarea cărții va prilejui dezbaterea despre deținuții politic văzuți ca repere morale într-o societate tot mai lipsită de vectori de coeziune și valori pozitive pentru tinerele generații. Astfel, Dan C. Mihăilescu, Sorin Lavric și Alin Mureșan, alături de Anca şi Raul Ştef, vor discuta despre lecțiile pe care se pot învăța din experiența carcerală a foștilor deținuți și despre modul în care societatea românească trebuie să se raporteze la aceștia.

Dublul eveniment face parte din proiectul „În umbra libertății. 50 de ani de la eliberarea deținuților politic”, organizat de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer România.

Parteneri: Editura Humanitas, Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Fundaţia Sfinţii Închisorilor, Cinemagix.

Intrarea este liberă.

Apariție editorială: Cristina Diac, Zorii comunismului în România. Ștefan Foriș, un destin neterminat

«Volumul de față urmărește cronologic Partidul Comunist din România, atât în relație cu principalele momente politico‐diplomatice ale anilor 1940‐1944, din plan intern și extern, cât și cu propria lui dinamică internă. Am încercat să alternez inserția partidului în tabloul mare al istoriei României, aflate la un moment de răscruce, cu detalii de „mică istorie” personală, ocultate de istoria oficială scrisă înainte de 1989. Am tratat efectele cedărilor teritoriale din vara lui 1940 asupra P.C.d.R., dar și poziția partidului față de pierderea Basarabiei, nordului Bucovinei, nord‐vestului Transilvaniei; desemnarea lui Ștefan Foriș în funcția de secretar general al P.C.d.R.; poziția grupării comuniste față de statul național‐legionar, efectele guvernării extremei drepte asupra partidului, situația acestuia în zilele rebeliunii; poziția politică față de dictatura militară a lui Ion Antonescu; „cutremurul” intern prilejuit de arestarea membrilor Secretariatului, în aprilie 1941, care a echivalat cu „decapitarea” conducerii oficiale; reacția P.C.d.R. față de intrarea României în războiul antisovietic – în plan teoretic și practic; obiectivele partidului după iunie 1941 și pașii întreprinși pentru atingerea acestora, cu accent pe negocierile purtate cu partidele istorice, în vederea extragerii României din războiul purtat pe teritoriul Uniunii Sovietice; reacția partidului la desființarea formală a Internaționalei Comuniste, în mai 1943.»

Cristina Diac

Informații preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun.