Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Vasile Rusu

Luni, 5 ianuarie 2015, s-a stins din viaţă în Oradea, la vârsta de 86 de ani, fostul deţinut politic Vasile Rusu.

S-a născut la 2 septembrie 1928 în Ciutelec, Bihor. A fost arestat ca elev la 3 iunie 1948 și condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 3 ani închisoare pentru că a fost membru al Organizaţiei „România Independentă”.

A executat pedeapsa în închisorile Târgșor, Gherla. A fost eliberat la 25 august 1951.

Informații preluate de pe  pagina de facebook Memoria Rezistentei și din fișa matricolă penală.

Apariție editorială: Barbara Demick, Nimic de invidiat. Vieți obișnuite din Coreea de Nord

„Autoarea a reuşit cu mijloacele unui jurnalist devotat adevărului să aducă la lumină vieţile oamenilor obişnuiţi din ţara cu cel mai represiv regim totalitar contemporan. În această lume nu există conexiuni la internet, aparatele de radio şi televizoarele sunt fixate pe postul guvernamental, americanii sunt încarnarea răului, afişarea în public a afecţiunii faţă de o altă persoană este pedepsită, iar deoarece noaptea nu se furnizează curent electric, cerul înstelat de deasupra Coreei de Nord ar putea fi cel mai limpede din Asia de Nord-Est, căci nicio lumină artificială nu concurează cu strălucirea stelelor de pe cer.

Cele şase poveşti de viaţă selectate de autoare sunt ale unor nord-coreeni din oraşul Chongjin, centru industrial şi minier din nordul ţării, una dintre regiunile cel mai crunt lovite de foametea din anii 1990. Destinele personajelor sunt asemănătoare cu ale altor nord-coreeni care, reuşind să fugă din ţară, au putut judeca ei înşişi cât adevăr era în cântecelul învăţat pe dinafară de toţi elevii.”

„Realitatea întrece orice ficţiune – o demonstrează această carte de senzaţie, distinsă cu Premiul Samuel Johnson, cel mai prestigios din Marea Britanie în domeniul non-ficţiune.”

Informații preluate de pe site-ul editurii Meteor Press, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Mihai Godo, Iezuit. Nu câinele comuniştilor!

„Scopul și idealul vieții sale a fost să lucreze până cade în brânci pentru suflete. Ca să poată face acest lucru (și ieși din spital) era destul de diplomat ca să vrăjească toți doctorii din lume. Umbla foarte modest și toate hainele, încălțămintea, le purta până nu mai erau bune de nimic. Nu a pregetat să aibă încredere în colaboratori, care până la urmă l-au tras pe sfoară. Cu alte cuvinte era modest, era enorm de generos, harnic, dar cam tot atât de naiv și au profitat mulți... în el nu a existat nicio urma de șovinism. Cu toate că a fost ungur, la fel i-a servit și pe români, ca și pe unguri și pe nemți. Și i-a câștigat... Pentru mântuirea sufletelor nu a pregetat nicio clipă să sacrifice totul, și propria viață.” - Pr. Emil Puni SJ

Mihai Godó s-a născut la 25 septembrie 1913 în Dorobanți, Arad. A fost arestat la 18 noiembrie 1952 și condamnat de Tribunalul Militar Teritoria București la 10 ani muncă silnică pentru „complot la crimă de trădare” („a transmis unele știri preot [Heronim] Menghes despre sit. Biserici[i] din România care acesta avea legături cu Vaticanu)”. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Pitești, Cluj Tribunal, Râmnicu Sărat, Oradea, Cluj, Văcărești. A fost eliberat la 15 noiembrie 1962 cu domiciliu obligatoriu la Gherla.

Volumul apărut la editura Ratio et Revelatio din Oradea a fost tradus din limba maghiară de Claudia Budău și prefațat de Iulian Budău.

Informații preluate de pe site-ul editurii  și din fișele matricole penale.

Apariție editorială: Marius Turda, Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950)

„O carte inovatoare ce pune accentul pe relația profundă care există între eugenism și anumite strategii moderniste de regenerare a societăților moderne. Astfel, Marius Turda demonstrează mitul conform căruia naționalismul biologic sau preocupările legate de «igiena» rasei s-au limitat la al Treilea Reich și îi încurajează pe toți cei interesați de istoria lor națională să analizeze temeinic modul în care eugenismul și biopolitica i-au sedus pe unii dintre intelectualii de marcă ai renașterii naționale chiar și în țări «culturale» precum România.” (Roger Griffin, profesor de istorie contemporană a Europei, Oxford Brookes University)

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului: