Pe 20
februarie a.c., la Meaux, Franţa, a părăsit această lume cel care a fost Filon
Verca, luptător anticomunist şi membru al Mişcării Legionare. S-a născut în
1915 în Petroşniţa, Caraş-Severin şi în liceu a intrat în Frăţiile de Cruce.
Între anii 1941-1944 a fost refugiat în Germania, şi a fost deţinut în lagărul
de la Buchenwald. După 23 August 1944 s-a
implicat în acţiunile anticomuniste organizate de Guvernul legionar de la
Viena. În decembrie 1944 a fost paraşutat în România, cu misiunea de a se implica
în organizarea rezistenţei anticomuniste. A fost arestat anchetat şi torturat
la Securitatea din Timişoara.
A reuşit să evadeze în ajunul Crăciunului şi în 1948 a părăsit ţara.
În exil şi-a
continuat activitatea anticomunistă, în special pe tărâm publicistic şi
memorialistic.A publicat „Paraşutaţi în România vândută” , „Exilul amar”, „Pe
meleaguri străine”.
Informaţii preluate de pe blogul Lupta NS şi de
la Cicerone Ioniţoiu, Rezistenţa anticomunistă din Munţii României 1946-1958,
iar imaginea de pe www.miscarea.net.
4 comentarii:
Din pacate eu nu prea inteleg raportul dintre aceste extremisme. Prin ciriticarea unuia, a celui pe care l-am trait din plin, il elogiem pe celalalt (mai mult sau mai putin direct). Oare daca ar fi fost celalalt la putere, cu cat ne-ar fi fost mai bine? Eu, potrivit povestirilor altora (anticomunisti), am aici mari indoieli.
Am ezitat mult inainte sa ma decid sa postez mici prezentari biografice la fostii detinuti politici. Iar motivul pricipal este chiar cel invocat de dumneavoastra: mentionarea unor legionari, fosti detinuti politici, ar putea sa fie interpretata ca o elogiere a acestora si a ideilor lor, ceea ce nu este deloc in intentia mea. Pe de alta parte daca fac referiri la fostii detinuti nu pot sa-i ignor pe legionari, pentru ca in inchisori au fost impreuna si au "bebeficiat" de acelasi tratament, uneori chiar mai dur.
In aceste conditii am incercat sa ma limitez la prezentari biografice generale, prelucrand adesea, in acest sens, informatiile preluate de pe alte site-uri.
Si aici as mai semnala ceva: multi au ajuns in inchisorile comuniste acuzati de legionarism (in unele cazuri, nu avem decat documente care spun acest lucru), chiar daca, sa spunem, au fost arestati in 1958, pe cand aveau 18-19 ani. Altii au fost ceea ce putem numi "legionari de conjunctura", care pentru o scurta perioada de timp au cochetat, din oportunism sau convingere de moment, cu ideile respective.(Desigur aici nu e cazul lui Filon Verca - el a fost si a murit legionar). Daca au murit intre timp si nu au scris memorii, nu au fost intervievati, sau nu au lasat alte insemnari... dupa ei va ramane "eticheta" de legionari, pusa de autoritatile comuniste.
Asadar... grea decizie: pe cine sa mentionez si pe cine sa nu mentionez in aceasta lista? Astfel ca am decis sa ii trec pe toti cei de care aflu ca au decedat si au fost, chiar si pentru scurt timp, inchisi in timpul comunismului.
Iar aici as vrea sa remarc faptul ca, spre deosebire de taranisti si liberali, legionarii fac public mult mai eficient aceste evenimente triste.
Subscriu la toate ideile argumentatiei dumenavoastra. Am dedus, intr-o cercetare recenta, ca adeseori comunistii isi incadrau opozantii ca legionari, considerand ca astfel au mana libera in a-i persecuta (ca legionari sau chiaburi).
Un alt argument este acela că mișcarea legionară a avut la un moment dat foarte mulți aderenți, e greu de crezut că toți erau niște criminali.
Un membru al unui partid nu trebuie neapărat confundat cu un ideolog sau cu un activist. PCR a avut milioane de membri, nu poți să-i incriminezi pe oricare dintre aceștia. Un muncitor dintr-o fabrică socialistă, membru PCR nu-i totuna cu un gardian de la Pitești.
Ca să extindem: Ion Gavrilă Ogoranu, celebrul luptător anticomunist din munți a făcut parte din "Frățiile de cruce", organizația de tineret a mișcării legionare, fiind un lider local al acestei organizații. Azi avem un prim ministru care ocupa o funcție în aparatul central al UTC (Uniunea Tineretului Comunist)
Trimiteți un comentariu