Volumul este structurat în şapte
capitole: Moştenirea culturală universală
creată de armeni; Contextul politic
internaţional şi formarea diasporei armeneşti în Europa Centrală şi de Est;
Contribuţii culturale şi fapte armeneşti
în Transilvania secolelor XVIII-XIX; Aspecte
din etnocultura armenilor din Transilvania;
Studiu privind onomastica armenilor din
Transilvania;
Problema armeană în contextul
internaţional al Primului Război Mondial; Genocidul armean temă de conflict în viaţa diplomatică contemporană.
Lucrarea surprinde mărirea, decăderea şi suferinţele
unui popor care astăzi nu încearcă decât să ceară dreptate.
Istoria armenilor, sau mai degrabă
istoria Armeniei, este o ,,saga” de
eroism, curaj, durere, devastări şi reînvieri. Lipsa unui stat independent timp
de şase secole (fără a lua în considerare republica de scurtă durată între anii
1918-1920) şi ultimii 70 de ani de dominaţie sovietică, au lăsat traume adânci
asupra poporului armean.
Volumul aduce în atenţia cititorilor două
modele de convieţuire ale armenilor cu majoritarii, atât în spaţiul Orientului
Apropiat, în cadrul Imperiului Otoman cât şi în spaţiul central-est european în
Imperiului Habsburgic, fiind scoase în evidenţă consecinţele acestei
convieţuiri şi problemele rezultate de aici.
Deşi a trecut aproape un secol de la
genocidul armean, aceste evenimente tragice continuă să fie o temă sensibilă în
planul relaţiilor diplomatice contemporane. State precum Argentina, Belgia,
Canada, Chile, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Liban,
Olanda, Rusia, Slovacia, Elveţia, Scoţia, Irlanda de Nord, Uruguay, Venezuela,
Vaticanul, Suedia şi 40 de state membre ale SUA, au recunoscut şi condamnat
genocidul împotriva armenilor.
România face parte dintre ţările, care nu
au început demersurile legislative pentru a recunoaşte genocidul armenilor din
timpul Primului Război Mondial. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, România
a sprijinit în planul relaţiilor internaţionale politica externă promovată de
Armenia.
Politica externă a Armeniei, a luat
naştere acum 2600 de ani şi a urmărit să păstreze un echilibru între marile
puteri vecine iar astăzi este conştientă de poziţia sa geopolitică unde interferează
interesele marilor actori internaţionali Rusia, Uniunea Europeană şi SUA.
Armenia realizează situaţia dificilă în care se află, aproape izolată de
vecinii săi, şi face demersuri pentru a găsi soluţii.
Pentru a debloca însă dialogul între
Turcia şi Armenia este nevoie de ceva mai mult decât voinţă politică şi asumare
de riscuri (opoziţia politică, presiuni externe, nemulţumirea naţionaliştilor).
Este nevoie de ceea ce Robert Axelrod a numit „umbra viitorului“. Ceea ce poate declanşa schimbarea de paradigmă,
spre un comportament cooperant, şi o viziune pozitivă a viitorului.
Cei interesaţi pot comanda volumul la
Editura Ararat. Clujenii pot participa la lansarea cărţii, ce va avea în loc în
29 septembrie 2012, ora 12, la Muzeul Etnografic din
Cluj-Napoca, în cadrul „Zilelor culturii armene la Cluj”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu