Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Partidul şi Securitatea. Istoria unei idile eşuate (1948-1989), editori: Florian Banu şi Luminiţa Banu, Iaşi, Casa Editorială „Demiurg”, 2013, 781 p.

Pornind de la premisa că partidul unic şi poliţia secretă reprezintă componente definitorii, esenţiale pentru orice regim totalitar, editorii au considerat utilă realizarea unei fresce documentare a raporturilor conturate între aceste două entităţi în cazul regimului comunist din România.

Nu de puţine ori, confuzia între „creierul” care comandă şi „braţul” care loveşte poate fi remarcată în discursul public, deopotrivă în rândul diletanţilor, cât şi al specialiştilor, îngreunându-se astfel semnificativ înţelegerea evoluţiilor politice din a doua jumătate a secolului trecut. Din acest motiv, o disecare a mecanismelor de putere edificate gradual de către partidul comunist pentru a-şi exercita controlul asupra societăţii româneşti, realizată prin publicarea documentului frust, nealterat de interpretarea mai mult sau mai puţin obiectivă a istoricului, apare drept un demers legitim şi dezirabil.

Ca atare, în urma unei investigaţii de durată în cadrul fondurilor de arhivă deţinute de Arhivele Militare Române, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Arhiva Ministerului de Interne şi, nu în ultimul rând, Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cei doi cercetători au selectat un număr de 208 documente, acoperind întreaga perioadă 1948-1989.

În urma trierii unui vast material arhivistic, editorii volumului şi-au oprit atenţia asupra acelor documente în măsură să ilustreze atât statutul oficial al poliţiei politice („scut şi spadă” ale partidului comunist), cât şi rolul asumat de aceasta în slujba partidului: eliminarea adversarilor politici, impunerea politicii economice şi controlul operaţiunilor de legitimare a puterii totalitare. Inevitabil, au fost selectate şi documente referitoare la mijloacele prin care partidul comunist şi-a asigurat, de-a lungul timpului, controlul asupra poliţiei politice, înăbuşind orice veleităţi de independenţă sau autonomie ale acesteia.

Lucrarea beneficiază şi de un consistent studiu introductiv, de peste 60 de pagini, prin care cei doi editori, valorificând literatura de specialitate din ţară şi de peste hotare, facilitează incursiunea cititorului într-un univers atât de complex precum acela al serviciilor secrete şi al organizaţiilor politice de tip totalitar.

Prin realizarea acestui volum, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la îndemâna cititorilor o vastă frescă a relaţiilor de putere, complicate şi sinuoase, dintre Partidul Comunist Român şi unul dintre principalii săi piloni de stabilitate - Securitatea.