StatCounter

duminică, 2 iunie 2013

Salon al Memoriei Exilului Românesc dedicat lui Mircea Carp şi memoriei lui Ion Flueraş


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Jockey Club Român, va dedica următorul Salon al Memoriei Exilului Românesc jurnalistului Mircea Carp, figură marcantă a exilului românesc, şi memoriei liderului social-democrat Ion Flueraş, care va fi evocat de nepotul său.
Evenimentul va avea loc joi, 6 iunie 2013, începând de la ora 17.30, la sediul Jockey Club Român, din str. Episcopiei, nr. 9, Bucureşti.


În iunie 2013 se împlinesc 60 de ani de la asasinarea, la închisoarea Gherla, a liderului social-democrat, artizan al Marii Uniri, Ion Flueraş. Personalitatea acestuia va fi evocată de inginerul Constantin Erbiceanu, nepotul lui Ion Flueraş şi reprezentant al exilului românesc din Germania, de istoricul Sorin Radu (autor al celei mai valoroase biografii a lui Flueraş) şi Constantin Avramescu (vice-preşedinte al Jockey Clubului Român).
Ion Flueraş (1882-1953) s-a născut lângă Arad, într-o familie de ţărani greco-catolici. În 1901 s-a înscris în Partidul Social-Democrat. Cu timpul, a devenit unul dintre cei mai importanţi lideri ai mişcării social-democrate din Transilvania şi apoi, după Marea Unire, din România. A participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, fiind ales vice-preşedinte şi apoi membru al Consiliului Dirigent. Ion Flueraş a fost unul dintre cei mai convinşi susţinători ai Unirii Transilvaniei cu România şi a făcut parte din delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris. Din cauza opoziţiei faţă de bolşevism, Flueraş a intrat în conflict cu linia supusă Moscovei, din cadrul mişcării socialiste din România. Din 1926 până în 1939 a fost Preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, iar în 1927 a fost ales membru în Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat. În perioada 1928-1932 a fost deputat, în două legislaturi. După 23 august 1944 nu a acceptat niciun fel de colaborare cu comuniştii, încercând să creeze o nouă formaţiune politică, Partidul Socialist Român. Arestat în 1945 şi eliberat în 1946, a fost rearestat, în 1948, şi condamnat, în 1952, la 15 ani de temniţă grea. A murit, în iunie 1953, la închisoarea Gherla, după ce fusese supus regimului de exterminare prin tortură continuă, aplicat pe modelul adus de la Piteşti.
Fiica lui Ion Flueraş, Ileana, s-a măritat în 1938 cu inginerul Dinu Erbiceanu, cei doi fiind părinţii inginerului Constantin Erbiceanu, reprezentant al exilului românesc din Germania.
Partea a doua a Salonului va fi dedicată lui Mircea Carp, la împlinirea a 90 de ani şi cu prilejul publicării, sub egida IICCMER, a cărţii sale de memorii. Mircea Carp va purta un dialog cu Marilena Rotaru. La discuţie vor mai participa Dinu Zamfirescu (preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER şi membru în Colegiul CNSAS), Adrian Cioroianu (istoric, decan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, membru al Consiliului Ştiinţific al IICCMER) şi Radu Călin Cristea. În cadrul evenimentului vor fi proiectate fragmente din filme documentare din cadrul serialului Memoria exilului românesc realizat de Marilena Rotaru.
Mircea Carp s-a născut în 1923, ca urmaş al unor vechi familii boiereşti româneşti. A fost ofiţer al Armatei Regale Române şi a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind rănit şi decorat. După instalarea regimului comunist, a fost persecutat, exclus din rândurile armatei şi nevoit să aleagă, în 1948, calea exilului. Ca jurnalist şi analist politic, a devenit una dintre cele mai cunoscute şi mai respectate voci ale posturilor de radio Europa Liberă şi Vocea Americii. La Vocea Americii a fost crainic, apoi redactor şi şef al Serviciului Românesc. Între 1979 şi 1995 a fost director-asistent al Serviciului Românesc de la Radio Europa Liberă. După 1990 s-a implicat, alături de Fundaţia Academia Civică, în configurarea Memorialului Sighet ca loc al memoriei victimelor represiunii comuniste. A publicat, la Editura Polirom, volumul Vocea Americii în România (1969-1978) şi, anul acesta, sub egida IICCMER, volumul de memorii Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!
Saloanele Memoriei Exilului Românesc continuă tradiţia Saloanelor INMER şi îşi propun să organizeze, periodic, întâlniri, conferinţe şi evenimente dedicate evocării figurilor reprezentative ale exilului românesc postbelic şi activităţilor exilului. Obiectivul fundamental este readucerea în atenţia publică a rolului exilului românesc, ca păstrător şi apărător al unor valori pe care regimul comunist din România a încercat să le anihileze.
Informații preluat de pe site-ul IICCMER.

Niciun comentariu: