Lucrarea în trei volume Jurnal
politic: 1939-1950, semnată de diplomatul Dimitrie Iuraşcu (1890-1964) a
fost editată în anul 2012 de Muzeul de Istorie din Galaţi și redă conţinutul a
10 caiete-manuscris. Ea reprezintă o radiografie a zilelor trăite în
străinătate şi în ţară de-a lungul unuia dintre cele mai zbuciumate decenii ale
secolului XX.
Despre autor:
Născut la 29 iunie 1890 în
Galaţi, Dimitrie Iuraşcu a absolvit Liceul Vasile Alecsandri din oraş, plecând
apoi la Paris, unde a urmat, în paralel, cursurile Facultăţii de Drept şi École
des Hautes Études en Sciences Politiques (absolvă în 1913, cu o teză despre
influenţa rusă asupra Ţărilor Române).
Îşi începe cariera diplomatică în
1913, ca ataşat pe lângă Legaţia României de la Belgrad. În 1915, este
transferat la Atena, iar un an mai târziu – la Petrograd, unde activează până
în 1918. A ocupat mai multe funcţii diplomatice, de la cea de ataşat de legaţie
până la cea de ministru plenipotenţiar al României. În cei 34 de ani de carieră
diplomatică, Dimitrie Iuraşcu şi-a desfăşurat activitatea în diverse capitale
europene, precum: Istanbul, Praga, Berlin, Bruxelles, Sofia, Roma, Vatican și
Berna. Din 1934, este ministru plenipotenţiar, fiind trimis în misiune
diplomatică la Oslo, unde rămâne timp de cinci ani. Revine la Bucureşti în
martie 1939, ca director al Afacerilor Consulare şi al Afacerilor Politice. În
perioada mai-decembrie 1941, este ministrul plenipotenţiar al României la
Lisabona. Din decembrie 1942 și până în 30 iunie 1947 a îndeplinit o serie de
funcţii de conducere în cadrul Ministerului Afacerilor Străine.
Epurat de regimul comunist din
România, proaspăt instalat după război, diplomatului Dimitrie Iuraşcu îi este
confiscată singura proprietate din Bucureşti, fiind chiriaş în propria casă,
iar mai apoi forţat să părăsească definitiv, împreună cu familia, acest imobil
construit în anul 1931.
Rămas fără pensia cuvenită pentru
cei 34 de ani de activitate diplomatică, este nevoit să se angajeze ca betonist
pe şantierul unei fabrici din Bucureşti, lucrând mai apoi într-un atelier de
confecţionat lumânări, la o cooperativă meşteşugărească. Moare la Bucureşti, în
data de 17 noiembrie 1964.
Informații preluate de pe site-ul
Bibliotecii Naționale, respectiv al Muzeului
de Istorie Galați.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu