Film documentar despre vânzarea germanilor din România (Deutsche gegen Devisen - Ein Geschäft im Kalten Krieg)

„Filmul documentează acordul secret în vigoare peste 20 de ani între Republica Federală Germană şi Republica Socialistă Română, pe baza căreia cetăţenii români de origine germană au fost lăsaţi să emigreze în Germania - contra cost, plătit de statul german. Aproximativ 250.000 de persoane au părăsit România astfel, adică majoritatea germanilor. Chiar şi în cadrul Ministerului de Interne din Bonn au fost doar câteva persoane informate despre operaţiunea denumită „Canalul strict secret" (Geheimsache Kanal). A fost un singur negociator din partea guvernului german, juristul Heinz Günther Husch din Düsseldorf. Între 1968 şi 1989, el a călătorit de sute de ori în România cu scopul de a se întâlni cu Securitatea română, de multe ori cu valize pline de bani şi un pistol în bagaj.

Apariție editorială: Enikő Dácz (ed.): Minderheitenfragen in Ungarn und in den Nachbarländern im 20. und 21. Jahrhundert [Problematici legate de minorităţi în Ungaria şi ţările învecinate în secolele XX şi XXI]

„Volumul conţine lucrări prezentate în cadrul conferinţei internaţionale Minderheitenfragen in Ungarn und in den Nachbarländern im 20. und 21. Jahrhundert [Problematici legate de minorităţi în Ungaria şi ţările învecinate în secolele XX şi XXI] care a avut loc la Budapesta, în februarie 2013. Conferinţa a fost organizată de către Donau-Institut für Interdisziplinäre Forschung (Institutul-Dunărea pentru Cercetări Interdisciplinare), care funcţionează în cadrul Universităţii Andrássy din Budapesta în colaborare cu MTA-Társadalomtudományi Kutatóközpont Kisebbségkutató Intézet (Institutul pentru Cercetarea Minorităţilor din cadrul Academiei de Ştiinţe Maghiare) şi Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der LMU München (Institutul pentru Cultura şi Istoria germană a Europei de Sud din cadrul LMU München).

Apariție editorială: Ștefan Agopian, Scriitor în comunism (niște amintiri)

„În volumul său de amintiri, Ștefan Agopian schițează traseul pe care un tânăr din România comunistă trebuia să-l parcurgă dacă dorea să publice și să fie recunoscut ca scriitor. Pentru el, a fost un drum sinuos, cu multe obstacole și o lungă perioadă de așteptare până la apariția primei cărți. A fost student, felcer în armată, apoi șomer – timp în care a stat mai mult ascuns, pentru a nu fi prins de Miliție și acuzat de parazitism – însă nu s-a demoralizat, fiind convins că destinul său este să ajungă scriitor. Pe parcurs a cunoscut personalități ale vieții culturale din acea vreme, ca Eugen Negrici, Radu Tudoran, Paul Georgescu, Adriana Bittel, Marin Preda sau Nichita Stănescu, căruia i-a fost, de altfel, bun prieten. În Scriitor în comunism Ștefan Agopian ne oferă o descriere plină de umor a drumului său prin viață, presărată cu dezvăluiri picante despre unii reprezentanți de marcă ai literaturii române.”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Apariție editorială: Alice Voinescu, Jurnal, vol. I-II

„Început în 1929, la sugestia lui Roger Martin du Gard, în cadrul uneia dintre numeroasele întâlniri de la Pontigny la care a fost invitată, și continuat, cu scurte întreruperi, până în preajma dispariției sale, jurnalul lui Alice Voinescu cuprinde însemnări despre evenimente și personalități din perioada interbelică și postbelică. Printre cei ce-și găsesc locul în paginile cărții se numără Nicolae Iorga, George Enescu, Regina Maria, Gala Galaction, Marietta Sadova, dar și oameni de cultură de prim ordin din afara țării ca Andre Gide, Roger Martin du Gard, Paul Langevin, François Mauriac, Ernst Robert Curtius, cu o parte dintre aceștia autoarea susținând și o bogată corespondență.”

Apariție editorială: Mircea Diaconu, La noi, când vine iarna (ediție revăzută

„Văzuta prin ochii unui copil, viața pare mai frumoasă. Iar dacă puștiul care locuiește într-un sat din perioada obsedantului deceniu devine naratorul-personaj al unui roman, tragismul epocii este anulat de situațiile comice create de naivitatea perspectivei acestuia. Fiorul primei iubiri pentru o fetiță din vecini înflorește între castele imaginare și aventuri în natură, locul în care trăiește este un colț de paradis, iar lucruri mărunte, precum o pijama nouă, pantalonii largi „de oameni mari” sau bomboanele fondante, sunt cele mai mari bucurii ale vieții. Totul se schimbă însă când tatălui i se înscenează o infracțiune, iar băiețelul, fratele mai mare și mama lor devin persoane indezirabile. Ceea ce nu-l împiedică pe protagonist să dea dovadă de un curaj și un spirit de sacrificiu care ar face cinste și unui adult. Un roman cu unchi și mătuși, cu bunici și vecini – unii îngeri protectori, alții demoni cu chip uman –, în care un suflet inocent ne arată că binele din oameni poate învinge și în cele mai întunecate vremuri.”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Apariție editorială: Gina Stoiciu, Exilul. Viața în fragmente

„Încrucișare de destine, de drumuri și de întâmplări, părăsirea României în 1980 devine pentru Gina Stoiciu un reper al celorlalte momente ale vieții sale: anii dinaintea exilului, azilul politic în Grecia, alegerea Canadei ca țară de rezidență, adaptarea, inventarea unei noi vieți, căderea comunismului și întoarcerile periodice în România. Aceste etape sunt descrise și din perspectiva altor români care au ales să emigreze, surprinzând condiția și angoasele „străinului”, diferențele culturale, dificultățile de adaptare și de integrare profesională, dar și bucuriile și satisfacțiile trăite în țara de adopție.”

Apariţie editorială: Alexandru-Murad Mironov, Vremea încercărilor. Relaţiile româno-sovietice, 1930-1940

Sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului a apărut volumul semnat de Alexandru-Murad Mironov, Vremea încercărilor. Relaţiile româno-sovietice, 1930-1940.

Cartea are 484 pagini și poate fi achiziționată la prețul de 25 lei de la sediul INST (Bucureşti, str. Arh. Gr. Cerchez nr. 16, sect. 1, tel. 021 230 69 92).

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Cicerone Ionițoiu

În dimineața de 26 ianuarie 2014 la stins din viață la Paris Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, opozant al regimului comunist, unul dintre cei mai importanți cercetători și publiciști despre comunismul românesc.

L-am cunoscut în urmă cu mulți ani, la unul dintre Simpozioanele organizate de Fundația Academia Civică la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației. Ne-am reîntâlnit ulterior, la 1 iulie 2007 în casa unui prieten bun al domniei sale, Liviu Tudoraș, și el fost deținut politic. Deși eram un tânăr cu preocupări în cercetarea trecutului recent iar dânsul un „consacrat”, atât datorită anilor petrecuți în arhive cât și în închisori, m-a surprins că era la curent cu modestele mele realizări. M-a uimit, de asemenea, memoria sa extraordinară. I-am pomenit o serie de nume de care eram interesat (fără rezonanță în „istoria mare”), și cu promptitudine mi-a oferit o serie de informații despre ele.

Numeroasele sale volume și studii mi-au fost extrem de utile în cercetările pe care le-am realizat, iar mai târziu am avut șansa de a mă ocupa, ca îngrijitor, de memoriile sale (Memorii. Volumul I. „Din ţara sârmelor ghimpate”, Polirom, Iași, 2009, împreună cu Andrei Lascu și Memorii. Volumul II. „Drama României văzută din exil”, Polirom, Iași, 2011).

Amintiri  deosebite am, de asemenea, de la o vizită pe care am făcut-o împreună cu el și cu Andrei Lascu la Jilava, unde, în fața camerei de filmat, ne-a relatat o parte din experiența sa de detenție din temutul penitenciar.

Plecarea lui dintre noi este o mare pierdere pentru istoriografia românească, pentru că încă avea în lucru o serie de lucrări.

Va fi înmormântat la Paris, departe de țara pe care a iubit-o, și de unde a fost nevoit să plece.

Pentru cei interesați, voi prezenta mai jos câteva repere biografice și o listă cu principalele sale publicații.

Apariție editorială: Dan C. Mihăilescu, Castelul, biblioteca, puşcăria. Trei vămi ale feminităţii exemplare

„Feminitatea încoronată, nobleţea superb, infantil sau parşiv alintată... Sensibilitate, senzualitate, instinct şi educaţie, deghizament, arta disimulării, one-woman show cu efecte invariabil seducătoare.

Feminitatea ultragiată, a cărei naturală, inocentă vulnerabilitate se vede călcată în copitele unei istorii bestiale, trecând umilitor din avuţie, adică din confortul domestic al gospodăriei ţărăneşti, sau din efervescenţa saloanelor culturale, în animalitatea carcerei, mizeria interogatoriilor şi duhorile dormitoarelor colective.

Apariție editorială: Leonidas Donskis, Forme ale urii. Imaginația bântuită a filosofiei și literaturii moderne

„Ura nu este nici pe departe un subiect plăcut. Este un fenomen destul de tulburător, a cărui analiză nu promite autorului relaxarea nici înainte, nici după lansarea cărții. Am analizat ura ca pe ceva ce umblă tot timpul deghizat, pentru că ura nu se revelează niciodată – dimpotrivă, tinde să se camufleze în critică, obiectivitate intelectuală, judecată liberă de valori, neutralitate, patriotism sau preocupare civică. Nici o ideologie modernă, fie ea conservatoare, liberală sau socialistă, nu a scăpat atingerii ei. Ura nu poate fi redusă la psihologie și psihiatrie, din moment ce poate fi găzduită de ideologii politice, teorii filozofice, literatură sau practici pedagogice.

Apariție editorială: Mihail Gorbaciov, Amintiri. Viaţa mea înainte şi după Perestroika

„Indiferent de ceea ce ar putea spune acum despre perestroika oponenţii şi criticii ei, a fost o perioadă uimitoare... Am deschis un drum pe care se putea merge mai departe. Am făcut ceea ce trebuia făcut: am dat oamenilor libertate, transparenţă, pluralism politic, democraţie. I-am făcut liberi!” (Mihail Gorbaciov)

În primăvara lui 1985, Mihail Gorbaciov, abia ales secretar general al Partidului Comunist al URSS, începea un proces de reformare a întregului sistem economic și politic sovietic. Ceea ce avea să devină cunoscut drept perestroika („reconstrucție”) a durat doar șase ani, până în decembrie 1991, când Gorbaciov și-a dat demisia din funcția de președinte al URSS.

Apariție editorială: Frederick Kempe, Berlin 1961. Kennedy, Hruşciov şi cel mai periculos loc din lume

„Berlinul este cel mai periculos loc din lume. URSS doreşte să realizeze o operaţie asupra acestui punct sensibil, să elimine acest ghimpe, acest ulcer.” Asta declara Nikita Hruşciov la summitul de la Viena din iunie 1961. După numai două luni, în august 1961, se ridica Zidul care avea să împartă orașul în două timp de aproape trei decenii.

Bazată pe dosarele de curând desecretizate de administrația americană, Berlin 1961 este o lectură fascinantă pentru cei care doresc să afle mai multe despre importanța Zidului Berlinului în confruntarea dintre Est și Vest și despre principalii actori de pe scena politică a lumii care au jucat un rol esențial în acele momente cruciale.

Call for papers: Simpozionul „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, Sesiunea a 15-a: Monument şi memorie / Call for papers „Architecture. Restoration. Archaeology” Symposium, 15th session: Monument and memory

Între 24 şi 26 aprilie 2014 va avea loc Simpozionul „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” organizat de Asociaţia ARA în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

Cei interesați să participe cu comunicări şi cu intervenţii la masa rotundă cu tema „Monument şi memorie”, prilejuită de aniversarea a 50 de ani de la redactarea Cartei de la Veneţia şi a 20 de ani de la adoptarea Documentului despre autenticitate de la Nara sunt rugați să se înscrie și să trimită rezumatele comunicărilor până la 15 martie 2014 la adresa contact@simpara.ro sau direct la organizatori (persoane de contact: Monica Mărgineanu Cârstoiu, tel. 021-212 88 70, 021-212 88 62; Ştefan Bâlici, tel. 0731-343 333).