StatCounter

joi, 29 noiembrie 2012

Timothy Snyder, Tărâmul morţii Europa între Hitler şi Stalin, Humanitas, 2012


Americanii consideră că al Doilea Război Mondial a fost „Războiul cel Drept”. Însă chiar înainte de a fi izbucnit, aliatul lor Stalin a împuşcat şi a înfometat milioane de cetăţeni sovietici şi nu s-a oprit din asta nici în timpul războiului. Deşi soldaţii americani au eliberat mai multe lagăre de concentrare, nu a au ajuns niciodată să vadă fabricile morţii, zonele în care sau petrecut masacrele şi locurile în care au fost înfometaţi atâţia oameni. În aceste locuri, Hitler şi Stalin au ucis pe scară largă civili. În doisprezece ani, pe un tărâm al morţii întins între Berlin şi Moscova, punând în practică politici de exterminare care nu aveau nimic de a face cu operaţiunile militare, regimul sovietic şi cel nazist au ucis 14 milioane de oameni. La sfârşitul războiului, tărâmurile însângerate au fost izolate de o cortină de fier, iar istoria lor a fost dată uitării.
În Tărâmul morţii, reputatul istoric Timothy Snyder oferă o inedită investigaţie asupra locurilor în care europenii au fost omorâţi cu milioanele şi o temeinică explicaţie a motivelor şi metodelor folosite de Hitler şi Stalin. El stabileşte locul şi cronologia istoriei Holocaustului, de care a fost responsabil Hitler, şi a Marii Terori, de care s-a făcut vinovat Stalin, prezintă pentru prima dată episoade uitate ale masacrelor naziste şi sovietice şi vine cu o nouă viziune asupra relaţiilor dintre cele două regimuri. Valorificând istoriografia problemei şi sursele primare create în toate limbile importante, Snyder acordă o atenţie specială şi mărturiilor care provin chiar de la victime: scrisori trimise celor de acasă, petice de hârtie aruncate din tren, însemnări zilnice descoperite asupra celor ucişi.
Temeinic documentată, profund umană şi fără să mai lase loc de interpretări, Tărâmul morţii este o lectură obligatorie pentru cei care caută să înţeleagă rostul principalei tragedii a epocii moderne.
     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

O nouă conferinţă din seria „Poveşti din Bucureşti”. Tema: Oameni şi locuri din Bucureştiul evreiesc


O nouă conferinţă din seria „Poveşti din Bucureşti, organizată de Arhivele Naţionale, Serviciul Municipului Bucureşti, va avea loc luni 3 decembrie 2012, ora 11 la „Caru cu bere”. Tema va fi „Oameni şi locuri din Bucureştiul evreiesc”, iar invitaţi vor fi: Anca Ciuciu (Universitatea Bucureşti) şi Felicia Waldman (Universitatea Bucureşti).

Vladimir Tismăneanu, Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete, Humanitas, 2012


„Ştim foarte puţin despre acel grup social şi, dacă vreţi, chiar cultural numit nomenclatura comunistă. Era vorba de o societate cvasisecretă, cu riturile, codurile, simbolurile, nostalgiile şi, nu mai puţin important, privilegiile sale.
Cartea de faţă nu este o lucrare sociologică de tip tradiţional, cu analize de cauze, dinamici şi efecte. Este vorba aici de propriile mele experienţe în interiorul unui grup pe care am ajuns să-l cunosc, îndrăznesc să cred, foarte bine. Un microcosm politic şi psihologic, numit de mine cândva micul Bizanţ roşu. Cititorul, pe care-l invit să mă însoţească în acest voiaj într-o lume stinsă, dar ale cărei ramificaţii rămân atât de prezente, va găsi în carte deopotrivă recuperări istorice, demitizări politologice, secvenţe portretistice, un efort de explicaţie şi o mărturisire.
Nu alegem în ce mediu social şi intelectual ne naştem. Este un dat ontologic pe care ţi-l asumi şi la care te raportezi, pe cât posibil, cu sinceritate, onestitate şi realism. Eu m-am născut într-o familie a stângii marxiste. Aşa cum un credincios se consideră catolic, protestant, ortodox, musulman, părinţii mei se considerau marxişti. A-i întreba ce religie au, a le atribui o apartenenţă etnică ar fi fost în ochii lor o desfigurare a identităţii...“ (Vladimir Tismăneanu)
Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

vineri, 23 noiembrie 2012

Lansare de carte şi proiecţie de film „Experienţe carcerale în România comunistă”


În 2007, în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România a demarat proiectul „Experienţe carcerale în România comunistă”, care şi-a propus: realizarea de interviuri cu foşti deţinuţi politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile şi tratamentele inumane aplicate duşmanilor politici şi de clasă, în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate în cadrul unor viitoare muzee sau în procesul didactic; realizarea de studii şi articole ştiinţifice.
După 5 ani, proiectul a ajuns la final. Rezultatul: peste 190 de interviuri realizate în toate judeţele ţării şi în Bucureşti; 143 de interviuri publicate în 6 volume la Editura Polirom.
Cei interesaţi sunt invitaţi să participe la un eveniment prilejuit de încheierea proiectului, ocazie cu care se va prezenta şi un film documentar de 25 de minute având ca subiect detenţia politică în România comunistă.
Evenimentul va avea loc marţi, 27 noiembrie, ora 17.00, la Uniunea Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115)
     Vor lua cuvântul: Octav Bjoza, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Virgiliu Ţârău, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Dinu Zamfirescu (preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER), Cosmin Budeancă (IICCMER).

miercuri, 21 noiembrie 2012

IICCMER aduce la Târgul de carte Gaudeamus un muzeu al dictaturii comuniste

Prezent pentru prima dată la târgul internaţional de carte Gaudeamus, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc îşi transformă spaţiul expoziţional într-un muzeu al dictaturii comuniste.
În perioada 21 – 25 noiembrie, vizitatorii standului IICCMER, situat la etajul 1, Pavilionul Central Romexpo, vor avea parte de o experienţă inedită - o călătorie în timp, în trecutul recent al României, în inima sistemului concentraţionar comunist, unde vor putea fi martorii sistemului de teroare instituit în perioada 1945-1989.
Cei care vor trece pragul standului IICCMER vor putea vedea cum arăta interiorul unei celule de penitenciar şi o groapă comună în care erau aruncate trupurile opozanţilor regimului comunist, executaţi sumar de către Securitate.

Evenimente/Lansări de carte cu tematică de istorie recentă la „Târgul internaţional de carte Gaudeamus 2012”, 21-25 noiembrie 2012


Miercuri, 21 Noiembrie 2012


Nivel 7.70 - SPAŢIUL DE EVENIMENTE
12.30-14.00: Lansarea volumului: „Unde sunt cei care nu mai sunt”- antologie bilingvă (română-franceză) de poezie penitenciară realizată de Paula Romanescu

Nivel 0.00:19, 20 - STAND REPUBLICA MOLDOVA
14.00: Lansarea cărţii: "Gând şi Cuvânt: cugetări ale personalităţilor din Basarabia (1940 - 2012). 3000 de reflecţii la 300 de subiecte, exprimate de peste 100 de personalităţi", Editura Epigraf.
Prezintă: Ion Ciocanu, doctor în filologie, Vlad Pohilă, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova

Nivel 0.00:13
14.00: Lansarea volumului "Ce i-a spus evreul N. Steinhardt călugurului-creştin N. Steinhardt şi viceversa", autor Teşu Solomovici, Editura Teşu

luni, 19 noiembrie 2012

Conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”


Marţi, 20 noiembrie 2012, ora 17.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memora Exilului Românesc organizează conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), cu ocazia comemorării a 17 ani de la dispariţia omului politic.
Conferinţa, moderată de Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER, îi va reuni pe Ion Caramitru (actor, fost ministru al Culturii), Virgiliu Ţârău (membru al CNSAS), Tudor Călin Zarojanu (jurnalist) şi Vartan Arachelian (jurnalist şi scriitor). La eveniment vor participa şi doamnele Rodica şi Flavia Coposu, surorile regretatului om politic.
Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota, jud. Sălaj, şi a decedat la 11 noiembrie 1995, în Bucureşti. Absolvent de Drept al Universităţii din Cluj, Corneliu Coposu şi-a început ascensiunea politică la sfârşitul anilor ’30, când avea să devină secretar al liderului PNŢ, Iuliu Maniu. În primul guvern Sănătescu (23 august-6 noimbrie 1944) a fost director de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, iar anul următor a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Arestat în 1947 a fost deţinut până în 1955 fără a primi vreo condamnare. Abia în 1955, autorităţile comuniste îi vor intenta un proces, fiind condamnat prin sentinţa nr. 876/1955 a Tribunalului Militar Bucureşti la 15 închisoare pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare”. A trecut prin închisorile militare Malmaison şi Uranus, prin penitenciarele Văcăreşti, Piteşti, Craiova, Jilava, Gherla, Aiud, Sighet şi Râmnicu Sărat, şi prin lagărele Ghencea, Canal şi Popeşti-Leordeni. A fost eliberat la 9 iulie 1962 cu domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, lângă Brăila.
Viaţa şi activitatea sa au stat sub semnul respingerii tentaţiei totalitariste a secolului trecut. În întreaga sa carieră, Corneliu Coposu a refuzat comunismul, alegând drept crez politic valorile democraţiei liberale.
Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

A fost lansată arhiva exilului românesc- www.arhivaexilului.ro


Înscriindu-se într-o tendinţă europeană de digitizare a arhivelor şi bibliotecilor publice, IICCMER a realizat în cadrul proiectului cu finanţare nerambursabilă AFCN „Geografia exilului românesc - conservarea şi promovarea Patrimoniului Arhivistic al Exilului Românesc” o transpunere în format electronic a unei părţi din arhivele documentare ale exilului românesc.
Crearea acestor arhive electronice are un dublu rol:  pe de o parte, digitizarea asigură conservarea arhivei în format electronic, iar pe de altă parte, transpunerea lor on-line facilitează accesul publicului larg la informaţie.
Website-ul www.arhivaexilului.ro găzduieşte în prezent următoarele fonduri documentare şi colecţii de ziare şi reviste româneşti digitizate: Fondul Monica Lovinescu, Fond personal Tudor Bugnariu, colecţiile revistelor B.I.R.E. (anii 1950-1960, 1980-1988), Lupta (anii 1984-1987),  Vatra (nr.140-179) şi Dialog. Secţiunea ziare şi reviste găzduieşte colecţia „La Nation Roumaine” şi „România”. O secţiune aparte o constituie Fondul George Ciorănescu  cuprinzând „Rapoarte Radio Europa Liberă” din perioada 1971-1975.
Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism” - Bucureşti, 22-23 noiembrie 2012


Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în perioada 22-23 noiembrie 2012 Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism”.
Lucrările conferinţei se vor desfăşura la sediul INST din Str. Arh. Gr. Cerchez nr. 16, sector 1, Bucureşti. Pentru mai multe informaţii: tel. 021/230.69.92, fax.021/ 230.76.82, e-mail: inst.academia@gmail.com; site:www.totalitarism.ro
Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei.