Call for Papers „Spectres of Justice”. Conference at the University of Marburg (27-30 May 2015)

„In the ever broadening field of Transitional Justice the Arts have received scant attention. Yet, it is frequently artists, authors and intellectuals who are to be found at the forefront of civil society efforts to come to terms with a troubled past. Be it in Serbia, Lebanon, Cambodia, Argentina or South Africa, literature, film, theatre, visual arts, music and popular culture are deeply marked by the violent conflicts of the past and the present. While individual pieces of work have been the subject of academic inquiry in a number of disciplines, the relations of cultural production to processes of Transitional Justice have hardly been explored.

CALL FOR PAPERS, Conferinţa Mediul rural şi comunismul în Europa de Est: percepţii, atitudini, propagandă, Sibiu, 25 - 26 septembrie 2015

În perioada 25 - 26 septembrie 2015, la Sibiu, va avea loc conferinţa Mediul rural şi comunismul în Europa de Est: percepţii, atitudini, propagandă.

Organizatori: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Departamentul de Istorie a Relaţiilor Internaţionale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Programul Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a, „Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism”, 9-12 iulie 2014

În perioada 9-12 Iulie 2014 va avea loc la Academia „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus. Ediţia din acest an are ca temă Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism şi reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2006 de a pune în discuţie trecutul recent şi de a oferi istoricilor şi cercetătorilor români şi străini un cadru de dialog pe probleme legate de istoria comunismului din România şi din alte state, dar şi de a atrage atenţia asupra proiectului muzeal „Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului”.

Ca şi în anii precedenţi, participanţii sunt cadre universitare, cercetători şi doctoranzi de la universităţi şi institute de cercetare din ţară şi străinătate:

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Vasile Boroneanț

S-a născut în 1930 la Conop, județul Arad. A decis să urmeze facultatea de istorie. În timpul Festivalului Tineretului și Studenților din 1953 de la București, un amic, Marin Florea Paul, i-a transmis ca vrea să facă o notă informativă către ONU despre sovietizarea învățământului. A găsit un student francez care a acceptat să primească un raport dactilografiat, făcut ca fiind din partea întregii studențimi. Francezul i-a turnat și în aprilie 1954 a primit invitație să meargă la Miliție, însă, de fapt, era așteptat de Securitate. S-a ascuns aproape doua luni pe la prieteni. A fost arestat la data de 9 iunie 1954 și dus la subsolul doi al MI unde a fost anchetat cu duritate. A fost condamnat la 16 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Lugoj, Aiud, Salcia și Văcărești. După eliberare a reușit cu mare dificultate să se angajeze și în abia în 1968 și-a dat examenul de licență.

Dezbatere „Ateism marxist şi ethos religios”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează luni, 7 iulie 2014, de la orele 18.00, la Librăria Cărtureşti din Bucureşti, Str. Arthur Verona, nr. 13-15, dezbaterea „Ateism marxist şi ethos religios”, pe marginea volumului
Marx şi religia. O introducere, de Nicolae Turcan.

Volumul face referire la ateismul lui Marx, care promite vărsare de sânge cu aceeaşi pasiune maladivă cu care promite fericirea roşie viitoare. El profetizează sfârşitul religiei în general, înşelându-se amarnic. Propune o religie alterată în locul celei relevate; vorbeşte despre alienare, dar alienează la rându-i cu asupra de măsură; comite deicidul şi, fără să-i pese, instituie în locul rămas gol genocidul; operează cu o falsă profeţie, cu o falsă schimbare a omului şi cu o falsă eshatologie.

Vor dezbate împreună cu publicul: Nicolae Turcan, scriitor şi teolog; Sorin Lavric, scriitor şi filosof; Radu Preda, Preşedinte executiv IICCMER.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Nicolae Stroescu-Stănișoară

Vineri, 27 iunie 2014, la München, Germania, a încetat din viață jurnalistul și memorialistul Nicolae Stroescu-Stănișoară, fost ani la rând redactor, apoi director adjunct și între 1 noiembrie 1989 - iunie 1994 director al Departamentului Românesc al postului de Radio „Europa Liberă”, München.

S-a născut la Târgu Jiu la 1/14 noiembrie 1925, a absolvit Liceul „Carol I” din Craiova, și Facultatea de Drept a Universității din București (promoția 1948). S-a implicat în activitatea tineretului din Partidul Național Țărănesc și a trăit, conform mărturiilor sale, în „clandestinitate” până în 1964. S-a predat Procuraturii Militare din București și a fost supus unei anchete prelungite și trimis cu domiciliu obligatoriu în provincie. În 1966 a reușit să se întoarcă în București. Prin soția sa (de origine germană) a reușit în 1969 să emigreze în Germania Federală și s-a stabilit la München. S-a implicat de la început în viața culturală, spirituală și publicistică a emigrației și a exilului român.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Zaharia Urdea

S-a născut la 23 martie 1923 în localitatea Şaeş, judeţul Mureş. În liceu a făcut parte din Frăţiile de Cruce. A urmat cursurile Facultății de Drept din Cluj, pe care nu a terminat-o datorită arestării. În urma valului de arestări din mai 1948 a plecat din Cluj acasă. La 30 august 1948 a fost prins și ulterior condamnat la 5 ani închisoare corecţională. A executat pedeapsa în închisorile Cluj Tribunal, Văcăreşti, Piteşti, Jilava, Târgşor, Valea Neagră, Poarta Albă, Aiud. La 28 august 1953 a mai primit o pedeapsă administrativă de 12 de luni pe care a executat-o în închisoarea Aiud. A fost eliberat la 18 iunie 1954.

A fost rearestat la 29 aprilie 1959 şi condamnat la 9 ani închisoare corecţională. A executat pedeapsa în închisorile Deva, Jilava, Galaţi, Periprava, Stoeneşti, Salcia, Giurgeni, Grădina, Gherla. A fost eliberat la 3 august 1964.

Din ianuarie 1990 a fost secretarul AFDPR Sibiu și, din același an, membru al P.N.Ţ.-C.D. Zaharia Urdea a decedat în noaptea de 29/30 iunie 2014.

Un interviu cu el a fost publicat în volumul V al seriei Experiențe carcerale în România comunistă, Polirom, 2011.

Apariție editorială: Alexandru Smochină (autor), Vadim Guzun (editor), Care patrie? Memoriile unui subprefect român în Transnistria

A apărut volumul nr. XIII din seria „Afaceri Orientale”, iniţiată sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române: „Care patrie? Memoriile unui subprefect român în Transnistria”. Autor: Alexandru Smochină, editor: Vadim Guzun, cuvânt înainte: Mihai Taşcă, referenţi ştiinţifici: Ottmar Traşcă, Dumitru Suciu, editura Argonaut, Cluj-Napoca, 740 pagini.

Atât textele, cât şi fotografiile, inedite, provin din arhivele personale ale urmaşilor lui Nichita Smochină şi Alexandru Smochină.

Alexandru Smochină (1915-2002), fiul liderului românilor transnistreni, Nichita Smochină, s-a născut în localitatea Mahala, de pe malul stâng al Nistrului, fiind adus în România după instalarea regimului bolşevic în Ucraina. Licenţiat în Drept, a îndeplinit funcţia de subprefect în Guvernământul Transnistriei (1941-1944), iar după război a fost arestat de Securitatea română, predat URSS, anchetat de Securitatea de la Chişinău pentru „activitate antisovietică” şi „românizare a moldovenilor”, internat în GULAG. Eliberat în 1956, persecutat în epoca Gheorghiu-Dej şi reabilitat parţial de regimul Ceauşescu, Alexandru a supravieţuit prăbuşirii sistemului comunist. Această viaţă a copilului, fugarului, funcţionarului, avocatului, părintelui, deţinutului politic, şomerului, controlorului şi, într-un final, bibliografului Academiei, este reflectată în volumul nr. 13 din seria „Afaceri Orientale”.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Universitatea de Vară Râmnicu Sărat. „Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism”, ediţia a VIII-a, 22-29 august 2014

Universitatea de Vară Râmnicu Sărat este prima de acest fel din România destinată studierii sistemului represiv comunist. Sub titlul „Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism”, cea de-a opta ediție își propune să analizeze modalităţile de rememorare sub raport istoric şi biografic a perioadei 1945-1989. Studenţii participanţi sunt invitați să afle și să dezbată diferite aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Efectele acestei perioade fiind încă resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Studenții vor avea oportunitatea de a participa la dezbateri și de a asista la prezentări pe diferite teme din perioada comunistă, susținute de reprezentanți ai IICCMER, Fundației Konrad Adenauer, experți străini, istorici și cercetători în domeniul comunismului și post-comunismului românesc şi est-european.

Apariție editorială: Revista „Remembrance and Solidarity Studies”

Ultima apariție a revistei Remembrance and Solidarity Studies este dedicată în întregime memoriei Europei despre anul 1989 și apare cu ocazia celei de a 25 aniversări a căderii comunismului. Revista Rețelei Europene Memorie și Solidaritate este deja accesibilă, în versiune electronică, pe pagina de internet www.enrs.eu/studies. Autorii numărului de față, printre alții Antoni Dudek, Roland Jahn, James Krafl, Balint Ablonczy, Dimitar Ganev, Burkhard Olschowsky, scriu despre importanța evenimentelor anului 1989 în Europa Centrală și de Est.