Apariție editorială: Hristina Doroftei, Memoria zăbrelelor. Eseu anti-uitare

„Memoria zăbrelelor este un eseu tulburător despre mărturisirile deținuților politici din România anilor 1944-1964. Hristina Doroftei analizează „rememorările clericilor” (Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrand, Iuliu Hossu, Matei Boilă, Dimitrie Bejan, Nicolae Grebenea, Liviu Brânzaș, Zosim Oancea, Valeriu Anania), „rememorările laicilor” (Ion Ioanid, George Sarry, Augustin Neamțu, Nicolae Mărgineanu, Nicu Păun, Herbert [Belu] Zilber, Florin Constantin Pavlovici, George Tomaziu, Dumitru Bordeianu, Onisifor Ghibu), dar și mărturisirile torționarilor (Ioan Chertiție, Tănase Evghenie, Franț Țandără).

New book: Oto Luthar (ed.), Of Red Dragons and Evil Spirits. Post-Communist Historiography between Democratization and New Politics of History

„The collection of well-researched essays assesses the uses and misuses of history 25 years after the collapse of Soviet hegemony in Eastern Europe. As opposed to the revival of national histories that seemed to be the prevailing historiographical approach of the 1990s, the last decade has seen a particular set of narratives equating Nazism and Communism. This provides opportunities to exonerate wartime collaboration, casting the nation as victim even when its government was allied with Germany. While the Jewish Holocaust is acknowledged, its meaning and significance are obfuscated.

Apariție editorială: Liviu Pleșa, Istoriografia clujeană sub supravegherea Securităţii (1945-1965)

„Preluarea puterii în România de către P.C.R. a generat transformări radicale în aproape toate domeniile societăţii, inclusiv în planul vieţii ştiinţifice. Departe de a fi o excepţie, şi istoriografia românească postbelică a fost afectată de instaurarea regimului comunist. 

În opinia noastră, este interesant de decelat mijloacele prin care puterea comunistă a înlăturat vechile elite intelectuale şi mai ales modul în care a fost implicată fosta Securitate în aceste acţiuni. De asemenea, credem că merită reliefată şi reacţia elitelor faţă de agresiunile la care au fost supuse.

Apariție editorială: Daniel Popa, Am ținut de brazda noastră. Împotrivirea la colectivizare în județul Galați

A apărut la Editura Academia Civică a cincea lucrare în seria „Recviem pentru țăranul român”, Daniel Popa, Am ținut de brazda noastră. Împotrivirea la colectivizare în județul Galați.

Volumul, editat de Virginia Ion și Traian Călin Uba, conține 43 de interviuri din Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet cu țărani din 14 comune din județul Galați, participanți la revoltele împotriva colectivizării sau martori ai acestui proces de preluare forțată a pământului de către autoritățile comuniste. Interviurile au fost realizate de Daniel Popa în septembrie 1997.

Apariție editorială: Andreea Cârstea (ed.), Nu poate trăi țăranu’ fără pământ. Revoltele țăranești din Arad și Bihor (vara anului 1949)

A apărut la Editura Academia Civică a șasea lucrare în seria „Recviem pentru țăranul român”, Andreea Cârstea (ed.), Nu poate trăi țăranu’ fără pământ. Revoltele țăranești din Arad și Bihor (vara anului 1949).

Volumul conține un studiu introductiv de Andreea Cârstea și 32 de interviuri cu țărani din 8 comune din județele Arad și Bihor, participanți la revoltele împotriva colectivizării din vara anului 1949.

Apariție editorială: Nicolae Carandino, Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste

A apărut la Editura Academia Civică o nouă ediție a memoriilor lui Nicolae Carandino, Nopți albe și zile negre. Memorii din închisorile și lagărele comuniste, cu o anexă de fotografii și un CD cu fragmente din înregistrarea audio a memoriilor în lectura autorului.

Ediția a fost îngrijită de Paul Lăzărescu, cu note de Andrea Dobeș.

Informații preluate de pe site-ul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Apariție editorială: Corneliu Pintilescu (ed.), In honorem Vasile Ciobanu: Studii privind minoritatea germană din România în secolul XX / In Honorem Vasile Ciobanu: Studien über die Rumäniendeutschen im 20. Jahrhundert

A apărut la Editura Honterus din Sibiu volumul Corneliu Pintilescu (ed.), In honorem Vasile Ciobanu: Studii privind minoritatea germană din România în secolul XX / In Honorem Vasile Ciobanu: Studien über die Rumäniendeutschen im 20. Jahrhundert.

Volumul, dedicat profesorului Vasile Ciobanu la împlinirea vârstei de 70 de ani, conține studii în limbile română și germană.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Apariție editorială: Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), După 25 de ani. Evaluări și reevaluări istoriografice privind comunismul

Având la bază convingerea că pentru orice popor care încearcă să își construiască un viitor – și cu atât mai mult pentru țările care s-au aflat sub regimuri totalitare – cunoașterea trecutului este esențială, volumul de față reunește 25 de studii despre comunism. Fie că este vorba despre activitatea politică și poliția secretă, despre evoluțiile economice, culturale și religioase sau despre disidență și represiune, fiecare text completează cu o nouă piesă marele puzzle al întunecatei perioade comuniste românești. După 25 de ani demonstrează o dată în plus că, după un sfert de secol de la dispariția Cortinei de Fier, există încă multe aspecte nedescoperite sau insuficient analizate ale comunismului.

Volumul cuprinde o parte dintre lucrările prezentate în cadrul ediției a zecea a simpozionului de la Făgăraș - Sâmbăta de Sus, desfășurat în perioada 8-11 iulie 2015.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Apariție editorială: Cosmin Budeancă (coord.), Vieţi în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în comunism. Mărturii şi documente. vol. I

„Ne-am propus să prezentăm dificultățile și suferințele prin care au fost nevoiți să treacă atât deținuții politici, cât și membrii familiilor acestora, respectiv cîteva sute de mii de persoane (pentru că arestarea și condamnarea unui «dușman al poporului» avea efecte și asupra părinților, soției/soțului și copiilor). De asemenea, am dorit să surprindem interferențele autorităților statului cu destinele lor, modul în care acestea s‑au repercutat asupra evoluției lor sociale, profesionale, economice pe termen mediu și lung (unele identificabile chiar și în prezent), dar și încercările de a ieși din zona marginală a societății.

Apariție editorială: Zoltán Györke, Napoca. O istorie recentă a Clujului. Obsesia romanizării sub două regimuri politice 1974-2014

La 16 octombrie 1974 Nicolae Ceaușescu ia decizia „adăugării” denumirii Napoca municipiului Cluj. În 2014 Zoltán Györke propune public revenirea la denumirea Cluj, dar inițiativa sa întâmpină refuzul autorităților administrației publice locale.

Pornind de la aceste realități, autorul volumului și-a propus să identifice originile rezistenței la schimbare manifestate de aleșii locali și de unii intelectuali clujeni.

„Lucrarea are mai degrabă un rol de informare, se adresează în principal celor tineri și se întemeiază, în principal, pe izvoare inedite, depistate în urma cercetărilor arhivistice, aducând astfel la lumină ipostaze necunoscute din trecutul socialist și postsocialist al Clujului.”

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul lucrării, apărută la Editura Mega din Cluj-Napoca.