Dezbatere „Studierea arhivelor Securității: provocări metodologice și abordări interdisciplinare”

     Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității invită cercetătorii acreditați să participe luni, 25 februarie 2013, ora 14.00, în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși” din Palatul Parlamentului României (intrarea din str. Izvor nr. 2-4, Sector 5, Bucureşti), la dezbaterea cu tema Studierea arhivelor Securității: provocări metodologice și abordări interdisciplinare.

Apariție editorială: Revista „Martor”, nr. 17 din 2012

În decembrie 2012 a apărut nr. 17 al revistei „Martor”, având ca tematică Everyday life during communism. History, memory, oblivion / La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Premiera filmului documentar „Aici Nora Iuga”

Vineri, 22 februarie 2013, în Club A din Bucureşti va avea loc ediţia a VIII-a a CDPL Fest. Invitatul acestei ediţii: scriitoarea şi traducătoarea Nora Iuga. Cu această ocazie, de la ora 19:00 va fi prezentat pentru prima dată documentarul „Aici Nora Iuga”, cu Nora Iuga, Octavian Soviany, Corina Sabău şi Constantin Abăluţă. Regia: Vlad Rotaru. Scenariu şi producţie: un cristian. Filmul a fost realizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România.

Nora Iuga este una dintre cele mai apreciate poete, romancieră, eseistă şi traducătoare din limba germană, membră a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volume de poezii, printre care Vina nu e a mea, Opinii despre durere, Inima ca un pumn de boxeur, Piaţa cerului, Dactilografa de noapte, romane, printre care Săpunul lui Leopold Bloom, Sexagenara şi tânărul, Hai să furăm pepeni, Lebăda cu două intrări, a tradus din limba germană, printre altele, Toba de tinichea de Günter Grass, Animalul inimii, Vulpea era încă de pe atunci vânătorul şi În coc locuieşte o damă de Herta Müller, Pianista de Elfriede Jelinek. În 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă tuturor celor care contribuie la răspândirea culturii germane în lume. La Cartea Românească, a mai publicat: Fetiţa cu o mie de riduri (2005), Berlinul meu e un monolog (2010) şi Petrecere la Montrouge (2012).

Informații preluate de pe site-ul Agenția de carte.

Apariție editorială: Emil Dorian, Cu fir negru de arnici. Jurnal 1949-1956, Editura Compania

„Odată cu acest volum, Jurnalul început de Emil Dorian în tinereţe îşi joacă actul ultim şi cortina. Notele sale dintre 1949 şi 1956 completează o lungă experienţă scriptică în care om, tată, medic, autor şi cetăţean îşi trec vocile distincte prin numeroase registre, fiecare rămânând fidelă sieşi. Desigur, îndoindu-se, crispându-se, justificându-se, jubilând, deplângând. Şi aceasta mereu faţă de sine.

Discuţia cu propria conştiinţă este în epoca 1949-1956 mai apăsată decât în anii anteriori, căci şi vremurile erau apăsătoare. În schimbările uriaşe prin care trecea România atunci, nefericirea şi nemulţumirea par la locul lor. Dar nu toată lumea le-a trăit la fel. Dorian, om de stânga de când se ştie, care frecventează lumea literară aprobată sau tolerată de noul regim comunist, pare la adăpost de zguduiturile nedrepte ale sorţii împărtăşite de milioane de români. Şi totuşi! Emil Dorian nu face parte dintre aleşii de categoria întâi. În categoria a doua sau chiar a treia de «privilegiaţi», liniştea de viaţă şi de spirit nu era deloc asigurată.

Iar dacă luciditatea şi sensibilitatea erau şi ele prezente fără răgaz, ca în cazul de faţă, notele de jurnal devin un bun preţios: înregistrează neaşezarea straturilor umane, inadecvarea literaturii la cererile maximaliste ale propagandei, întâlniri cu comisari nesiguri şi cenzori improvizaţi, cu antisemiţi de toată mâna, cu impostori de toate gradele, imagini ale oraşului care se schimbă zvârcolindu-se şi ale naturii nesimţitoare dar adânc simbolice, ca pentru orice om cultivat.

Cortina: 1956. Cu câteva luni înainte de a muri, Emil Dorian, grav bolnav, citeşte despre raportul lui Hruşciov la Stalin şi scrie ultimele sale pagini grave despre aproximaţii şi aberaţii de sistem. Încheie cu un poem: o nouă şansă de grotesc pentru omenire, o greşeală proaspătă care aşteaptă să se coacă.

Cei care se mai întreabă cum poate arăta înţelepciunea în vremuri de prigoană-de război-de scălămbăială ideologică găsesc cu siguranţă un răspuns în ansamblul Jurnalului lui Emil Dorian.

Adina Kenereş”

Volumul are un cuvânt înainte de Margareta Dorian şi o prefaţă de Valentin Protopopescu.

    Informații preluate de pe site-ul Editurii Compania.

Apariție editorială: Dorin-Liviu Bîtfoi. Așa s-a născut omul nou. În România anilor ’50, Editura Compania

„O tragedie modernă cu roluri gata scrise : premiera în 1944, ultima reprezentaţie de gală în 1964. La mijloc, un deceniu de iad. Ţară jefuită, sfidată, înjosită. Popor înfometat, întemniţat, torturat, deportat. Naţionalizare, stabilizare, îndoctrinare. Propagandă şi miliţie. Securitate şi cenzură. Cartele, bonuri, formulare. Justiţie a Partidului, Biserică a statului, economie a activiştilor. Rezultat : un regiment de potentaţi, armate de slugi. O lume nouă rătăcind şi azi în propria-i supravieţuire.

Cum a fost posibil? Aşa!

Veţi citi ca pe un roman o carte mare cum n-aţi mai văzut dar mereu v-aţi gândit că ar trebui să existe. Nu de alta, dar vă întrebaţi din ce în ce mai des : cum de s-a ajuns aici?! Simplu: pe calea viguros deschisă... în România anilor ’50!

Şi mai simplu spus: până acum a lipsit tabloul de ansamblu, onest alcătuit din «radiografii» ale tuturor domeniilor, și deci a lipsit tocmai imaginea de buldozer + malaxor + clocitoare + bandă rulantă din care a rezultat... omul nou! Acela care pare iresponsabil, incompetent, vorbăreţ beutor de bere şi mâncător de mici, impostor de lux şi hoţ la drumul mare.

A apărut numărul 81 al revistei „Memoria. Revista gândirii arestate”

A apărut numărul 81 al revistei „Memoria”. Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Noi versiuni ale site-urilor memoria.ro și Portretul României interbelice

După 13 ani de activitate, începând de luna aceasta situl www.memoria.ro, componenta principală a proiectului de istorie recentă Memoria.ro are o nouă înfățișare. După cele două versiuni cu care cei interesați de istorie recentă deja s-au obișnuit, echipa care stă în spatele proiectului vine cu o propunere de site mai dinamică, mai atractivă și îmbogățită cu noi rubrici.

O descriere detaliată a ceea ce aduce nou ultima versiune a site-ului puteți găsi aici.

Site-ul Portretul României interbelice, a doua componentă a proiectului de istorie recentă Memoria.ro își schimbă și el înfățișarea, la 8 ani de la prima versiune. 

Descrierea detaliată a proiectului și a noutăților pe care le propune noua versiune găsiți aici.