Violeta Moţoc, Întoarcerea partizanului - Brazii Făgăraşului vorbesc

   

A apărut la Editura Agaton (cred că la începutul anului 2011, dar eu doar acum am aflat) un nou volum semnat de profesoara Violeta Motoc, dedicat memoriei luptătorilor anticomunişti din Munţii Făgăraşului.

Volumul „Întoarcearea partizanului- Brazii Făgăraşului vorbesc“ evocă o altă faţă a destinului partizanilor din munţi. Ion Chiujdea, „Profesorul“ cum îi spuneau camarazii din Grupul Gavrilă, a fost luptătorul a cărei soartă a determinat-o pe autoare să o transpună în această carte.

Impresionează acest volum prin şansa pe care autoarea a dat-o lui Nică Chiujdea, aceea de a-şi împlini visul de a deveni profesor şi de a profesa în învăţămînt. O carte captivantă şi educativă, care se găseşte/poate fi comandată la Editura Agaton din Făgăraş, str. Nicovalei nr. 15, tel. 0268/.211290, sau de la Librăria Sophia.

     Informaţii preluate din Monitorul de Făgăraş, unde cei interesaţi pot găsi mai multe date despre carte.

O istorie a comunismului românesc pentru cei născuţi în democraţie

Pentru că 38% dintre adolescenţii români cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală, la 22 de ani de la Revoluţie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc oferă generaţiei celor născuţi după acest moment un instrument de învăţare care îi va ajuta să recupereze lipsa de informaţie şi experienţă: site-ul www.istoriacomunismului.ro

De la producţia la hectar, caloriferele mereu reci, fructele de plastic şi sticla de Pepsi Cola până la sistemul concentraţionar, munca la Canal, cărţile interzise şi omniprezenţa Securităţii, www.istoriacomunismului.ro propune o experienţă de film a momentelor şi personajelor definitorii ale comunismului din România.

www.istoriacomunismului.ro este un proiect comun al Fundaţiei Soros România, IICCMER şi Senior Interactive, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung şi Saga Film. Citit de Radio Guerrilla.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Copiii şi tinerii – principalele victime ale represiunii din 1989

Rezultatele unor cercetări recente realizate de generalul (r) Dan Voinea, fost şef al Secţiei Parchetelor Militare, în prezent colaborator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, şi Gina Radu, arată că minorii şi tinerii au fost principalele victime (morţi, răniţi, arestaţi) ale represiunii din decembrie 1989.

Astfel, peste 400 de copii au fost omorâţi, răniţi sau reţinuţi de către forţele de represiune, începând cu copii de câteva luni aflaţi în  braţele părinţilor, până la tineri care, sfidând forţele de ordine, au demonstrat şi au strigat „Libertate!” şi „Jos dictatorul!”. Peste 800 de copii au rămas orfani prin pierderea unui părinte.

Victimele din rândul minorilor şi tinerilor au căzut în oraşele Timişoara, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş, Covasna, Harghita, Sf. Gheorghe, Alba, Reşiţa, Craiova, Braşov, Arad , Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa şi, bineînţeles,  Bucureşti (Piaţa Universităţii, Comitetul Central, Televiziune, Radio, Şos. Antiaeriană, Drumul Taberei, Şos. Olteniţei şi altele).

Detaliat, utilizând cercetările de până acum, distribuţia pe localităţi a victimelor arată astfel:

• Timişoara - 144  copii (2-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
• Bucureşti (CC, TVR, MApN, Şos. Antiaeriană, Olteniţei, Bucureştii Noi, Radio, alte zone) - 146 copii (o lună-2 ani-3 ani-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
• Sibiu - 12 copii (2-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
• Braşov - 10 copii (6-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
• Brăila - 10 copii (13-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
• Alba - 9 copii - (14-16 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
• Constanţa - 6 copii cu vârstele între 6-16 ani;
• Buzău -  4 copii (10-16 ani - răniţi prin împuşcare);
• Cluj - 4 copii între 6-17 ani răniţi prin împuşcare;
• Caraş Severin - 3 elevi răniţi prin împuşcare (15-17 ani);
• Tg. Mureş - 2 copii de 4 şi 7 ani răniţi prin împuşcare;
• Arad - 1 elev de 16 ani rănit prin împuşcare;
• Craiova - 1 elev de 11 ani rănit prin împuşcare, etc.

   Mai multe detalii despre cercetare se găsesc pe site-ul IICCMER.

Un număr nou din Memoria - revista gândirii arestate

A apărut numărul 77 (4/2011) din Revista Memoria, ilustrat cu opere semnate de Tatiana Mihăilescu (semnând sub pseudonimul Tamina).

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul acestui număr.

Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. XI, no. 4, 2011. Special issue: Art and Politics in (Post)communism

A apărut vol. XI, no. 4, 2011 din Studia Politica. Romanian Political Science Review, un număr special, având ca subiect „arta şi politica în (post)communism. Volumul a fost publicat la Editura C.H. Beck, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer. Pentru detalii despre studiile publicate (rezumate şi keywords) accesaţi site-ul revistei.

Pentru cei interesaţi redau mai jos doar cuprinsul volumului:

Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, „Clopotul amuţit”. Preotul Pálfi Géza - o viaţă supravegheată de Securitate

Volumul este prefaţat de prof. univ. dr. Marton József (Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) şi cuprinde un studiu introductiv semnat Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, un număr de 81 documente inedite din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi 6 interviuri cu rude sau persoane care l-au cunoscut pe Pálfi Géza şi fotografii. Volumul conţine şi un DVD cu filmul documentar „Dosarul Filip. Viaţa sub observaţie a lui Pálfi Géza”. Interviurile din volum au fost realizate de Maksay Ágnes, care este şi regizoarea filmului. Filmul poate fi vizionat şi on line.

Figură marcantă a catolicilor de naţionalitate maghiară din perioada regimului condus de Nicolae Ceauşescu, preotul catolic Pálfi Géza a fost, între noiembrie 1963 - martie 1984, un adversar redutabil al Securităţii din România. Aşa cum reiese din documentele identificate în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, timp de peste două decenii el a fost supravegheat îndeaproape de poliţia politică, care a influenţat major unele episoade ale existenţei lui, dar nu a reuşit întotdeauna să cunoască în detaliu activităţile, concepţiile şi idealurile sale.

La 13 martie 1984 el a murit, în condiţii misterioase, într-un spital din Târgu-Mureş. Avea doar 43 de ani. Încă de la începutul anului 1984, în mediul catolic din ţară şi din străinătate s-a răspândit zvonul că, în decembrie 1983 Pálfi Géza, care funcţiona pe atunci ca preot în Odorheiu Secuiesc, fusese bătut crunt de ofiţerii de securitate din oraş deoarece, în timpul predicilor ţinute de Crăciun, criticase deschis regimul comunist.

După decesul preotului, scandalul a luat amploare mai ales în afara graniţelor României, de circumstanţele morţii sale interesându-se nu doar mass-media şi organizaţiile internaţionale ci şi personalităţi religioase şi politicieni importanţi din Occident. Deşi ipoteza că Securitatea i-ar fi provocat moartea s-a dovedit a fi neîntemeiată, în anumite cercuri catolice din ţară şi din străinătate, Pálfi Géza mai este numit şi astăzi „martirul Crăciunului”.

Povestea confruntării inegale dintre Pálfi Géza şi instituţiile comuniste reprezintă, de fapt, un episod important din istoria Bisericii Romano-Catolice din România anilor ’70-’80. Documentele de arhivă şi mărturiile orale care se regăsesc în volum nu prezintă doar istoria banală a unui preot catolic urmărit de Securitate, ci reflectă probleme majore precum situaţia Bisericii Catolice în perioada comunistă, constrângerile impuse de statul ateu preoţilor şi credincioşilor, eforturile întreprinse de preoţi pentru a-şi îndeplini menirea.

Volumul a apărut la Editura Pro-Print din Miercurea Ciuc, cu o ediţie în limba română şi una în limba maghiară.

 Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:

Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, Az elnémult harang. Egy megfigyelés története - Pálfi Géza élete a Securitate irataiban

E kötetben az 1984-ben fiatalon elhunyt Pálfi Géza elleni feljelentések egy részét, valamint az ügyében összeállított lehallgatási jegyzõkönyvekbõl készült válogatást közlik a szerzõk. A nyolcvanas években sokat és sok helyen idézték Pálfi Gézát, a külföldi média állandóan elõtérben tartotta a személyét. Életét, üldöztetését és halálát többen felhasználták a romániai vallásszabadság és a kisebbségi jogok hiányának igazolására. Akkoriban a Securitate emberei mindent elkövettek magatartásuk igazolására – lojálisnak és emberbarátinak mutatván be az állambiztonsági szervek fellépését –, meghazudtolva azt az emberellenes, sötét háttérmunkát, amire e kötetben számtalan példát találunk.

Pálfi Géza esete különleges az erdélyi közéletben, azon kevesek egyike volt, akinek a halála nagyobb nyugtalanságot keltett az állambiztonság berkeiben, mint az élete. A dossziéját a halála után sem zárták le! Életében is számottevõ mennyiségben születtek róla jelentések, egy idõ után állandó üldöztetésnek volt kitéve. Az ellene indított eljárások és akciók egymást követték, munkáját fondorlatos módszerekkel ellenõrizték, s minden alkalmat megragadtak, hogy lélekerõsítõ munkáját akadályozzák, oktatói tevékenységét lehetetlenné tegyék. Rövid élete feledhetetlen példát statuál az erdélyi katolicizmus 20. századi történetében.

Az 1941. április 14-én Máréfalván született Pálfi Géza a gyulafehérvári teológián került a Securitate látókörébe. Hatodéves kispapként az Erdélyi Egyházmegyei Irodalmi Iskola önképzõkörét vezette, s lelkiismeretes munkájának hírét véve, társai körébõl ügynököket állítottak rá. Megfigyelését segédlelkészi évei alatt – Csíkszentdomokos (1964-1967) és Marosvásárhely (1967-1971) – is folytatták. Elöljárói ezután hívták vissza tanítani, Gyulafehérvárra, ahol üldözõi minden aljas eszközt fölhasználtak annak érdekében, hogy Márton Áron püspökkel és Jakab Antal segédpüspökkel elhitessék: választottjuk „méltatlan” az oktatói szerepre. Holott Pálfi csupán a papságra készülõ ifjak minél magasabb szintû felkészülését szorgalmazta.

Óráin a szellemi és erkölcsi nevelés felsõbb szintje felé terelte tanítványait, a krisztusi zsinórmérték szerint tanított és követelt lelki erõsséget, korrekt magatartást. Hallgatóit állandó önmûvelésre buzdította, nála az olvasottság és kultúrált életmód alapkövetelményként szerepelt.

A titkosszolgálati akták arról árulkodnak, hogy Márton Áront – a segédpüspökén keresztül –arra akarták rávenni: mozdítsa el Pálfit lelki vezetõi és teológiai tanári állásából, ám próbálkozásaik mindannyiszor célt tévesztettek. Az évekig tartó huzavonának Jakab Antal megyéspüspök azzal vetett véget, hogy Pálfit 1980 szeptemberétõl Gyergyóalfaluba, majd egy év múlva Székelyudvarhelyre helyezte. Pálfi zaklatása és megfigyelése ott is folytatódott, egészen a haláláig (1984 március 13).

A katolikus egyház (és nem csak) 1945 utáni történetében még rengeteg megválaszolatlan kérdés létezik. Az egyház és az államhatalom (elnyomó szervek) viszonya az említett idõszakban egy állandóan változó, komplex ok-okozati összefüggések meghatározta történet.

Pálfi Géza megfigyelésének története, sorsának alakulása az egyik fontos mellékszála ennek.

A hajdani Egyházügyi Hivatal és a CNSAS irattárában õrzött egyházi vonatkozású iratok hozzájárulhatnak a téma mélyebb megismeréséhez, új szempontokat vetnek fel, újmegközelítési lehetõségeket biztosítanak. Az egyház egy adott korszakra vonatkozó történetének megírása viszont egy sokkal komplexebb kutatást, forrásbázist igényel. A CNSAS irattárában fennmaradt dokumentumok csak egyik felületétmutatják meg Pálfi életének, azt is a belügyi munkatársak és kollaboránsok prizmáján keresztül. Pálfi Géza megfigyelésének, e dokumentumok segítségével rekonstruált története a maga során csak egy kis mozaikdarabja az erdélyi katolikus egyház történetének. E könyvben tehát nem szándékoztunk megírni sem az erdélyi katolikus egyház, sem pedig Pálfi Géza teljes történetét. Viszont az is tény, hogy a Securitate egy olyan komplex, sokrétû forrásból táplálkozó, több embert (egyházit és világit egyaránt) és véleményt megmozgató módszertan alapján dolgozott, amely mindenképp nagyon sok használható információt szolgáltat az egyház-hatalom (fõleg annak elnyomó szervei), egyház-egyén, egyén-egyház bonyolult kapcsolatrendszerrõl.

Pálfi „megfigyelt élete” e hármas viszonyrendszerrõl is szól, részletesebben az elnyomó szervek és az egyház kapcsolatáról. Az volt a célunk, hogy a Pálfi Gézára vonatkozó belügyi dokumentumok alapján felvázoljuk megfigyelésének történetét. Ez a történet (leszámítva annak furcsa végkifejletét) nem egyedi eset, szervesen beilleszkedik az akkori Románia politikai - és egyháztörténetébe. Célunk a fent említett viszonyrendszerek egyikének – a Securitate katolikus egyházon belüli mûködésének bizonyos vonatkozásai – a bemutatása volt, nem valamiféle elszámoltatás, bíráskodás. Ezért az informátorok valódi nevét (többük esetében magunk sem ismerjük) nem közöljük. Az összes informátor kimondottan a fedõnevével szerepel. Úgy gondoljuk, egy informátor jellemének ábrázolása csak a teljes „munkássága” (jelentéseinek minõsége és mennyisége) tükrében lehetséges és indokolt. A forrásokat olvasva látható, hogy szinte mindegyik, még a látszólag kis terjedelmû, „jelentéktelennek” tûnõ irat is fontos információértékkel bír, rávilágít a „nagy történet” valamely lényeges aspektusára, töréspontjára, szereplõinek viszonyulására stb. Ezért, Pálfi megfigyelése történetének bemutatásában ragaszkodtunk az események pozitivista, részletfeltáró bemutatásához. Már csak az ért is, mert úgy gondoljuk, hogy tágabb értelmû összefüggéseket, értelmezéseket csak a hasonló alapkutatásokból lehet majd levonni. A Pálfi halála körülményeinek bemutatásában, az eddigi zsurnalisztikai próbálkozásokkal ellentétben kizárólag a rendelkezésünkre álló, sokszor töredékes forrásokra támaszkodtunk. Fölösleges találgatásokba nem bocsátkoztunk.

A dokumentumokat szelektáltuk. Az iratok döntõ többsége a Pálfi Gézára vonatkozó megfigyelési dossziéból került ki. A Pálfira vonatkozó ellenõrzési dosszié információit csupán az elemzõ tanulmányba foglaltuk bele. A történet megértéséhez lényeges forrásokat jelentetjük meg, a személyes vonatkozású iratokat nem közöljük. A forrásgyûjteményben fellelhetõ, illetve a tanulmányban használt interjúkat a levéltári források kiegészítésére használtuk. Az interjúk készítése közben elsõsorban a megfigyelés történetére és végkimenetelére fókuszáltunk. Pálfi életpályája, gyanús körülmények között bekövetkezett halála fontos szelete a katolikus egyház és az erdélyi magyarság 1945 utáni történetének. Halálának körülményeit többféleképpen értelmezték. Ezért munkánkat két nyelven, románul és magyarul is megjelentetjük, valamint egy, dokumentumfilmmel is kiegészítjük.

A filmet Maksay Ágnes készítette a szerzõk szakmai együttmûködésével.

Az állambiztonsági szakterminológia használatában a László Márton által készített Román állambiztonsági szótárat használtuk.3 Munkánk címét egy belügyi jelentés ihlette. Pálfi halála után dr. Kazár Lajos egy filmet szándékozott forgatni az elhunytról Az elnémúlt harang címmel. A film, több okból kifolyólag sose készülhetett el.

A kötetet meg lehet szerezni a csikszeredai Pro-Print kiadonál.

    Akit érdekel a tovàbbiakban megnèzhetik a kötet tartalmàt:

Seară de proză şi muzică timişoreană - la 22 de ani de la Revoluţie

Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail Bumbeş, Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central (1948-1989), vol II

Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor reprezintă un instrument de lucru util pentru reconstituirea multiplelor aspecte ale sistemului concentraţionar din perioada comunistă. Expunerea concisă, informaţia inedită şi exhaustivitatea conferă lucrării o valoare de document: profilurile profesionale şi morale ale celor care au servit această instituţie represivă îi conturează istoria, evidenţiindu-i mecanismele de funcţionare şi modul de organizare. Al doilea volum continuă prezentarea persoanelor care au administrat aparatul central al sistemului carceral comunist, folosind informaţii extrase din dosarele profesionale: numele, locul şi data naşterii, parcursul profesional etc. Sunt de asemenea expuse istoricul procesului de verificare a membrilor de partid, statutul angajaţilor civili din Ministerul Afacerilor Interne şi raporturile de muncă ale acestora cu cadrele militare, precum şi principalele organizaţii de masă şi obşteşti din care militarii şi angajaţii civili ai DGP au făcut parte.

Structura din teritoriu (penitenciare, colonii şi unităţi de muncă), o analiză a sistemului militar de pensii şi a celui de salarizare a personalului militarizat din MAI, precum şi statistici referitoare la numărul de deţinuţi din perioada 1948-1989 vor face obiectul volumelor al III-lea şi al IV-lea ale Dicţionarului.

  Volumul este prefaţat de prof. Dennis Deletant şi poate fi comandat de pe site-ul Editurii Polirom.

Expoziţie „Starea de excepţie [I] - Fort 13 Jilava”

Starea de excepţie I este prima intervenţie artistică de tip instalaţie site-specific, din cadrul proiectului cu acelaşi nume, ce urmează să se desfăşoare în vara anului 2012 la Fort 13 Jilava. Nu este doar o expoziţie artistică, ci şi un demers civic ce vizează debutul unei gândiri critice asupra Fortului 13 ca loc al memoriei colective.

Autorul expoziţie, Alexandru Potecă, construieşte un anti-memorial, pretext pentru a reflecta asupra limitelor muzeificării trecutului marcat de situaţiile extreme ale stării de excepţie. Cele două ansambluri de obiecte ale universului intim uman, plasate în Camerele Negre ale Fortului, sunt reduse la un numitor comun expresiv, pierzându-şi valoarea de întrebuinţare şi încărcătura individuală. Astfel obiectele devin autonome şi inaccesibile. Neavând valoare documentară – nu au aparţinut celor care au trecut pe aici – ansamblul nu poate fi redus la memoria obiectelor ca martori ai trecutului. Se creează distanţa necesară, de unde începe efortul personal al înţelegerii. Ceea ce contează se află dincolo de acestă scenografie îngheţată a obiectelor, văzută ca materializare a memoriei-distanţă. Condiţia noastră de spectatori devine un privilegiu, iar impactul cu autenticitatea locului reprezintă şansa unei evaluări pe cont propriu a situaţiei. Suntem liberi să gândim şi să înţelegem dincolo de zonele de comunicare oficiale, în chiar mediul natural al abuzului săvârşit de stările de excepţie.

Sintagma stare de excepţie este preluată din literatura juridică şi se referă la situaţiile istorice în care modul de guvernare depăşeste pragurile dintre juridic şi politic, democraţie şi absolutism în favoarea politicului şi absolutismului. Succesiunea de stări de excepţie din ultimul secol de abuzuri dictatoriale, imposibil de scos în evidenţă unidirecţional, fără a falsifica istoria Fortului 13, precum şi păstrarea aproape intactă a condiţiilor iniţiale de detenţie sunt cadrul perfect pentru a medita asupra modului în care faptele trecutului au corespondent şi în practicile prezentului. Cultul memoriei doar de dragul memoriei nu ne spune nimic despre rolul pe care ea ar trebui să-l joace în prezent. Istoriile oficiale şi bazele de date direcţionează receptarea, memoria fiind ameninţată atât de ştergerea informaţiilor, cât şi de abundenţa lor. Selectarea şi organizarea faptelor trecutului sunt dictate de raţiuni politice.

Cicerone Ioniţoiu, Memorii, II, Drama României văzută din exil

Cicerone Ioniţoiu este poate cel mai cunoscut dintre supravieţuitorii Gulagului românesc, condamnat pentru că a făcut parte din conducerea organizaţiei de tineret a P.N.Ţ. După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele şi lagărele regimului comunist, a ieşit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în această perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă (la Paris, unde a ajuns în 1979), nu a abdicat de la crezul său, acela de a-şi ajuta tovarăşii de suferinţă şi de „a căuta în permanenţă în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafaţă fapte şi oameni” care au făcut cinste unei generaţii lovite de istorie.

Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului românesc (din care menţionez doar 11 volume ale dicţionarului Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, închişi, cele trei volume intitulate Morminte fără cruce sau cele două din Martiri şi mărturisitori ai bisericii din România) i se adaugă acum memoriile, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferinţă, tortură, trădare, dar şi despre compasiune, iubire, solidaritate şi dârzenie de neclintit.

În 2009, la 30 de ani după ce părăsea ţara, Editura Polirom publica primul volum din memoriile sale: Din ţara sârmelor ghimpate. După doi ani, a apărut şi cel de-al doilea volum, Drama României văzută din exil, în care autorul descrie efortul celor care, rămaşi fideli conştiinţei proprii şi valorilor morale, au dus din exil o luptă inegală împotriva regimului comunist din România. Reuniţi în jurul Comitetului (Consiliului) Naţional Român şi susţinuţi de Radio „Europa Liberă”, ei au făcut cunoscute Occidentului situaţia dramatică a României conduse de Nicolae Ceauşescu şi caracterul inuman al orânduirii comuniste, în încercarea de a promova valorile democratice şi de a impune regimului de la Bucureşti Acordurile de la Helsinki din 1975.

Sunt prezentate, de asemenea, acţiunile Securităţii, care, prin metodele Direcţiei de Informaţii Externe – dezinformări, şantaje, atentate, racolări de agenţi din rândul refugiaţilor etc. –, urmărea să compromită activitatea Consiliului Naţional Român şi a Partidului Naţional Ţărănesc din exil. Adresat atât generaţiei care „n-a avut tinereţe”, cât şi celor care i-au urmat, volumul are o remarcabilă valoare documentară, contribuind la cunoaşterea particularităţilor exilului politic românesc şi a relaţiilor tensionate dintre acesta şi autorităţile comuniste de la Bucureşti.

     Cei interesaţi pot achiziţiona cartea de pe site-ul Editurii Polirom.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Mircea Nicolau

Mircea Nicolau, s-a născut la 26 noiembrie 1914 în Bucureşti. A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, în timpul căreia a intrat în Mişcarea Legionară. În 1936 a devenit şeful organizaiei judeţene Ialomiţa iar în octombrie 1940, în timpul Statului Naţional Legionar a fost numit şef al Poliţiei în Regiunea Oltenia.

După evenimentele din 20-24 ianuarie 1941 a fost condamnat la moarte în contumacie de regimul antonescian. Arestat în iunie 1941, a fost rejudecat şi condamnat la 20 ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1946, iar din 1947 a participat la organizarea Rezistenţei Naţionale Anticomuniste. A fost arestat la 12 iulie 1948 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă redusă ulterior la 25 de ani muncă silnică.

 A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Baia Sprie, Aiud. După eliberare, la 1 august 1964, i s-a refuzat dreptul de a preda în învăţământ, muncind toată viaţa ca muncitor necalificat sau cel mult contabil.

   În primele zile ale lui 1990 s-a implicat în acţiuni de recoagulare a legionarilor. A deţinut funcţia de preşedinte al Fundaţiei „Prof. George Manu” şi a condus revista lunară „Permanenţe”.

Memorii în dialog: Basarabia - Bucovina, ieri şi azi

Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută: politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)

Pornind de la filme ale unor monştri sacri ca Griffith, filmele sovietice de propagandă ale deceniului trei (inclusiv Eisenstein) sau cele propagandistice naziste (Leni Riefenstahl), volumul prezintă filmul românesc de ficţiune – de la peliculele interbelice, începând cu Războiul de independenţă, până la cele ale epocii comuniste. Acestea din urmă sunt diferenţiate în funcţie de perioadele în care au fost produse şi de evoluţiile politice specifice perioadelor respective şi sunt urmate de numeroase studii de caz, între care Directorul nostru, Puterea şi Adevărul, dar şi filme antisistem precum Reconstituirea.

„Filmul românesc de ficţiune s-a născut cu propaganda politică în el, ca un copil infectat cu HIV încă din pântecele mamei. Istoria lui a fost dublată de istoricul bolii. Pe lângă semnele specifice creşterii, în fiecare etapă de viaţă, tumorile, erupţiile, plăgile s-au dezvoltat şi ele. Coşurile pubertăţii filmului românesc au apărut lângă bubele sindromului imunodeficienţei politice.

Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adică 40%) pot fi considerate ca având caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicală, filme pentru copii – proporţia lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuşi inversată.

Cu prea puţine excepţii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluţie ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaţionalistă, antiromâneasca, apoi naţional-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceauşescu.” (Cristian Tudor Popescu)

    Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Marta Petreu, De la Junimea la Noica

Cele douăsprezece studii reunite în volum acoperă o perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până astăzi. Marta Petreu abordează probleme spinoase ale istoriei şi ale istoriei ideilor – de pildă, problema evreiască, aşa cum a fost văzută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea când P.P. Carp soma guvernele României să înceteze războiul pe care îl purtau împotriva populaţiei evreieşti din ţară. De asemenea, se ocupă de felul cum a fost văzut Nae Ionescu de către contemporanii lui, de ideile şi atitudinile generaţiei ’27, de complicatele relaţii ale lui Eliade cu legionarii şi de modul simbolic în care s-a despărţit de ei, pentru a-şi începe visata „viaţă nouă”, de atitudinea lui Noica faţă de Securitate sau de magnificenţa religioasă care l-a făcut pe Cioran să scrie că datoria unui popor este să pună în lumină măcar unul dintre atributele lui Dumnezeu.

Bazată pe analiza minuţioasă a surselor de primă mână şi pe contextualizarea românească şi europeană a fiecărui subiect, De la Junimea la Noica este rezultatul unei viziuni filosofice şi morale unitare: una care ne învaţă că trebuie să ne asumăm în mod lucid întregul trecut, pentru că numai astfel mai este cu putinţă viitorul.

„Secolul al XX-lea a produs şi a trăit două mari tragedii, Gulagul şi Holocaustul… Poate că va veni o vreme când, asumându-ne evreii noştri ca ai noştri, vom vorbi despre ei, despre cei pieriţi în Holocaust – nu în nume personal, ci în nume colectiv –, ca despre o ireparabilă pierdere: aşa cum vorbim despre morţii noştri de la Canal.” (Marta Petreu)

      Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom. 
     Un articol mai amplu despre carte, semnat Claudiu Turcuş, poate fi citit în Observator Cultural.

4 noi cărţi despre Revoluţia din 1989

În 9 decembrie s-au lansat la Timişoara 4 cărţi despre Revoluţia din 1989, editate de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara.

Cele 4 cărţi sunt:

Născuţi în lanţuri, volum coordonat de Lucian Vasile Szabo, care analizează reflectarea revoluţiei de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională.

Romeo Bălan, Victimele revoluţiei. Timişoara 1989. Autorul, procuror pensionar, a fost implicat direct în cercetările din dosarele revoluţiei de la Timişoara şi relatează lucruri aflate în activitatea pe care a depus-o în funcţia oficială pe care a deţinut-o.

Gino Rado, Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea revoluţiei române din 1989. Timişoara - decembrie 1989. Autorul este vicepreşedinte al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”. În volum se găsesc amănunte din istoria Partidului Comunist Român, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv acte normative care erau valabile în decembrie 1989.

Cu ocazia evenimentului s-a lansat şi numărul 2/2011 (numărul 9 general) al revistei „M ’89” - buletin ştiinţific şi de informare editat de asociaţia “Memorialul Revoluţiei”.

În revistă sunt articole semnate de Lucian Vasile Szabo, Cristina Tudor, Cornel Florin Seracin, Dumitru Tomoni, Regele Mihai I (discurs în parlament), Adina Hornea Abruda, Simona Mocioalcă, Gino Rado, Liza Kratochwill, Loredana Tănasie.

Cărţile editate de “Memorialul Revoluţiei” nu se găsesc în librării, dar pot fi procurate de la sediul Asociaţiei.

     Informaţii preluate de pe blogul d-lui Marius Mioc.

Premiera filmului: Epopeea naţională cinematografică

Luni 19 decembrie 2011, ora 18, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38) va fi prezentat filmul Epopeea naţională cinematografică, produs de Institutul Român de Istorie Recentă şi realizat de Bogdan-Alexandru Jitea (regia şi scenariul), Floarea Codrea (scenariu), Andrei Lascu (imaginea).

    Prezentarea filmului va fi urmată de o lansare la care participă Adrian Cioroianu, Cristian Tudor Popescu, Florentina Ciuverca, Liviu Tofan.

Claude Karnoouh, „Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007”

A apărut, la Editura Idea Design & Print din Cluj-Napoca, volumul semnat de Claude Karnoouh, Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007.

Ediţia românescă a cărţii încearcă să ofere o cheie de înţelegere, sub multiple unghiuri – antropologic, istoric, politic şi filosofic –, a înscrierii societăţii noastre în modernitate, deopotrivă cea culturală, sociopolitică, economică şi tehnică. Mai mult decît o reconstituire riguroasă a genezei politico-culturale specifice a naţiunii-etnie şi a statului său naţional, este vorba despre o reflecţie asupra transformărilor aduse societăţii româneşti de experienţa istorică generală a Estului Europei în ultimele două secole şi, mai ales, în decursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX. O carte importantă, deci, şi pentru înţelegerea înscrierii noastre în prezentul modernităţii noastre tîrzii, „postcomuniste”, „europene”, „globalizate”.

Lansarea cărţii va avea loc luni, 12 decembrie 2011, orele 17, la Turnul Croitorilor, str. Baba Novac, nr. 35, Cluj-Napoca, în prezenţa autorului.

Vor lua cuvîntul pe marginea cărţii: Aurel Codoban (filosof şi profesor universitar), Corina Iosif (etnolog, cercetător) şi Adrian T. Sîrbu (filosof, cercetător, redactorul cărţii).

      Informaţii preluate de pe site-ul modernism.ro, unde se pot găsi şi fragmente din prefaţa semnată de Sorin Antohi.

Conferinţa „În căutarea victimelor comunismului”, la Cluj-Napoca

Marius Oprea, preşedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului şi coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România va susţine la Cluj o conferinţă despre crimele comunismului.

Cu această ocazie va fi prezentat şi filmul documentar Patru feluri de a muri, în regia lui Nicolae Mărgineanu, care include şi acţiunea din 2010 de la fostul sediu al Securităţii din Cluj, legată de căutarea a 13 persoane dispărute, dar şi alte crime înfăptuite de Securitate în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud (cazurile de la Sântejude-Vale şi Nepos).

Organizatorii evenimentului sunt: Universitatea „Babeş-Bolyai”, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

Evenimentul va avea loc marţi, 13 decembrie 2011, la ora 13, la Clubul Colegiului Academic al UBB, str. Emmanuel de Martone nr.1 (fosta Casă a Universitarilor).

Conferinţa „Un teolog mai puţin cunoscut!? Gânduri despre părintele André Scrima”

Marţi, 13 decembrie 2011, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti organizează conferinţa Un teolog mai puţin cunoscut!? Gânduri despre părintele André Scrima.

Invitaţii conferinţei sunt Pr. Vasile Răducă, profesor de teologie morală şi director al Departamentului de Teologie Sistematică, Practică şi Artă Sacră din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti şi Vlad Alexandrescu, profesor la Departamentul de Limba Franceză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi director al Centrului de cercetare „Fundamentele modernităţii europene” al Universităţii din Bucureşti. Vlad Alexandrescu face parte din comitetul de editare al Seriei de autor André Scrima de la editura Humanitas.

     Conferinţa Un teolog mai puţin cunoscut!? Gânduri despre părintele André Scrima se va desfăşura începând cu ora 18:00 în Amfiteatrul Dumitru Stăniloae al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (str. Sf. Ecaterina, nr. 2, sector 4, Bucureşti).

Informaţii preluate de pe revista online a Universităţii din Bucureşti, TopUB.

Expoziţia itinerantă „Cronologia Războiului Rece” la Alba Iulia

Miercuri, 14 decembrie, ora 12, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia are loc deschiderea expoziţiei itinerante Cronologia Războiului Rece, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet.

La vernisaj vor participa cei doi fondatori ai Memorialului: Ana Blandiana, preşedinte al Fundaţiei Academia Civică şi Romulus Rusan, directorul Centrului de Studii şi realizator al expoziţiei.

Expoziţia face parte din proiectul internaţional „History after the Fall”, finanţat de Uniunea Europeană prin programul „Cultura 2000”. Partenerii Fundaţiei Academia Civică - Memorial Sighet în acest proiect internaţional au fost Institutul „Hannah Arendt” din Dresda, Institutul de Istorie Contemporană din Praga, Open Society Archives din Budapesta, Karta din Varşovia, Institutul Român de Istorie Recentă din Bucureşti.

Expoziţia (varianta în limba română) a fost deschisă în iulie 2006 la Sighet, devenind o expoziţie permanentă în cadrul Muzeului Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

     Informaţii preluate de pe site-ul Memorialului Sighet.

Un interviu cu Dl. Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

    Săptămâna aceasta s-a publicat în Revista Kamikaze un interviu cu Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, în care se vorbeşte despre iubire, dar şi despre câteva din greutăţile prin care au fost nevoiţi să treacă foştii deţinuţi politici din închisorile comuniste.

Dezbaterea: Abdicarea Regelui Mihai I: implicaţii asupra istoriei României

Mircea Rusnac, Studii privind mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Banat

Volumul cuprinde cinci studii semnate de dr. Mircea Rusnac: Procesul conducătorilor partizanilor anticomunişti din Banat (1949); Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Banat (1945-1953); Mărturii privind amploarea mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat; Rezistenţa anticomunistă din Banat pe Internet; „Al doilea nivel” al mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat. 

Volumul a fost editat de Biblioteca Cercului de Studii Vestul şi a fost lansat la Timişoara pe 7 decembrie, cu ocazia „Serii Bănăţene” organizată lunar de Bierhaus. Cei interesaţi îl pot procura prin comandă de la autor (mircea_rusnac@yahoo.com). Preţul unui exemplar este de 20 RON.

Întâlniri cu Rost: Petre Ţuţea după 20 de ani

Evenimentul va avea loc marţi, 13 decembrie ora 18 la Clubul Ţăranului. Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti Şoseaua Kiseleff, nr. 3.

Vor participa: Demostene Andronescu, Dan Ciachir, Ion Papuc, Marcel Petrişor.

     Moderatori: Răzvan Codrescu şi Paul Ghiţiu.

Lech Wałęsa - Drumul spre adevăr. Autobiografie

A apărut la Editura Curtea Veche volumul: Lech Wałęsa - Drumul spre adevăr. Autobiografie (trad. Constantin Geambaşu).

Acesta va fi prezentat joi, 8 decembrie, începând cu ora 16.00, în cadrul conferinţei „Literatura polonă tradusă în limba română”, organizată de Institutul Polonez şi Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Departamentul de filologie rusă şi slavă.

Lech Wałęsa a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, „Solidaritatea” (Solidarność), primul preşedinte al Poloniei după căderea comunismului (1990-1995), laureat în 1983 cu premiul Nobel pentru Pace.

Editura Curtea Veche anunţă că în luna martie 2012 Lech Wałęsa va face o vizită în Bucureşti.

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Curtea Veche.

Conferinţa „Literatura polonă tradusă în limba română”

Conferinţa „Literatura polonă tradusă în limba română” este organizată de Institutul Polonez şi Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Departamentul de filologie rusă şi slavă şi va fi moderată de prof. univ. dr. Constantin Geambaşu

La eveniment vor participa numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor culturale: Maja Wawrzyk (directorul Institutului Polonez), Luiza Săvescu (Institutul Polonez), Mihnea Gafiţa (Curtea Veche Publishing), prof. univ. dr. Antoaneta Olteanu (Editura Paideia), Gabriela Tătărău (Editura Lider), Lucia Ţurcanu (Editura Arc Chişinău), Mircea Burzuca (Fundaţia „Margareta Sterian”).

Evenimentul va avea loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 16.00, la sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Strada Pitar Moş nr. 7-13.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos lista cu lucrările ce se vor prezenta:

Dezbaterea „De la o criză la alta: modernitate, comunism, capitalism"

Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Europene şi Româneşti „Tudor Vianu” al Universităţii din Bucureşti organizează dezbaterea De la o criză la alta: modernitate, comunism, capitalism, în cadrul căreia se vor discuta ultimele apariţii editoriale semnate de Bogdan Ghiu, Augustin Ioan şi Alexandru Matei.

Dezbaterea va începe într-un cadru formal alături de:

Bogdan Ghiu, Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia

Augustin Ioan, Modern Architecture and the Totalitarian Project

Alexandru Matei, Mormîntul comunismului românesc

dar şi: Paul Cernat, Ovidiu Şimonca

Moderator: Mircea Martin

şi va continua într-un cadru INFORMAL de la ora 16:00!

În urma acestei conferinţe, studenţii sunt invitaţi să participe la o dezbatere ce se încadrează în mişcările studenţeşti de pe cuprinsul ţării. Dezbaterea se va desfăşura în cadrul Facultăţii de Litere, şi pe parcursul acesteia se vor atinge puncte de interes general universitar şi studenţesc: de la adoptarea Statutului Studentului la discuţii referitoare la Legea Educaţiei.

Invitaţia este deschisă tuturor STUDENŢILOR ce aparţin atât Facultăţii de Litere cat şi ai celorlalte facultăţi şi universităţi.

Dezbaterea va avea loc vineri, 9 decembrie 2011, ora 14:00 în Sala Tudor Vianu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti.

     Informaţii preluate de pe site-ul Observatorului Cultural şi de pe pagina de facebook a dezbaterii.

Expozitie In memoriam Horia Bernea

    Expoziţia „8 picturi şi mai multe fotografii” realizată in memoriam Horia Bernea va fi vernisată joi 8 decembrie la ora 13 la Muzeul Enescu, Palatul Catacuzino, Calea Victoriei 141 şî va fi deschisă în perioada 8-22 decembrie 2011 între orele 10-17.

Seară dedicată memoriei poeţilor din închisorile comuniste

Joi, 8 decembrie 2011, ora 18.00, la Librăria „Sophia” din Bucureşti, str. Bibescu Vodă nr. 19, va avea loc o seară dedicată memoriei poeţilor din închisorile comuniste. Vor recita din creaţiile plămădite în temniţe actorii Maria Ploae, Manuela Hărăbor, Lamia Beligan, Afrodita Androne, Manuela Golescu, Florin Nan, Cerasela Constantin.

Invitaţi special: Florin Caragiu, protopsalt Dimitrie Voicescu, Maria Gheorghiu şi grupul Cantos, Cristina Naste, Vlad Cristian Ghinea.

     Informaţii preluate de pe blogul lui Claudiu Târziu.

Foştii deţinuţi politici abandonaţi încă o dată de Occident. CEDO - complice cu crimele comunismului

Am primit de la Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti următorul COMUNICAT:

„În ziua de 28.11. 2011, conducerea Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici - Luptători Anticomunişti, a luat cunoştinţă de respingerea cererii sale introdusă la data de 06.01.2010 şi înregistrată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sub nr. 3316/10.

Această Curte a primit, pe parcurs, 3 (trei) volume de documente trimise de noi, în care erau arătate crimele săvârşite de regimul comunist din România între anii 1945-1989, fiind precizate nominal peste 3.000 de omucideri identificate până în prezent numai în temniţele politice din această perioadă, precum şi autorii acestor crime, dar şi condiţiile inumane de detenţie şi muncă forţată la care au fost supuşi deţinuţii politici anticomunişti.

Totodată, au fost prezentate Curţii şi dovezi oficiale ale tăinuirii acestor crime de către Justiţia Română de după 1989, care, permanent, la intervenţiile noastre, a decis neînceperea urmăririi penale.

Respingerea cererii noastre demonstrează, fără îndoială, solidarizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului cu crimele comunismului săvârşite în România înainte de 1989 şi de asemenea solidarizarea cu tăinuitorii acestor crime de după 1989.

Pentru noi, foştii deţinuţi politici-luptători anticomunişti, a devenit limpede cum suntem priviţi în continuare de către cei ce conduc astăzi statele Europei. Suntem convinşi că istoria îi va eticheta pe aceştia, într-o zi, aşa cum se cuvine, fiindcă va exista un moment al adevărului şi pentru victimele lăsate pradă, fără apărare, de forţele aliate din Apus, după cel de al doilea război mondial.

Victime atunci, victime astăzi!

Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici - Luptători Anticomunişti

5.12.2011 

Preşedinte, Constantin IULIAN

    Secretar, Gheorghe JIJIE”

Anuarului internaţional al IICCMER, "History of Communism in Europe"

A apărut la Editura Zeta Books volumul II al Anuarului internaţional al IICCMER, History of Communism in Europe. Acesta abordează o tematică mai largă pe marginea relaţiei complicate dintre intelectuali şi regimurile totalitare comuniste: „Avatars of Intellectuals under Communism”. Volumul găzduieşte contribuţii originale pe numeroase subiecte care frecventează tematica interacţiunii (indiferent de natura ei) dintre intelectuali şi partidul-stat (I. Intellectuals and the Utopian Temptation; II. Arts and Culture; III. Communist Communities of Expert Knowledge; IV. Dissent), precum şi mai multe recenzii la volume recent apărute.

Volumul poate fi achiziţionat de pe site-ul editurii.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul: