Lucrarea îşi propune să prezinte un moment istoric important al secolului XX – războiul sovieto-afghan (1979-1989) – să scoată din anonimat o parte din actorii acestuia (combatanţii din Republica Moldova), şi să amplaseze în procesul ştiinţific aceste „arhive vii” autentice.
Lucrarea înglobează un bogat material statistic, documentar, demonstrativ, bibliografic, dar apreciez că este remarcabilă mai ales prin faptul că utilizează o serie de mărturii ale foştilor combatanţi. Practic, prin corelarea tuturor acestor surse, Ion Xenofontov reuşeşte să ofere o imagine aparte a intervenţiei sovietice din Afghanistan, cel mai îndelungat război din istoria Uniunii Sovietice.
Autorul se află la a doua lucrare despre acest subiect, după monografia „Războiul din Afganistan (1979-1989) în memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar social”, apărută la Editura Lumen în 2010.
Cartea este adresată atât specialiştilor preocupaţi de istoria Uniunii Sovietice, de istoria mentalităţilor, de istorie orală sau de istorie militară, cât şi publicului larg, interesat de istoria recentă.
Cartea poate fi achiziţionată şi de pe site-ul Editurii Lumen.
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul cărţii:
SUMAR
PREFAŢĂ
INTRODUCERE
I. ISTORIA ORALĂ ÎN DEMERSUL ISTORIEI MILITARE
I.1. Dimensiunile problemei
I.2. Retrospectivă istorică
I.3. Repere conceptuale
I.4. Tehnici şi strategii de investigare
II. PERCEPŢII
Petru AJDER: „La o vârstă de 18 ani noi nu am fost pregătiţi”
Tatiana AKIMOVA: „Nu înţeleg de ce o trebuit să se ducă băieţii noştri acolo?”
Evghenia P. ALFËROV: „200 de ruble aţi primit, ce mai doriţi?”
Nicolae AMELICICHIN: „Dacă nu aş fi trecut şcoala Afghanistanului, poate că altfel şi trăiam”
Anatol, Mişa, Nicolae şi Z.: „La noi era… s-a format o grupă de ofiţeri care au protestat împotriva războiului”
Svetlana ANDREEVA: „Am să mă duc în ţara aceea, nu atât să mă răzbun, cât să văd cum e acolo”
Radu B.: „…când ne supăram le luam lumina, apa”
Rodica BLANOVSCHI: „...se vedea parcă faţa strânsă la loc din bucăţi, parcă nu avea un corp…”
Ilie BOTNARI: „Noi duceam politica partidului pe un teritoriu străin”
Victor BOTNARI: „Care n-o fost răniţi, care n-o tras frică, acei care o fost pisari în ştab, da tinerii care au fost şoferi … cât de cât o zgârietură tot au avut”
CARASEMIR, Valera MALARCIUC şi Dmitri LOZOVAN: „Nu ştiam unde ne duc”
Mihail Al. CARP: „Noi cei care am luptat acolo am prelungit lupta pe Nistru, în Karabah, Cecenia şi în multe alte puncte fierbinţi...”
Oleg CASIADI: „Noaptea duhii fumau cearz, care mirosea de la 500 m şi stăteam gata toţi cu armele”
Alexandru CASIAN: „Sunt tare înapoiaţi, dar ca militari sunt foarte bine pregătiţi”
Vasile CAZACU, Iurii GUDALI şi Mihai USATÂI: „Am avut frică până a murit cel mai bun prieten al meu”
Nicolae CÂRCI: „Vedeau că dacă nu aveam barbă, păr lung, înseamnă că-s şouravi”
Constantin CEBANU: „Fiecare soldat ştia că la alarmă de gradul zero trebuia să-şi ia 6 grenade în spate”
Victor CEBANU: „În timp de doi ani de slujbă au murit 20 din 120”
Ivan CERIAC: „Duşmanii aveau ciudă pe noi, ne împuşcau”
Ion COSTROV: „Războiul din Afghanistan niciodată nu putea fi câştigat”
Andrei COVRIG: „Iată, acum suntem ocupanţi!”
Alexandru CRIVOLIUBIC: „I-au dezbrăcat pe toţi soldaţii şi i-au decapitat”
Alexei DENDIU: „Cei care au rămas, sănătoşi nu-s”
Vasile DOLGHII: „Când au aflat că pleacă în Afghanistan dimineaţa la apel nu i-au găsit nici pe unul. Toţi au fugit, au fugit acasă”
Iularian DOMENCO: „Acolo se întâmpla că vroiai să cumperi un pachet de ţigări, dar acolo erau şi droguri, se îmbolnăveau băieţii... Putea să explodeze pachetul acela în mână şi rămâneai calic”
Alexei DUBENCO: „Nimeni nu este bucuros când cineva intră în ţara lui”
Vasile EREMCIUC: „Pilonii albi simbolizează sufletul candid al ostaşilor (căzuţi în războiul declanşat nu din vina acestora) care urcă în Împărăţia Cerurilor”
Vasile FRUNZĂ şi Victor TOMIŢA: „Găseau bune poziţii. Nu puteai trage în ei nici cu tunul, nici cu tancul. Nici aviaţia nu te putea ajuta. Cădeau pietre peste tine”
Ion GADINAUD şi Vasile GUŢU: „Au fost cazuri când au sărit la noi şi cu toporul…”
Iurie GHIZATULIN: „Eu nici nu ştiu ce mâncau ei. Ne deplasam prin kişlakuri, pe unde umblam, şi nu prea vedeam produse alimentare”
Sergiu GOLUB: „A schimbat elicopterele cum mulţi schimbă maşinile, dar nu din cauză că erau vechi şi nu le plăcea, dar din cauza că era doborât”
Igor Ivanovici ILCIUK: „Singuri ne-am tăiat creanga de sub picioare”
Alexei JOSAN: „Te uitai şi te întrebai: unde am nimerit?”
Vasile LUNGU: „Clima e călduroasă, 45 grade, 50-55, moldovenii suferă, dar sunt rezistenţi”
MASLINICOV şi Costea CIGUREAN: „Ziua umblă, analizează situaţia, mă cunosc la faţă îmi ştiu numele, ei totul ştiu despre noi, dar noaptea împuşcă”
Elena MATASEEVICI: „A fost un război ca în filme”
Alexandru MINCIUC: „Fură o motocicletă, fură o maşină şi ai să scapi”
Alexandra N. MOROZ şi Galina METODII: „Dar faptul că au fost numiţi ocupanţi… Noi doar l-am cunoscut în altă ipostază. Acesta e punctul nostru dureros”
Ion MURZAC şi Afanasii ZINOVEV: „Prima dată am văzut cum arau cu boii şi cu plugul de lemn”
Ion OCA şi Adrian SFECLĂ: „Scriam că totul este bine, sunt sănătos, nimic în detalii”
Anatol OPREA: „Băteam în masă, scoteam viermii şi aşa mâncam, dar de foame nu murea nimeni”
Vasile OUATU: „Doamne fereşte să întrebi de soţie, că putea să te taie, mai bine să întrebi: ce face capra sau oaia?”
Nicolae PETRICĂ: „În timpul acela noi am înţeles că este un război pe mult timp”
Sergiu PLEŞU: „În primele zile când veneai acolo treceai şi prin friguri, treceai şi prin dizenterie”
Vladimir POPESCU şi Petru FLORA: „Ştiau toate ascunzişurile, toate celea”
Fiodor POPOVSCHII: „Am fost acolo carne de tun”
Alexandra PURICE: „Nora a dat naştere unui Rustam, iar eu am înmormântat un Rustam”
Daniel C. RABADJA şi Nicolae CÂRCI: „Afghanistan e ţară minunată, intri în kişlak şi de-acolo nu mai ieşi”
Ivan RÂBAC: „Aveam o singură dorinţă, ca să vin acasă şi să beau apă de la fântână”
Nicolaevici SAVA: „Mai degrabă aici mă tem, dar acolo nu aveam treabă”
Serghei SCRIPNIK: „Specific pentru popoarele din Asia, agitaţia decurgea prin cântece”
Nicolae SERGHEEVICI: „Cu ei nu poţi duce tratative”
Marcu SLUTU: „Vitejie este să-ţi scapi viaţa”
Evgheni C. SVETLICINÂI: „Cu cât mai multe erori comit politicienii, cu atât mai multe ordine sunt pe pieptul ostaşului şi mai multe cruci în cimitire”
Anatol TROFEEV: „Ziua era tot normal, dar spre seară apăreau emoţii”
Grigorie TULBUR: „Parcă ne jucam de-a războiul, noi nu conştientizam pericolul”
Ion TURTĂ, Ştefan BURGHILĂ şi Mihail ORGAN: „Ei puteau fi fără mâncare, fără niciun glonţ, dar luptau până la ultima picătură”
Mihai VALERA: „Aşa şi nu i-am înţeles până la capăt cum rezistau”
Oleg VĂLEAN şi Andrei JURAVLIOV: „Nivelul lor de trai era ca în timpul Evului Mediu. Intri, să zicem, într-un kişlak, casa este din lut, dar te uiţi au aparatură de firmă: SHARP, PANASONIC”
Valeriu VRABIE: „Nici nu ştiai care ţi-e duşman”
Natalia ZAPISOCINÂI: „El mergea în faţă… şi duşmanii l-au înlăturat”
III. DOCUMENTE
III.1. Militari originari din RSS Moldovenească căzuţi în războiul sovieto-afghan
III.1.1. Lista militarilor căzuţi în războiul din Afghanistan
III.1.2. Date statistice referitoare la decedaţii în războiul sovieto-afghan
III.2. Recunoaşterea participării în război
III.3. Propaganda şi contrapropaganda afghană
III.4. Scrisori din Afghanistan
III.5. Folclor „afghan”
III.6. Imagini foto
III.6.1. Războiul sovieto-afghan în fotografii
III.6.2. Veteranii „afghani” după război
BIBLIOGRAFIE
ABSTRACT
RÉSUMÉ
РЕЗЮМЕ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu