Apariție editorială: Carol Iancu, Evreii din Hârlau. Istoria unei comunităţi

Hârlăul (judeţul Iaşi) a fost timp de peste 250 de ani leagănul unei importante comunităţi evreieşti, localitatea remarcându-se şi prin faptul că este printre puţinele locuri din Moldova de unde evreii nu au fost niciodată deportaţi. Scrierea istoriei acesteia a însemnat pentru profesorul Carol Iancu, o „datorie a memoriei" dar şi o necesitate ştiinţifică, deoarece niciun studiu de ansamblu nu i-a fost consacrat până în prezent. Bazat pe o vastă documentaţie adunată în arhivele din România, Franţa, Israel şi Statele Unite, respectiv pe numeroase mărturii orale, volumul de faţă relatează destinul grupului minoritar care a reprezentat la sfârşitul secolului al XIX-lea peste 50% din populaţia localităţii şi care a jucat un rol economic deosebit în dezvoltarea sa. Subiectele precum universul religios şi cultural, şcoala israelito-română, mişcarea sionistă, tragedia Şoahului, exodul comunităţii sub regimul comunist, ataşamentul faţă de locurile natale ale evreilor hârlăuani stabiliţi în Israel şi în alte ţări sunt completate cu numeroase anexe, tabele, documente în facsimil şi ilustraţii.

Pentru cei interesați mai jos redau cuprinsul cărții și o prezentare a autorului.

Din cuprins: Cuvânt înainte; Prefaţă; În loc de introducere «Ce datorez părinţilor şi şcolii din Hârlău»; Capitolul I - Începuturile comunităţii; Capitolul II - Evoluţia comunităţii în secolul al XIX-lea; Capitolul III - Aspecte demografice şi onomastice (1876-1908) § 1. Numărul naşterilor la Hârlău (1876-1900) şi lista copiilor evrei născuţi în 1876 şi în 1908. § 2. Numărul deceselor la Hârlău (1876-1908) şi lista evreilor decedaţi în 1876 şi în 1908. § 3. Numărul căsătoriilor la Hârlău (1876-1908) şi lista evreilor căsătoriţi (1876-1908); Capitolul IV - Şcoala israelito-română; Capitolul V - Comunitatea la începutul secolului XX; Capitolul VI - Primul război mondial; Capitolul VII - Comunitatea între cele două războaie mondiale: aspecte religioase, politice şi culturale §1. Sinagogi şi clerici §2. Vizitele rabinilor din Ştefăneşti şi Paşcani §3. Asociaţii politice, culturale şi sportive; Capitolul VIII - Comunitatea între cele două războaie mondiale : activităţile economice; Capitolul IX - Mişcarea Sionistă; Capitolul X - Al doilea război mondial: antisemitism de stat şi teroare legionară §1. Mutaţiile politice : de la decretul-lege asupra revizuirii cetăţeniei (1938) la “statutul evreilor” (1940) §2. Teroarea legionară : jafuri, violenţe §3. Exproprierea bunurilor evreilor § 4. Evrei ostatici, steaua galbenă şi ordine de izolare. Evrei hârlăuani victime ale pogromului de la Iaşi a)Evrei ostatici b) Steaua galbenă şi ordine de izolare c) Evrei hârlăuani victime ale pogromului de la Iaşi; Capitolul XI - Al doilea război mondial. Neevacuarea la Botoşani, Deportări în Transnistria, munca forţată la Hârlău şi în detaşamente exterioare §1. Eforturile pentru neevacuarea evreilor din Hârlău §2. Deportări în Transnistria şi solidaritatea cu evreii deportaţi §3. Munca forţată la Hârlău şi în tabere de muncă a) Liste de evrei care au prestat munca forţată sub egida primăriei în anii 1942-1944 b) Munca forţată în tabere de muncă §4. Munca forţată în Basarabia : mărturia lui Iţic Iancu (1908-1985) §5. Sosirea Armatei Roşii, bombardamente germane, evacuarea populaţiei impusă de sovietici; Capitolul XII - Noua stăpânire comunistă: declinul comunităţii §1. Perioada de tranziţie (1945-1947) §2. Criza anilor (1948-1953) : emigrare, sărăcie şi solidaritate §3. Administraţia comunităţii în 1953-1954 § 5. Declinul comunităţii (1954-2010); Capitolul XIII Epilog - Memoria comunităţii: întâlnirile de la Tel Aviv (1984) şi Petah Ticva (2012), Simpozionul de la Hârlău (2011); Concluzii; Anexe; Documente în facsimil; Ilustraţii; Surse şi bibliografie.

Carol Iancu (n. 1946, Hârlău), „Master of Arts” cu menţiunea magna cum laude al Universităţii Ebraice din Ierusalim, doctor în istorie şi doctor în litere şi ştiinţe umaniste al Universităţii din Aix-en-Provence, este profesor de istorie contemporană, clasa excepţională, la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier şi directorul Şcolii de Înalte Studii ale Iudaismului („Ecole des Hautes Etudes du Judaïsme”) din Franţa. Doctor honoris causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2005), al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2010) şi al Universităţii din Oradea (2011), a fost ales membru al Academiei din Nîmes (2011), fondată în 1682. Este autorul a numeroase studii consacrate istoriei evreilor şi relaţiilor internaţionale, apărute în franceză, ebraică, engleză, germană şi română. Pentru prestigioasa sa activitate ştiinţifică şi pentru servicii aduse Educaţiei Naţionale a fost promovat „Ofiţer în ordinul Palmelor Academice” printr-un decret al primului-ministru al Franţei (2012).

Informații preluate de pe site-ul Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.