Proiectul trilogiei dedicate istoriei și istoriografiei din
România, menit să acopere întreaga durată a istoriei noastre contemporane (din
1918 până astăzi) se încheie cu prilejul publicării volumului de față. De astă
dată explorările echipei de autori reunite în paginile cărții se dedică anilor
de după căderea dictaturii personale a lui Nicolae Ceaușescu și a comunismului
din Europa și din România. Suntem, altfel spus, în plină istorie recentă, chiar
imediată, etapă inițiată de răsturnarea de regim politic din decembrie 1989 ale
cărei procese sunt în plină desfășurare, dar care, chiar și așa, permite
precizări, developări, observații referitoare la tendințe ori rezultate de
etapă. Cei care semnează studiile sunt autori acreditați prin diplome academice
și, uneori, prin poziții universitare ori în cercetare. Nici vârstele nu sunt
doar de un fel, tinerii alăturându-se seniorilor. O seamă de colaborări au
venit din străinătate.
Unele considerații cu privire la discursul puterii de după
1989 și semantica lui în raport cu opoziția (Hadrian Gorun), parcursurile
relațiilor externe românești față cu problematica europeană (Sabina Fati) sunt
sondaje care jalonează cadrele în care ne mișcăm atât la nivel discursiv, cât
și pe planul strategiilor aplicate. Istoriografia și polarizările ei recente
sunt abordate în câteva chestiuni nodale: cum arată viziunea asupra trecutului
a istoriei oficiale alcătuite în cel mai înalt for științific al României
(Ovidiu Pecican), cum mai operează mitologia dacistă asupra minților celor mai
pasionate, dar nu necesarmente și cele mai instruite (Dragoș Sdrobiș) și modul
cum se elaborează reflecția asupra comunismului astăzi (Gabriel Moisa) sunt
unele dintre ele. Experiența acumulată în arhivele românești de un cercetător
american (Paul E. Michelson) și munca la unul dintre anuarele specializate în
studiul trecutului – cel al Institutului Academiei din Cluj-Napoca – (Stelian
Mândruț) se alătură plonjării în istoriografia bancară (Anca Stângaciu) și în
cea economică maghiară din România (Lakatos Artur) și estimării localismului și
regionalismului în istoriografia din nord-estul țării (Anca Filipovici). Dintre
istoriografiile particulare, interesul a căzut, de astă dată, asupra prezenței
literaturii SF în preocupările istorico-literare românești (Mariano Martín
Rodríguez) și asupra generației douămiiste, cum i s-a spus, în literatura
actuală (Iulian Boldea).”
Editorul volumului, Ovidiu Pecican, s-a remarcat în ultimele
două decenii atât ca un prolific scriitor, preocupat, printre altele, și de
teme de istorie recentă, dar și ca profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din
Cluj-Napoca.
Detalii despre volum pe site-ul editurii
Limes.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu