„În
mod firesc, modelul adoptat în august 1948 pentru serviciul de securitate al
regimului comunist din România a fost cel sovietic. Nici nu putea fi altfel,
câtă vreme obiectivele ideologice erau similare, iar suportul logistic,
consilierea de specialitate, precum şi unele cadre de nădejde, veneau tot din
Uniunea Sovietică. În plus, activitatea organelor similare din Est se dovedise
a fi una de succes, asigurând, în condiţii extrem de dificile, triumful
partidului bolşevic şi menţinerea sub ascultare a unei populaţii imense,
disipată pe un teritoriu la fel de imens. De asemenea, penetrarea informativă a
Occidentului, în timpul şi imediat după Al Doilea Război Mondial, a fost una de
amploare. Era evident că novicii români aveau ce învăţa de la maeştrii sovietici!
Menţinut cu duritate într-o stare de totală
obedienţă faţă de factorul politic, aparatul de securitate a fost pus în
incapacitatea organică de a evolua în direcţia profesionalizării şi
transformării într-un veritabil serviciu de informaţii. Concepută de către
liderii regimului drept „sabia şi scutul” Partidului, Securitatea a fost
nevoită să-şi înscrie activitatea pe anumite linii de forţă recognoscibile pe
parcursul întregii sale existenţe. Astfel, marile „dosare-problemă” din
sectorul specific poliţiei politice rămân aceleaşi timp de patru decenii:
„Fostele partide politice burgheze”, „Mişcarea Legionară”, „Culte – Secte”,
„Tineret studios”, „Justiţia”, „Contrainformaţii militare”, „Presă –
Tipărituri”, „Naţionalism – iredentism”, „Emigraţie duşmănoasă”.
De aici a decurs, în bună măsură, şi
imposibilitatea Securităţii de a se achita de sarcinile trasate de partid.
Ambiţia de „a şti tot”, de a nu lăsa „neacoperit” nici un segment al existenţei
sociale, ambiţie specifică oricărui regim totalitar, a condus la dispersarea
forţelor şi la o estompare a ameninţărilor veritabile, pierdute printre fapte
anodine, lipsite de orice semnificaţie politică.”
Informații preluate de pe site-ul Editurii Cetatea
de Scaun, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu