Lansare de carte: Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, "Ioan Pelivan - părinte al mişcării naţionale din Basarabia"

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni organizează în cadrul „Zilelor Nicolae Colan”, lansarea volumului Ioan Pelivan - părinte al mişcării naţionale din Basarabia.

Volumul, semnat de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, are un cuvânt înainte de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu şi a apărur la Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011 (402 pagini).

Realizat în cadrul ciclului Făuritorii unităţii naţionale - seria Basarabia, volumul reprezintă o monografie, pe baza documentelor, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea lui Ioan Pelivan (1876-1954), unul dintre cei mai proeminenţi luptători pentru cauza basarabeană, om politic publicist, apărător şi promotor al limbii române. Pentru crezurile sale politice şi naţionale a fost arestat de comunişti şi a decedat în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei la 25 ianuarie 1954. 

    Evenimentul va avea loc la Centrul Eclezistic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, miercuri, 29 noiembrie 2011, ora 14.00.

Martha Georgescu Topuslău, Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră

Una dintre ultimele apariţii despre anii comunismului la Editura Vremea este cartea semnată de Martha Georgescu Topuslău: Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră.

„O familie normală. Un tată harnic, inventiv, onest. O mamă iubitoare şi blândă. O fetiţă frumoasă şi bine educată, ocrotită în atmosfera de farmec a poveştilor contesei de Ségur. Trăiesc fericiţi, în căminul prosper făurit prin munca mâinilor lor. Şi, peste acest tablou idilic, norii negri ai «dictaturii clasei muncitoare» revarsă teroarea şi distrugerea.

Ce înseamnă pentru un copil alungarea din rai, condamnarea nedreaptă a tatălui la moarte, aruncarea într‑o lume nebănuită, a răului şi a primejdiei? Aceasta este povestirea pe care o veţi citi în paginile cărţii Marthei Georgescu Topuslău. Istorisită nepoţilor, care nu pot crede că s‑a putut întâmpla aşa ceva. Spusă simplu, într‑un fel care aminteşte în mod paradoxal basmele copilăriei, ceea ce face şi mai înspăimântătoare realitatea căreia numai o parte dintre aceşti oameni i‑au supravieţuit.

Şi, ca o temelie de piatră, pe care se înalţă eşafodajul delicat al vorbelor povestitoarei, se aşează textul broşurii Procesul bandei de sabotori şi diversionişti de la Canalul Dunăre‑Marea Neagră, apărută în 1952 la Editura pentru literatură politică…

O carte din care strigă nedreptatea care s‑a făcut elitelor unui popor.

Fapte care se uită. Fapte care nu trebuie uitate.”

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Volumul poate fi comandat şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Eveniment editorial la Timişoara

Eveniment editorial la Timişoara prilejuit de lansarea cărţilor:

Alexei Vakulovski, În gura foametei

Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău

Evenimentul, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, are loc în 5 decembrie, ora 17, în P-ţa Sfântu Gheorghe, sala de cenaclu a USR Filiala Timişoara şi a Revistei Orizont.

     La eveniment participă: Cornel Ungureanu, Moni Stănilă, Alexei Vakulovski, Dumitru Crudu.

Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. X

A apărut la Editura Vremea volumul X din seria semnată de Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc.

Despre autor: Aurel Sergiu Marinescu (12.02.1929 - 31.08.2008), figură remarcabilă a exilului românesc, s-a făcut cunoscut ca un luptător acerb împotriva comunismului, ca un patriot militant, ca istoric şi scriitor de valoare.

Publicaţii: Prizonier în propria ţară - trilogie, 1977; Mă aplec peste ani, 1998; Înainte şi după Dictatul de la Viena, 2000; Armata Roşie în România. 1944-1958, 2001; O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. I, 1999; vol. II, 2002; vol. III, 2003; vol. IV, 2004; vol. V, 2005; vol. VI, 2006; vol. VIII, 2008; vol. IX, 2009.

A avut o constantă prezenţă în ziarele româneşti din SUA, Canada, Danemarca, Franţa, precum şi în cele din patrie.

Despre autor şi lucrările sale Lucia Hossu Longin şi Doina Jela afirmă: „A scris cărţi şi memorii, contribuţii la cunoaşterea exilului, cărţi ce vor rămâne, cum spunea un critic, în patrimoniul suferinţelor naţionale româneşti până la judecata din urmă.” (Lucia Hossu Longin)

„Lucrarea lui Aurel Sergiu Marinescu, Contribuţii la o istorie a exilului românesc, a ajuns, iată, la cel de-al X-lea volum... Cum fiecare dintre aceste tomuri depăşeşte cu mult cinci sute de pagini, vorbim aici despre un volum de peste cinci mii de pagini de documente, referate, rapoarte, sinteze, scrisori, telegrame şi chiar chitanţe, comentate şi mai ales dispuse într-o ordine şi o arhitectură menite să faciliteze accesul, adunate toate sub semnătura unui singur om.” (Doina Jela)

    Lucrarea poate fi cumpărată şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Clara Mareş, Zidul de sticlă. I.D. Sârbu în arhivele Securităţii

După câţiva ani de muncă asiduă în arhive, volumul semnat de Clara Mareş, Zidul de sticlă. I.D. Sârbu în arhivele Securităţii, a văzut recent lumina tiparului la Editura Curtea Veche. Lucrarea de dimensiuni apreciabile (520 pagini, format 13×20 cm), surprinde drama unui om de cultură aflat sub stricta supraveghere a poliţiei politice comuniste.

Despre „subiectul” cărţii şi despre cartea în sine, criticul literar Dan C. Mihăilescu afirmă: „Ion D. Sîrbu! Utopicul socialist blagian, dulce compătimitor al minerilor mitologici, erudit bufon metafizic, patriot mutilat sufleteşte, vajnic lup singuratic! Un Lear visând la Prospero, hărţuit de o Securitate faţă de care Caliban făcea dulce figură de... junghi intercostal.

Bufonul Gary! Poate cea mai spectaculoasă apariţie a epistolarului şi diarismului românesc după 1989, vecin de vitalism cu Petre Pandrea şi Ion Negoiţescu. Omul al cărui dosar de urmărire informativă face parte în chip dramatic din însăşi opera sa!

Mult mai mult decât în cazul unor Cioran, Blaga sau Noica, DUI-ul lui Gary Sîrbu este o capodoperă de suprarealism ubuesc şi grotesc gogolian, de (inutilă) inventivitate diabolică şi caricatură jalnică.

Supremul triumf, fie şi postum, al victimei: urmăritorii i-au devenit personaje. Oroarea devine deriziune hipnotică.”

Despre autoare: Clara Mareş, (n. 1977), este cerce­tător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Absol­ventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti şi a masteratului de Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice al Universităţii Bucureşti.

Lucrări publicate: Membrii CC al PCR. Dicţionar (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2004); Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945–1967) (Ed. Polirom, 2008), edi­tor - Nicu Steinhardt în dosarele Secu­ri­tăţii 1959-1989 (Ed. Nemira, 2005); redac­tor-şef al Anuarului IICCR, vol. 4, Intelec­tua­lii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii (Ed. Polirom, 2009).

 Cei interesaţi pot achiziţiona cartea şi de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Ioan C. Popa, Mecanisme de putere ale regimului totalitar comunist în perioada bolşevismului. Impactul în Basarabia şi Transnistria

Cartea, apărută de puţin timp sub egida Fundaţiei Europene Titulescu. Centrul de Studii Strategice, reprezintă o sinteză asupra primei jumătăţi a perioadei bolşevismului, ce se întinde de la Revoluţia din Octombrie 1917 până la momentul tranziţiei din 1953-1954, marcat de moartea lui Stalin şi începutul consolidării puterii lui Hruşciov.

Valorificând un bogat material bibliografic, provenind din diverse surse, multe din documente de arhivă declasificate în ultimii ani, mai ales din Federaţia Rusă şi Republica Moldova, în volum sunt prezentate detaliat aspecte esenţiale, adesea inedite, cu privire la activitatea serviciilor secrete în regimul totalitar comunist bolşevic, raporturile acestora cu puterea politică, în fapt cu persoana Conducătorului, reliefând cu o cazuistică bogată impactul lor direct în viaţa economică şi socială.

Ioan C. Popa, este doctorand la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a  Universităţii din Bucureşti şi a semnat şi volumul Românii, Basarabia şi Transnistria, apărut sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, în 2009, şi tradus în limba rusă, la Chişinău, în 2010.

 Informaţii preluate de pe site-ul Fundaţiei Europene Titulescu, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre carte.

Conferinţa „România dictaturilor: 1938-1989”

    Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, organizează marţi, 29 noiembrie 2011, în corpul H (Sala H1) a Universităţii, începând cu ora 9.00, Conferinţa doctoranzilor intitulată: „România dictaturilor: 1938-1989”

    Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei, preluat de pe site-ul CSCP.

Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej

Aparatul cultural românesc din timpul regimului Gheorghiu-Dej, alcătuit dintr-o pletoră de direcţii, servicii, comisii, comitete, consilii, toate în structura guvernului, execută cu obedienţă indicaţiile trasate de sus în jos de o liotă de inspectori, instructori, şefi de sector din structura Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central. În acest hăţiş birocratic şi ideologic, care îşi schimbă mereu organigrama şi aşa complicată, se decid în cele mai mici detalii aspectele vieţii culturale şi artistice din Republica Populară Română: tiraje, repertorii, cifre de şcolarizare, sancţiuni, recompense, onorarii, călătorii de documentare, prelucrări ideologice etc.

Lucrarea, semnată de Cristian Vasile, a apărut recent la Editura Humanitas şi va fi lansată la Târgul de carte Gaudeamus sâmbătă, 26 noiembrie, ora 11.30, la standul Editurii Humanitas.

Dezbatere: „Coloniile de ţigani" din Transnistria, 1942-1944: organizare internă şi viaţă cotidiană.

În cadrul ciclului de conferinţe „Interferenţe”, Arhivele Naţionale ale României organizează o dezbatere pe marginea prelegerii „Coloniile de ţigani" din Transnistria, 1942-1944: organizare internă şi viaţă cotidiană. Prelegere va fi susţinută de Viorel Achim (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)

Evenimentul va avea loc vineri, 25 noiembrie 2011, de la ora 14.00, la sediul central al Arhivelor Naţionale (Sala „Aurelian Sacerdoţeanu”).

Prelegerea se desfăşoară în cadrul unui proiect de cercetare privitor la munca forţată a romilor deportaţi în Transnistria, finanţat de Fundaţia „Erinnerung, Verantwortung und Zukunft” din Berlin.

     Informaţii preluate de pe site-ul Arhivelor Naţionale.

„Arhivele Totalitarismului” - nr. 72-73 (3-4/2011)

A apărut nr. 72-73 (3-4/2011) din „Arhivele Totalitarismului”, publicaţie a Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarimului.

În curând, pe pagina de facebook a INST vor fi postate extrase din textele publicate.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul numărului.

Întâlnire cu Richard Cummings - fost Director of Security al posturilor de radio „Europa Liberă” şi „Libertatea” din München

Editura Adevărul, Institutul Român de Istorie Recentă şi Departamentul de Istorie a Românilor şi a Sud-Estului European organizează luni, 28 noiembrie, ora 10:30 o întâlnire a lui Richard Cummings cu studenţii Facultăţii de Istorie. Întâlnirea (din sala mare a bibliotecii Facultăţii de Istorie) este deschisă tuturor celor interesaţi.

Richard H. Cummings s-a născut în statul Massachusetts în 1944 şi a absolvit Boston University, unde s-a specializat în studii sovietice şi est-europene. În anii ’60, în timp ce servea în cadrul forţelor aeriene, a studiat limba rusă la Indiana University, după care a îndeplinit mai multe misiuni în Germania (Berlin) şi în Turcia. Revenit la Boston, a activat în cadrul Serviciului de Imigraţie şi Naturalizare al SUA.

În 1980 a acceptat poziţia de Director of Security al posturilor de radio Europa Liberă şi Libertatea (REL/RL) din München. Timp de 15 ani, el a răspuns de garantarea securităţii sediului şi angajaţilor din München, dar şi de protejarea staţiilor de emisie din Germania, Spania şi Portugalia.

După 1989, tot lui i-a revenit răspunderea asigurării protecţiei noilor redacţii deschise la Bucureşti, Praga, Sofia, Varşovia, Budapesta şi Moscova.

    Richard Cummings va fi prezent şi la Târgul de carte Gaudeamus, unde îşi va lansa cartea Securitatea contra Radio Europa Liberă - din culisele Războiului Rece. Evenimentul va avea loc în 26 noiembrie, ora 16, la standul Editurii Adevărul.
    Informaţii preluate de pe site-ul IRIR.

Evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă la Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură” 2011

   Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul oficial al evenimentelor editoriale de la Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură” 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta. Selecţia o găsiţi mai jos.

Robert C. Tucker, Filosofie şi mit la Karl Marx, Curtea Veche, 2011

Recent a apărut la Editura Curtea Veche, cu sprijinul IICCMER, volumul Filosofie şi mit la Karl Marx, semnat de Robert C. Tucker.

Cartea surprinde tensiunile insolubile din inima radicalismului hegeliano-marxist şi prezintă caracterul intrinsec autoritar şi despotismul incipient al gândirii lui Marx.

Robert C. TUCKER (1918-2010) - strălucit sovietolog, Profesor Emeritus la Universitatea Princeton, deţinător al Catedrei IBM Professor of International Studies. Între 1944 şi 1953, a lucrat ca ataşat al Ambasadei Americane la Moscova. Biografia neterminată a lui Stalin (proiectată a avea trei volume, din care s-au publicat doar două) este considerată opera sa fundamentală. Cartea de faţă, Filosofie şi mit la Karl Marx, are la bază teza de doctorat susţinută în 1958 la Universitatea Harvard. Numeroşi politologi valoroşi consideră scrierile lui Tucker drept repere fundamentale pentru înţelegerea stalinismului, comunismului şi totalitarismului, în general.

Volumul poate fi comnadat şi de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Petre Pandrea, „Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1954-1956”

Volumul (de 632 pagini, format 13 x 20 cm) este o ediţie revăzută şi adnotată a primei părţi a jurnalului mandarinului valah, un al doilea tom urmând să conţină însemnările din anii 1957-1958.

Pe lângă jurnalul propriu-zis, volumul conţine o prefată semnată de Ştefan Dimitriu, o extrem de amănunţită notă biobibliografică realizată de fiica scriitorului, Nadia Marcu-Pandrea, şi facsimile după documente din dosarele C.N.S.A.S.

Volumul poate fi comandat şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Conferinţa „Gulagul. Ce ştim acum”

Luni, 28 noiembrie, ora 18.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului  şi Memoria Exilului Românesc  organizează Conferinţa Gulagul. Ce ştim acum, susţinută de Anne Applebaum, Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu.

În cadrul evenimentului va avea loc lansarea volumului Gulagul. O istorie, de Anne Applebaum,  apărut la Editura Humanitas cu sprijinul IICCMER.

Anne Applebaum este jurnalist şi câştigătoare a Premiului Pulitzer în 2004. A scris pe larg despre comunism şi dezvoltarea societăţii civile în Europa Centrală şi de Est, a fost editor la revista The Economist şi membru al Consiliului editorial al Washington Post (2002-2006). Cea mai recentă carte a ei, Gulag. O istorie, câştigătoare a Premiului Pulitzer pentru non-ficţiune, prezintă istoria sistemului concentraţionar sovietic, descriind viaţa de fiecare zi din lagăre.

Evenimentul va avea loc la sediul Institutului Cultural Român din strada Aleea Alexandru, nr. 38.

Organizatori: IICCMER, Fundaţia Konrad Adenauer, Editura Humanitas, Institutul Polonez, Institutul Cultural Român.

Documente despre exilul românesc în format digital

Departamentul Exil şi Minorităţi al IICCMER anunţă digitizarea unor fonduri arhivistice deţinute de Institut, care cuprind publicaţii ale exilului românesc, precum şi documente sau manuscrise din diferite arhive personale (e.g. „arhiva exilului românesc” constituită de Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca). Astfel, circa 29.000 de pagini din mai multe publicaţii şi fonduri arhivistice ale exilului românesc şi 23 de înregistrări video sunt puse la dispoziţia cercetătorilor în format digital.

Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului – Atelier ştiinţific franco-român

Luni, 28 noiembrie 2011, între orele 14.30 şi 17.30, IICCMER şi Colegiul Noua Europă organizează atelierul ştiinţific franco-român, Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului. Workshopul va dezbate evoluţia reprezentărilor colective asupra crimelor nazismului şi ale comunismului. Cum ne amintim de cele două totalitarisme ale secolului XX? Cum se construiesc aceste memorii şi care este raportul dintre ele? Ce factori au influenţat evoluţia lor de-a lungul timpului?   

Participă: Alain Blum, EHESS; Raluca Grosescu, IICCMER; Damiana Oţoiu, IICCMER; Anca Oroveanu, NEC; Stanislas  Pierret, Ambasada Franţei la Bucureşti ; Alina Pavelescu, Arhivele Naţionale Române; Liviu Rotman;  SNSPA; Ioan Stanomir, IICCMER; Jean-Charles Szurek, Institut des sciences sociales du politique, CNRS; Florin Ţurcanu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.

Eveniment organizat în parteneriat cu: Institut des sciences sociales du politique, CNRS; Facultea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti; CeFReS, Centre français de recherche en sciences sociales.

Proiectul este susţinut de Ambasada Franţei în România.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul evenimentului:

Şerban Orescu, „Post-ceauşismul - o tranziţie fără sfârşit”

Volumul (de 304 pagini, format 13 x 20 cm) cuprinde peste 150 de articole şi eseuri despre situaţia politică din România postceauşistă, în care autorul demască şi deplânge persistenţa foştilor demnitari comunişti şi a foştilor securişti în viaţa politică românească de după 1989.

Şerban Orescu - născut la 16 mai 1925, într-o familie cu tradiţii intelectuale şi liberale, a absolvit Facultatea de Drept, Facultatea de Filosofie, apoi Institutul Politehnic, unde obţine şi distincţia de doctor. În 1978, pleacă definitiv în Germania. După 1980, deşi urmărit tot timpul de Securitatea ceauşistă şi rănit de un colet-bombă trimis de aceasta prin teroristul Carlos, are o intensă activitate politică anticomunistă, lucrează ca redactor în cadrul secţiei româneşti a postului de radio „Europa Liberă” (1981-1995), scrie articole în presa franceză şi germană şi face studii asupra sistemului comunist.

După prăbuşirea regimului ceauşist, a publicat în România mai multe cărţi: Eşecul unei reforme (împreună cu Liviu Vălenaş), editura Ars Longa, Iaşi, 2000; Ceauşismul, editura Albatros, Bucureşti, 2006.

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Teodor Stanca, Remember 1956. 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din centrul universitar Timişoara

La 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din 1956, a apărut volumul Remember 1956. 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din centrul universitar Timişoara, autor Teodor Stanca.

Teodor Stanca, fost deţinut politic, a fost „ideologul” mişcărilor studenţeşti anticomuniste de la Timişoara din 1956 şi unul dintre liderii revoltei.

Broşura-ediţie specială a fost editată de Cercul de Studii Vestul şi cuprinde o prefaţă semnată de Mircea Rusnac, despre contextul în care au avut loc mişcările studenţeşti, precum şi o amplă descriere a acestora realizată de Teodor Stanca.

Cei interesaţi de acest volum se pot adresa d-lui Mircea Rusnac pe e-mail la adresa mircea_rusnac@yahoo.com.

Seria documentară „Adio, tovarăşi!” la TVR

TVR 1 şi TVR HD transmit în premieră seria documentară în şase episoade „Adio, tovarăşi!”, realizată de regizorul rus Andrei Nekrasov, începând cu 17 noiembrie, ora 22.10. Seria documentară despre povestea destrămării lumii sovietice şi a utopiei socialiste într-un mod inovativ se va difuza sub genericul Documentarele Televiziunii Române în fiecare joi, de la ora 22.10, timp de şase săptămâni.

Filmele documentare ale seriei reflectă perioada 1975-1991 prin istoriile de excepţie ale unor oameni simpli, ale căror curaj şi hotărâre au devenit forţa purtătoare ce a dus la căderea Cortinei de Fier. Sunt poveşti despre dragoste, atentate eşuate sau încercări dramatice de a fugi în vest. Aceste întâmplări se petrec pe fundalul vieţii politice, pe care se perindă oameni de stat şi de partid. Prin materiale de propagandă şi filmări private, se creionează o imagine vie a acelor vremuri şi stilul de viaţă al anilor ’70 şi ’80.

Serialul este o saga filmată în 12 ţări, care îl poartă pe spectator înapoi spre evenimentele ce au au determinat încheierea Războiului Rece şi care continuă să marcheze ordinea mondială. Ilustrat cu excepţionale imagini de arhivă din ţările fostului Bloc Comunist şi din presa occidentală, „Adio, tovarăşi!” oferă o perspectivă unică despre un proces istoric atât de puţin înţeles, aducând faţă în faţă două generaţii: regizorul, un personaj născut în anii ’50 şi crescut în spiritul sovietic, şi fiica sa care a crescut în vest în anii ’80.

Serialul documentar „Adio, tovarăşi!” este parte a evenimentului multimedia care marchează 20 de ani de la destrămarea U.R.S.S şi care cuprinde şi o platformă web, o carte şi multe alte acţiuni paralele. „Adio, tovarăşi!” este o coproducţie Artline Films, Gebrueder Beetz Filmproduktion şi ARTE. Pentru România coproducătorii serialului sunt Hi Film şi TVR.

Despre regizorul filmului, Andrei Nekrasov.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Constantin Ionaşcu

Pentru că până acum am făcut mai multe postări în care am anunţat decesul unor foşti deţinuţi politici, am decis că ar trebui să fac o „rubrică permanentă”, iar prima postare din această „listă a tristeţii” îi este dedicată lui Constantin Ionaşcu (19 noiembrie 1924-15 noiembrie 2011).

Student la Facultatea de Drept, a fost arestat la 4 mai 1948, ca membru activ al Tineretului Universitar Naţional Ţărănist şi ca participant la organizarea manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A trecut prin închisorile şi lagărele de muncă Malmaison, Saligny, Valea Neagră, Constanţa, MAI Bucureşti, Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla, Poarta Albă. A fost eliberat la 2 mai 1953, la expirarea pedepsei.

Vechi PNŢ-ist, a reînfiinţat partidul de la Constanţa şi a fost apoi, ani la rând, secretarul din Bucureşti al organizaţiei lui Corneliu Coposu. Şi-a dăruit energia şi activităţilor filialei constănţene a Alianţei Civice. În deceniul din urmă – explorând arhivele – a publicat o monumentală monografie despre mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. Ediţia a treia a acestei cărţi (completată de autor cu date inedite) va apărea în curând prin grija Academiei Civice şi a Societăţii de Cultură Macedo-Română. 

În 19 noiembrie 2010, Fundaţia Academia Civică a lansat volumul Ororile şi farmecul detenţiei, o impresionantă convorbire între Constantin Ionaşcu şi Traian Călin Uba. Cei interesaţi să afle mai multe detalii biografice despre Constantin Ionaşcu şi să citească fragmente din interviul menţionat, pot accesa site-ul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de unde am preluat şi eu informaţiile de mai sus.

Seminarul ştiinţific: „Dezintegrarea U.R.S.S. - Cauze şi semnificaţii”

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice organizează Seminarul stiinţific cu tema: „Dezintegrarea U.R.S.S. - Cauze şi semnificaţii”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 7 decembrie 2011, orele 10.00-13.30, la sediul INST, strada Arhitect Grigore Cerchez nr. 16 (lângă Piaţa Dorobanţi, prin Str.Muzeul Zambaccian).

Mai multe informaţii la tel. 021 230 69 92. 

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul evenimentului:

Lansare de carte: „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. I. A-E.”

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează lansarea volumului „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. I. A-E.” 

Evenimentul va avea loc joi, 24 noiembrie, ora. 11.00 în Aula Academiei Române, Calea Victoriei, nr. 125, Bucureşti.

Lansare de carte: Jurnalul Annei Frank - ediţia definitivă

Joi, 17 noiembrie, ora 17, la Godot Cafe Teatru (strada Blănari nr 14), are loc un eveniment de excepţie, lansarea versiunii definitive din Jurnalul Annei Frank, apărut la Editura Humanitas.

La eveniment vor participa Caroline Seebregts, şefa Departamentului Cultură şi Presă al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, Gheorghe Nicolaescu, traducătorul cărţii, conferenţiar dr. la Universitatea din Bucureşti, Lidia Bodea, directorul editurii Humanitas, jurnalistul Cristian Tudor Popescu şi adolescentele Mara Jansen şi Ioana Lipcinski (care vor citi fragmente din volum. 

O scurtă biografie a Annei Frank:

Gheorghe Săsărman, Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său, Nemira, 2011

Volumul propune un soi de „autoficţiune” foarte ataşată de firul biografiei autorului, menţinându-se însă în aria de interes pentru epoca dictatorială comunistă, de care o parte a destinului său a şi fost decisă.

Gheorghe Săsărman - arhitect, devenit jurnalist, teoretician şi analist al fenomenului arhitectural românesc în anii ’70-’80, a devenit cunoscut ca prozator, înainte de a se exila în Germania în 1983, în ţară şi străinătate, prin remarcabile scrieri SF.

O prezentare mai amplă a cărţii şi a autorului se poate găsi pe Vetiver - Portalul Scriitorilor Româno-Americani din New York, de unde am preluat şi eu informaţiile.

Cartea poate fi comnadată de pe site-ul Editurii Nemira.

„Paul Goma – 34 de ani de refugiu politic”

Stephen Fischer-Galaţi - 80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea

Profesorul universitar american Stephen Fischer-Galaţi provine dintr-o familie de origine germană, venită în România odată cu cel care avea să devină Regele Carol I. El s-a născut în Bucureşti şi îndrăgostit de oraşul natal, a cunoscut destinul comun intelectualilor din clasa lui socială. Necruţătoarea istorie a secolului XX l‑a obligat ca, după o copilărie marcată de bună educaţie şi de dragoste pentru studiu, să ia calea exilului, împreună cu întreaga familie. Povestea devenirii sale, însoţită de cea a neabătutei sale iubiri pentru ţară, istorisită Liei Ioana Ciplea şi redată de ea, cât mai fidel cuvintelor profesorului, formează substanţa volumului.

Volumul poate fi comandat de pe site-ul Editurii Vremea.

„History and Memory of The Communist Terror in Soviet Moldavia in The East-European Context”

A debate on the book „No prescription. Aspects of the investigation of communist crimes in Europe” [Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa], volume edited by Sergiu Musteaţă and Igor Caşu în 2011.

Guests: Igor CAŞU and Sergiu MUSTEAŢĂ, historians and members of  the Commission for the Study and Evaluation of the Communist Totalitarian Regime of the Republic of Moldova

Event will be Tuesday, November 15, 2011, at 5 p.m., to New Europe College, Plantelor 21, Tel: 021 307 99 10  

Please confirm your attendance: lelia@nec.ro

Simpozionul „Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX”

În perioada 10-13 noiembrie 2011 va avea loc la Sibiu Simpozionul „Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX” - ediţia a V-a.

Organizatorii evenimentului sunt: Guvernul României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Asociaţia „Cercetarea Sibiană“, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul simpozionului.

Praga prin obiectivul Poliţiei Secrete

Centrul Ceh din Bucureşti şi Institutul pentru studiul regimurilor totalitare în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Institutul Balassi, FSPUB, Staropramen şi Czech Airlines invită pe cei interesaţi de istoria comunismului joi, 17 noiembrie, la un eveniment de excepţie, sub titulatura: Praga prin obiectivul Poliţiei Secrete.

În cadrul evenimentului vor avea loc discuţii, o expoziţie şi o proiecţie de film.
Expoziţia prezintă activitatea Direcţiei de urmărire a Securităţii statului (StB). Vrând-nevrând, poliţia politică comunistă StB, mai exact militarii ei care au lucrat la direcţia de urmărire, a reuşit să surprindă (pe lângă persoanele urmărite) şi imaginea Pragăi în anii ’70 şi ’80 ai secolului XX.
Expoziţia va putea fi vizionată până la data de 5 decembrie 2011 

Alături de expoziţie v-a avea loc două discuţii panel şi proiecţia filmului POUTA (Walking too fast) / Regia: Radim Spacek / 2010, 146 min. / VO ceha, subtitrare în engleză / * cel mai bun film cehesc al anului 2010 (trailerul filmului aici: 

Mai multe informaţii despre eveniment şi sinopsisul filmului POUTA pot fi accesate aici: 

Programul evenimentului este următorul:

1) 13:00 – 15:00 / discuţie: Life in a totalitarian regime / ICR 

2) 15:30 – 17:30 / discuţie: Dealing with the past / ICR 

3) 18:00 / vernisaj (deschidere oficiala + bufet) / ICR  

4) 19:00 / proiecţie de film: POUTA (Walking too fast) / ICR  

Evenimentul are loc la sediul Institutului Cultural Român, Aleea Alexandru 38, Bucureşti.

Intrarea este liberă.

Conferinţă - 20 de ani de la prăbuşirea Imperiului Sovietic - „Lecţii” în retrospectivă

   Evenimentul este organizat de Universitatea Europei de Sud-Est „Lumina”, Facultatea de Ştiinţe Politice - SNSPA, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului şi va avea loc în 21 noiembrie 2011, între orele 9.30 - 14. 30 la sediul Universităţii Lumina (Şoseaua Colentina nr. 64B, sector 2, Bucureşti).

Lansare de carte: Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Instituţii şi practici

Sâmbătă, 26 noiembrie, ora 12.30, la standul Editurii Polirom din cadrul Târgului internaţional Gaudeamus - carte de învăţătură 2011 va avea loc lansarea cărţii: Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. Instituţii şi practici, Luciana M. Jinga, Florin Soare (coord.), Corina Doboş, Cristina Roman.

La eveniment vor lua cuvântul: Mihaela Miroiu şi Bogdan Iacob.

Ion Xenofontov, „Războiul sovieto-afghan (1979-1989). Studiu de istorie verbală. Percepţii. Documente”

Lucrarea îşi propune să prezinte un moment istoric important al secolului XX – războiul sovieto-afghan (1979-1989) – să scoată din anonimat o parte din actorii acestuia (combatanţii din Republica Moldova), şi să amplaseze în procesul ştiinţific aceste „arhive vii” autentice.

Lucrarea înglobează un bogat material statistic, documentar, demonstrativ, bibliografic, dar apreciez că este remarcabilă mai ales prin faptul că utilizează o serie de mărturii ale foştilor combatanţi. Practic, prin corelarea tuturor acestor surse, Ion Xenofontov reuşeşte să ofere o imagine aparte a intervenţiei sovietice din Afghanistan, cel mai îndelungat război din istoria Uniunii Sovietice.

Autorul se află la a doua lucrare despre acest subiect, după monografia „Războiul din Afganistan (1979-1989) în memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar social”, apărută la Editura Lumen în 2010.

Cartea este adresată atât specialiştilor preocupaţi de istoria Uniunii Sovietice, de istoria mentalităţilor, de istorie orală sau de istorie militară, cât şi publicului larg, interesat de istoria recentă.

Cartea poate fi achiziţionată şi de pe site-ul Editurii Lumen. 

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul cărţii:

In memoriam Arhiepiscop Ioan Ploscaru - 100 de ani de la naştere

Săptămâna filmului maghiar

În perioada 14-20 noiembrie 2011, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, împreună cu Centrul Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti organizează a cincea ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar.

Evenimentul va avea loc la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Studioul Horia Bernea (Noul Cinematograf al Regizorului Român, cu intrarea prin str. Monetăriei nr. 3).

Filmele vor fi subtitrate în limba română iar intrarea la proiecţii va fi liberă.

Informaţii preluate de pe site-ul MŢR.

În program sunt şi filme care au ca subiect regimurile totalitare. Pentru cei interesaţi redau mai jos programul detaliat.

„Arc peste timp: Destine în oglindă - Imre Nagy şi Lucreţiu Pătrăşcanu”

Evenimentul îşi propune o rememorare a impactului pe care personalităţile lui Lucreţiu Pătrăşcanu şi Imre Nagy, doi oameni politici contemporani, disidenţi ai comunismului pe care istoria i-a adus împreună la Snagov le-au adus localităţii Snagov.

Biografia celor doi oameni politici este până la un punct oarecum similară, în contextul unei Europe măcinată de partide şi curente politice antagonice şi în dispută. În România se ştiu puţine lucruri despre biografiile celor doi oameni politici, aceştia fiind reabilitaţi după 1989 când Cortina de Fier a fost anihilată şi multe adevăruri istorice au ieşit la lumină.

Evenimentul este organizat de Fundaţia Snagov la Liceul Mihail Kogalniceanu din Snagov, în 17 noiembrie 2011 începând cu ora 12.

Organizatorii anunţă că un autocar cu 40 de locuri va pleca la ora 10:00 de la Piaţa Victoriei (gura de metrou dinspre statuia Aviatorilor) şi revine în acelaşi loc la 16:00.  

Locurile în autocar fiind limitate, cei interesaţi sunt rugaţi să confirme participarea până vineri, 11-noiembrie. De asemenea, şi cei care vor folosi mijloace de transport proprii sunt rugati să îşi anunţe din timp participarea, pentru ca organizatorii să poată asigura logistica evenimentului (scaune, mape cu materiale etc). 

     Mai multe detalii despre eveniment şi programul detaliat pot fi găsite pe site-ul Fundaţiei Snagov.

Felix I. Rodriguez, John Weisman, Luptătorul din umbră: un agent CIA şi bătaliile sale secrete

A apărut la editura Polirom volumul Luptătorul din umbră: un agent CIA şi bătaliile sale secrete

Autorii cărţii sunt John Weisman (jurnalist) şi Felix I. Rodriguez (fost agent CIA).

„Felix I. Rodriguez a emigrat din Cuba natală împreună cu familia, în urma venirii la putere a lui Fidel Castro. Ajuns în Statele Unite, a devenit agent CIA şi a participat la multe dintre evenimentele politice cheie din perioada 1960-1980, de la invazia din Golful Porcilor până la afacerea Iran-Contra. Acest volum autobiografic surprinde idealismul şi fervoarea anticomunistă de la începutul anilor 1960 şi descrie operaţiunile de spionaj desfăşurate de Rodriguez în America Latină şi Vietnam, cu accent pe acţiunile care au dus la capturarea şi executarea lui Che Guevara în Bolivia.”

Felix I. Rodriguez a fost şi în România în martie 2009 şi vizita lui a stârnit dezbateri aprinse despre rolul unui agent secret şi dacă implicarea sa în executarea lui Che Guevara îl face un „erou al forţelor binelui” sau un asasin. Discuţiile de acum doi ani mă determină să cred că şi această carte va stârni dezbateri aprinse.

    Volumul poate fi achiziţionat de pe site-ul Editurii Polirom.

Revista Militară, nr. 1 (4) / 2011

Pentru cei intereasaţi de studii de securitate şi apărare, a apărut nr. 1 (4) / 2011 din Revista Militară, editată de Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, Chişinău, Republica Moldova.

Revista poate fi consultată şi online.

     Redau mai jos cuprinsul revistei.

Film: Părintele Arsenie Boca - Omul lui Dumnezeu

Fundaţia Creştină „Arsenie Boca” a realizat de curând în regia lui Nicolae Mărgineanu un film documentar despre Părintele Arsenie Boca. Filmul Părintele Arsenie Boca - omul lui Dumnezeu. Caracteristici: 82 minute, color, audio în română şi engleză, iar subtitrarea este disponibilă în limbile română, engleză şi franceză.

Dvd-ul poate fi achiziţionat de la sediul Fundaţiei, la preţul de 10 lei sau prin alte mijloace. Detalii despre film şi modalităţile de achiziţionare se găsesc pe site-ul Fundaţiei.

Comemorarea Parintelui Gheorghe Calciu la Paris – 19 noiembrie

Sâmbătă, 19 noiembrie 2011, la Catedrala mitropolitană Sfinţii Arhangheli din Paris va continua ciclul de conferinţe comemorative MARTOR, dedicate martirilor mărturisitori din temniţele comuniste, şi nu numai.

Programul întregii zile va fi consacrat memoriei celui care a fost Părintele Profesor Gheorghe Calciu Dumitreasa.

Informaţiile au fost preluate de pe site-ul razbointrucuvant unde pot fi găsite mai multe detalii despre eveniment.

     Redau mai jos programul zilei:

Masă rotundă „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” şi vernisare de expoziţii

Miercuri, 9 noiembrie, ora 10, la Casa Europei, Str. Vasile Lascăr, nr. 31, are loc Masa rotundă cu tema „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”.

Masa rotundă marchează închiderea anului dedicat de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei deportărilor din iunie 1951, când 44.000 de persoane au fost strămutate, într-o singură noapte, din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan.

În cadrul evenimentului, începând cu ora 18.00, va avea loc şi vernisarea unei duble expoziţii: Rusaliile negre: deportarea în Bărăgan şi Memoria ca formă de justiţie, ambele realizate de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului /Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.
     Prima este o expoziţie comemorativă organizată la 60 de ani de la deportarea în iunie 1951, iar a doua marchează împlinirea a 18 ani de la începerea, sub auspiciile Consiliului Europei, a „Proiectului Sighet”, a cărui finalizare a dus la crearea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Evenimentul face parte dintr-un proiect derulat de Fundaţia Academia Civică în parteneriat cu Fundaţia Memoria în perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2011, cu sprijinul programului „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene.

La evenimente vor participa foşti deportaţi, istorici, jurnalişti.

Sărbătoare Regală - Regele Mihai la 90 de ani

Luni, 7 noiembrie, ora 17, Jockey Club şi Institutul Român de Istorie Recentă organizează un eveniment special: Sărbătoare Regală - Regele Mihai la 90 de ani.

Mărturii filmate şi exprimate de: Dinu Zamfirescu, Marilena Rotaru, Ştefan Sebastian Szobotka, Florin Alexe.

     Întâlnirea va avea loc la sediul Jockey Club din str. Episcopiei nr. 9.