Workshop-ul „Învăţământul de partid şi şcolile de cadre în România comunistă. Context naţional şi regional”

În perioada 25-27 octombrie 2012 s-a desfăşurat la Sibiu workshop-ul „Învăţământul de partid şi şcolile de cadre în România comunistă. Context naţional şi regional”

Evenimentul s-a desfăşurat sub egida: Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentului.

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Munca forţată a etnicilor germani în URSS”, Arad, 1-2 noiembrie 2012

Joi, 1 noiembrie 2012, ora 10:00, Asociaţia Română de Ecologie Politică, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad şi Forumul Democrat German Reşiţa invită pe cei interesaţi în Sala Senatului a Universităţii „Aurel Vlaicu“, Bd. Revoluţiei nr. 77, la festivitatea de deschidere a lucrărilor conferinţei ştiinţifice internaţionale „Munca forţată a etnicilor germani în URSS”.

Evenimentul are loc în cadrul acţiunilor şi manifestărilor incluse în proiectul „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, finanţat în cadrul EACEA-P7- Europe for Citziens Programme - Action 4 - Decision 2011-3342 / 001-001. În consens cu obiectivele proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, conferinţa îşi propune să abordeze memoria unui eveniment tragic din istoria secolului XX - deportarea etnicilor germani din ţări învinse în război, în 1945, şi obligarea acestora la ani de muncă forţată pentru reconstrucţia URSS. Vizând întreţinerea „memoriei vii” a unor realităţi dureroase din trecutul totalitar al ţărilor Europei Centrale şi de Est, proiectul are ca obiectiv formarea de convingeri, opinii şi deprinderi democratice consonante obiectivelor UE.

Vor participa cercetători din 9 ţări (Franţa, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, România, Serbia, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Ungaria). Din România, vor fi prezenţi cercetători şi cadre didactice din centrele universitare Arad, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.

În deschiderea lucrărilor conferinţei vor lua cuvântul prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Consiliului Academic al Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Caraş-Severin. Comunicările în plen vor fi susţinute de prof. univ. dr. Mihai Spăriosu, University of Georgia, Athens, Statele Unite ale Americii şi de acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române.

De la orele 11:30, vor fi lansate volumele Vršačko gradsko pozorište kao posrednik nemačke kulture (Teatrul municipal din Vârşeţ ca un vehicul al culturii germane) şi Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS.

Cărţile vor fi prezentate de prof. univ. dr. Mihai Spăriosu (University of Georgia, Athens, SUA), lect. univ. dr. Aleksandra Gojko-Rajić (Vârşeţ, Serbia), prof. univ. dr. Miodrag Milin (Arad, România), prof. univ. dr. Victor Neumann (Timişoara, România) şi prof. univ. dr. Lavinia Betea (Arad, România).

În cadrul conferinţei va fi prezentat filmul documentar „Reşiţa - memoria deportării”, rezultat al proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, precum şi proiectul online de fotografie „Amintirile lagărului“, realizat de Marc Scroeder (Luxemburg).

Volumul Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS şi filmul documentar „Reşiţa - memoria deportării“, ambele realizate în cadrul proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS” vor fi distribuite gratuit invitaţilor, participanţilor la conferinţă şi reprezentanţilor mass-media.

Joi, 1 noiembrie 2012 între orele 15:00-19:30 şi vineri, 2 noiembrie 2012, între orele 10:00-19:30, lucrările se vor desfăşura în sala de conferinţe a Restaurantului Retro, Bd. Revoluţiei, nr. 89.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei

Eveniment editorial de excepţie la Timişoara

Vineri, 2 noiembrie, de la orele 14.00, la „Café Text”, (Bastionul Theresia, corp A) din Timişoara va avea loc lansarea Colecţiei de Biografii a celor şapte Episcopi Greco-Catolici recunoscuţi de Biserica Catolică cu faimă de Martir: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu.

Lucrările au apărut la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş.

Despre personalităţile celor şapte episcopi vor prezenta câteva gânduri: d-l Tudor Creţu, Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj şi d-na Pia Brînzeu, prorector al Universităţii de Vest Timişoara.

Informaţii preluate de pe site-ul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi? Râmnicu Sărat, 26-28 octombrie 2012

În perioada 26-28 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Râmnicu Sărat workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi?

Începând cu toamna anului 2012, IICCMER a decis dezvoltarea unui proiect educaţional cu scopul informării şi conştientizării naturii şi consecinţelor regimului totalitar comunist, destinat organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare (PSD, PD-L, PNL, UDMR, PC, UNPR). De asemenea, proiectul îşi propune promovarea memoriei perioadei comuniste şi dezvoltarea unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar.

În cadrul acestui program, Institutul va oferi expertiză şi consultanţă specializată prin lectori consacraţi, va difuza filme documentare şi va organiza workshop-uri specifice acestui tip de activitate. Institutul va suporta financiar costurile acestui demers.

Dezbaterea „Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează dezbaterea Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă. Vor participa: Prof. Dr. Dinu C. Giurescu, istoric; Gheorghe Piperea, avocat; Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER; Dr. Andrei Muraru, preşedinte executiv al IICCMER.

Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicului tema colectivizării şi naţionalizării, oferind o vedere nuanţată şi complexă asupra acestor politici represive şi a consecinţelor pe care le-au avut asupra societăţii româneşti. Conferinţa invită la informare şi reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înţelegerea importanţei pe care confiscarea proprietăţii private a avut-o în proiectul dictatorial. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate, care au fost afectaţi direct sau indirect de măsurile represive de confiscare a proprietăţii, proiectul va facilita rememorarea acelor momente ale pierderii bunurilor agonisite o viaţă, contribuind la clarificarea, din perspectiva interpretării istorice, a anumitor aspecte importante ale procesului de colectivizare şi naţionalizare din perioada comunistă. Celor care nu au trăit experienţa tragică a acelor vremuri, a deposedării de proprietatea funciară, imobiliară ori industrială, evenimentul are menirea de a le suscita interesul pentru acestă temă.

     Evenimentul se va desfăşura luni, 29 octombrie 2012, ora 17, la Jockey Club, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român).

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Liviu Tofan, A patra ipoteză, Polirom, 2012

Rezultat al unei ample documentări, A patra ipoteză (Polirom, 2012) este o carte-anchetă despre aşa-numita „afacere Tănase”, celebră în anii ’80. Liviu Tofan, autorul volumului, ne dezvăluie detaliile tenebroase ale unui dublu asasinat pe care l-ar fi plănuit Securitatea la îndemnul personal al lui Ceauşescu şi pe care ar fi urmat să-l înfăptuiască, în Franţa, Matei Pavel Haiducu, ofiţer de informaţii şi agent conspirat. Ţintele erau doi scriitori români disidenţi stabiliţi la Paris, Virgil Tănase şi Paul Goma, iar afacerea a declanşat un adevărat război între serviciile secrete româneşti şi cele franceze, implicând nume importante în epoca şi chiar şefii celor două state, François Mitterrand şi Nicolae Ceauşescu.

„A patra ipoteză îmbină suspansul de tip John le Carré cu logica jucătorului de şah pentru a analiza istoria asasinatelor politice ordonate de regimul comunist de la Bucureşti cărora trebuiau să le cadă victime Virgil Tănase şi Paul Goma. Aripa externă a Securităţii, CIE, şi DST-ul, contraspionajul francez, se înfruntă într-un duel cu întorsături spectaculoase pe fundalul căruia se încrucişează Nicolae Ceauşescu, François Mitterrand şi Charles Hernu, ministrul francez al Apărării. Portretul lui Matei Haiducu, ofiţerul CIE care va refuza să ucidă, şi cel al şefului CIE, Nicolae Pleşiţă, o brută sanguinară, sînt antologice. O carte excepţională, prin care Liviu Tofan demonstrează că aparţine categoriei marilor reporteri.” (Radu Ioanid)

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, instituţie care a susţinut apariţia cărţii.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Vasile Tivadar

S-a născut la 28 septembrie 1930 în comuna Rona de Jos, judeţul Maramureş. A absolvit o şcoală postliceală de contabilitate. După 5 ani în care s-a ascuns în munţi, a fost arestat la 9 martie 1953 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile: Sighet, Satu Mare, Jilava, Oradea, Aiud, Gherla, Lugoj, Galaţi, Salcia. A fost eliberat la 23 iunie 1964.

Vasile Tivadar ne-a părăsit joi, 24 octombrie.

Un interviu cu el realizat de Alin Mureşan, la 22 martie 2007, a fost publicat în volumul I al seriei „Experienţe carcerale în România comunistă”, Polirom, 2007. Din acest interviu redau un fragment:

Silviu Miloiu, Generalul Titus Gârbea. Memorial şi însemnări zilnice, vol. III

„Partea cea mai consistentă a acestor mărturii lăsate istoriei de general este constituită de Memorialul pe care a început să-l elaboreze în anul 1969 în contextul relaxării regimului politic românesc din a doua jumătate a deceniului al VII-lea şi de la începutul deceniului al VIII-lea. Primul caiet redactat de acesta şi numerotat III A a fost finalizat în 1970, iar activitatea de redactare a acestora va continua şi în următorii doi ani. Primul caiet conţine <cuvântul înainte>, pe care l-am redat aşa cum a fost conceput de autor, schema gândită de acesta memoriilor pe care le redacta cât şi o notă explicativă cu privire la modalitatea în care a fost concepută scrierea acestor memorii. Din schema memorialului aflăm că autorul a gândit redactarea amintirilor sale în trei părţi: partea I – primul război mondial, partea a II-a – perioada interbelică şi partea a III-a – al doilea război mondial. Titus Gârbea explică şi opţiunea sa în ceea ce priveşte elaborarea, mai întâi, a memoriilor sale din perioada celui de-al doilea război mondial: <s-a redactat începând cu această ultimă parte ca fiind cea mai importantă, iar evenimentele fiind mai proaspete în amintiri. Ulterior se va redacta partea a II-a – perioadă dintre cele două războaie şi apoi partea I – ce cuprinde amintiri din primul război mondial.>

Din păcate, cercetările noastre nu au dus la identificarea primelor două părţi ale memorialului şi nu excludem posibilitatea ca acestea să nu mai fi fost scrise niciodată. O posibilă explicaţie ar fi solicitarea venită din partea Marelui Stat Major de a redacta o lucrare cu caracter mixt pedagogic-metodologic-memorialistic cu privire la funcţia de ataşat militar, lucrare ce trebuia să răspundă la o serie de întrebări prestabilite, operă care a început să fie redactată în ajunul Crăciunului anului 1973 şi care probabil nu i-a mai lăsat timpul necesar să-şi finalizeze proiectul memorialistic. Din fericire, această lucrare acoperă memoriile generalului cu privire la perioada primului război mondial şi la perioada interbelică, reuşind astfel să suplinească absenţa din colecţiile Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (fond Manuscrise, dosarele 2087-2096) a mărturiilor sale din aceste perioade.” Silviu Miloiu 

     Scurt portret al generalului 

Anne Quinney (ed.), Paris-Bucharest, Bucharest-Paris. Francophone writers from Romania

This collection of essays presents new research on the work of Romanian writers who chose French as a literary language. Romanian is itself, of course, a Romance language, and there is a long history of close Franco-Romanian ties. But given the complex and often multilingual cultural heritage of these writers–whose influences included German, Russian, and Ottoman–their contribution to French literature represents a unique hybrid form of francophonie. And yet unlike the literary production of former French colonies, this work has received little scholarly attention as a contribution to French literature. This book aims to rectify this situation. Focusing on the historical, cultural, and artistic links between France and Romania in the twentieth century from the standpoint of such figures as Tristan Tzara, Anna de Noailles, Panaït Istrati, Eugène Ionesco, Isidore Isou, and E.M. Cioran, the essays develop innovative and insightful perspectives with regard to the work of individual authors. The volume as a whole will thus serve to reshape prevailing conceptions of Francophone literary production and to expand fundamentally the conceptual boundaries of Francophone Studies.

Table of Contents

Lucian Maier, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic

Cei intersaţi de comunismul românesc şi cinematografie pot descărca gratuit de pe site-ul Editurii LiterNet eseul lui Lucian Maier, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic.

Despre acesta, Sebastian M. Ceolca scrie pe site-ul menţionat: „Eseul de faţă este un exemplu amănunţit al criticii practicate de autor, bazat pe metode teoretice de analiză a esteticii cinematografice - aici printr-o strînsă legătură între ideologie şi reprezentarea ei pe ecran. Pornind de la convingerea că realitatea este adesea deteriorată atunci cînd este trecută prin filtrul expunerii cinematografice (narativitate, reducţie, montaj - demersuri reprezentaţionale), criticul ne poartă într-o călătorie spre o mai bună înţelegere a funcţionării aparatului de filmat în relaţie cu propriile-i ambiţii de a fi receptat de către spectator, dar şi printr-o eventuală "manipulare" a lui.

 Astfel, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic, nu-i doar un eseu apreciabil de consistent (aproape 50 de pagini, în care se întîlnesc pasaje relativ largi despre relaţiile socio-politice din acele vremuri, în tandem cu demersurile cineaştilor contemporani dezbătuţi), ori o exemplificare a poziţiei sale critice faţă de ideea de cinema pe care o aplică firesc, ci şi o lucrare care, odată (re)citită - atît de criticul de film, cît şi de orice alt consumator al textelor de gen -, funcţionează ca un plan apropiat al experienţei în direct a spectatorului cu logica practicării de cinema - atît în mod special (în măsura unei teme alese), cît şi în general.”

Fortul 13 Jilava - vizitare şi comemorare a legionarilor paraşutaţi de aviaţia militară a SUA

Federaţia Română a Foştilor deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti şi Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” organizează sâmbătă, 27 octombrie 2012, o vizită la Fortul 13 Jilava. La eveniment participă şi scriitorului Marcel Petrişor, fost deţinut politic şi preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.

Manifestarea va fi urmată în Valea Piersicilor de o ceremonie în memoria legionarilor paraşutaţi de aviaţia militară SUA între 1951-1953, executaţi de Securitatea comunistă la 31 octombrie 1953 în acest loc, împreună cu susţinătorii lor locali.

Pentru deplasare, organizatorii pun la dispoziţia celor interesaţi un autocar ce va pleca la orele 10,45 de pe str. Schitul Măgureanu.

Având în vedere regimul special al zonei de protecţie a penitenciarului Jilava, cei interesaţi să participe la eveniment sunt rugaţi să îi contacteze pe organizatori. Persoane de contact: responsabili proiect - Florin Dobrescu 0722749249, Alexandru Onofrei 0732153917, e-mail: ogoranu@gmail.com.

Expoziţia <„Memoria ca formă de justiţie”. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet> la Sibiu

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu organizează expoziţia <„Memoria ca formă de justiţie”. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet>. Expoziţia a fost realizată de Fundaţia Academia Civică Bucureşti – Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului.

    Expoziţia va fi vernisată miercuri, 24 octombrie 2012, ora 17.30 în curtea interioară a Primăriei Municipiului Sibiu şi va fi deschisă publicului până în 5 noiembrie.

Luminiţa Dumănescu, Familia românească în comunism

Lucrarea este rezultatul unui proiect postdoctoral desfăşurat de autoare la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în perioada septembrie 2010 - august 2012, sub coordonarea profesorilor Traian Rotariu şi Ioan Bolovan

Având la bază mărturiile epocii, surse de natură sociologică, istorică, dar şi produsele istoriografice dedicate subiectului, lucrarea îşi propune să încerce o conturare a istoriei familiei româneşti în comunism.

Subiectul este unul extrem de delicat şi în această perioadă pot fi identificate multe din tarele societăţii actuale. Practic, în anii socialismului au fost minate bazele familiei tradiţionale în România, fenomenele de industrializare şi urbanizare care au definit, printre altele, procesul de comunizare, creând contextul necesar pentru ruperea cadrelor familiei tradiţionale şi naşterea unor noi tipuri familiale. Urbanizarea masivă, industrializarea abruptă şi educaţia de masă sunt cele trei principale cauze pe care autoarea le identifică drept generatoare ale noilor raporturi în cadrul familiei româneşti în perioada 1945-1989. Desigur, acestora li se adaugă multe altele care, în funcţie de context, au dat substanţă şi au particularizat diversele etape care au umplut cele aproape cinci secole de comunism românesc.

Cartea se adresează deopotrivă comunităţii ştiinţifice şi publicului larg. Oricine este interesat de o istorie a familiei în comunism „aşa cum a fost”, fără tuşuri dominante de alb sau negru, poate găsi o serie de răspunsuri în această carte.  Evident, o mie de alte posibile ipoteze, explicaţii şi răspunsuri vor fi rămas pe dinafară!

Cartea a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană, cu sprijinul AFCN.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul acesteia.

Ediţia a VIII-a Salonului de carte POLEMOS - istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare

În perioada 24-27 octombrie 2012, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, va avea loc cea de-a VIII-a ediţie a Salonului de Carte „Polemos” - Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare, eveniment care se înscrie între manifestările prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei României.

Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă între orele 11:00 şi 16:00.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 24 octombrie, la ora 13:00.

Salonul de carte „Polemos” este organizat de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, cu sprijinul Cercului Militar Naţional, al Bibliotecii Militare Naţionale şi al Societăţii Editorilor din România.

În cadrul salonului vor fi lansate lucrări nou apărute, pe teme de istorie, politici şi strategii de securitate, studiul conflictelor etc., prezentate de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti.

Intrarea este liberă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

IICCMER începe căutarea săbiilor ascunse în Penitenciarul din Aiud

Marţi, 23 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT, Cluj-Napoca) lansează o campanie de cercetări arheologice în interiorul penitenciarului din Aiud destinată căutării, descoperirii şi recuperării săbiilor de patrimoniu ascunse în perimetrul clădirii de câţiva dintre deţinuţii politici, în perioada 1956-1960.

Începe astfel o intervenţie fără precedent destinată recuperării unor obiecte de tezaur de o valoare istorică, simbolică şi artistică inestimabilă.

În perioada regimului comunist, la Penitenciarul din Aiud au fost încarceraţi, începând din anul 1947, cadre militare ale fostei Armate Regale Române, în special generali şi ofiţeri superiori, cărora le-au fost confiscate săbiile, ordinele, medaliile şi decoraţiile militare, unele conferite chiar de monarhii României.

Aceste obiecte ceremoniale erau destinate dezasamblării şi topirii, pentru recuperarea metalului dar mai ales ca gest de distrugere a unor simboluri istorice şi culturale.

Riscându-şi viaţa, unii dintre deţinuţii politici au reuşit să salveze şi să ascundă în incinta închisorii un număr de aproximativ 90 de săbii deosebite, cu inscripţii şi reprezentări heraldice gravate sau reliefate.

Secretul acestor acţiuni a fost păstrat cu stricteţe de către cei implicaţi până după căderea regimului comunist. Primele declaraţii publice referitoare la aceste fapte au fost fost înregistrate în 1993.

Căutarea acestor obiecte de patrimoniu se va face pe baza mărturilor documentate şi planurilor provenite de la foştii deţinuţi politici care le-au ascuns (în prezent niciunul dintre aceştia nemaifiind în viaţă) şi a informaţiilor provenite de la foşti angajaţi ai penitenciarului.

Call for Papers: „Revista Arhivelor. Archives Review”, Issue # 2/2010

The editorial board of “Revista Arhivelor. Archives Review” is preparing issue # 2/2010.

Those interested in publishing in this new issue are kindly asked to send their articles/

studies/reviews/presentations no later than January 1, 2013 to one of the following e-mail addresses: publicatii.an@mai.gov.ro or revistaarhivelor@gmail.com, serbmarin@gmail.com or raducustancu@gmail.com.

This issue would be published entirely in foreign languages, therefore we ask the authors to submit their materials in one of the following languages: English or French or German.

“Revista Arhivelor. Archives Review” contains the following headings:

- “Archive Studies” (archival theory and practice);

- “Studies of History” (including paleography, diplomacy, museography, sigillography, heraldry, numismatics, miniature, and other special sciences related to history; the history studies focus on the records/documents use);

- “Restitutio” (the editing of unpublished documents);

- “Reviews, Bibliographical Notes”;

- “Addenda et corrigenda” (comprising scientific debates on articles and works in the field of history and archives);

- “Archival Studies in the World” (including presentations of various conferences, meetings, seminaries, manifestations, symposia, and so on).

The editorial conditions for publishing in the Revista Arhivelor. Archives Review are as follows:

Gidó Attila (coord.), Cronologia minorităţilor naţionale din România: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) a iniţiat în 2010 proiectul cu titlul „Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România, 1989–2009”. Parte a unor cercetări mai largi ce au ca scop radiografierea minorităţilor din România şi continuând un proiect anterior, „Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale” (vezi: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/), ISPMN a implicat direct organizaţiile minorităţilor naţionale în elaborarea proiectelor de cercetare. Astfel, cronologiile adunate în volumul de faţă, scrise din perspectiva fiecărei minorităţi, servesc ca instrument pentru cercetători şi pentru publicul larg în monografierea minorităţilor naţionale din România postcomunistă.

Cercetarea a inclus minorităţile naţionale cu reprezentare parlamentară. Astfel, între 2010-2012 s-au realizat 12 cronologii, după cum urmează: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani, lipoveni, polonezi, romi, sârbi şi turci.

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale speră că, prin facilitarea accesului la aceste cronologii, şi celelalte organizaţii minoritare, neimplicate până acum în această cercetare, vor recunoaşte importanţa acestui proiect şi vor colabora la realizarea unor noi cronologii. Prezentul volum cuprinde şapte dintre cronologii, varianta mai detaliată a acestor texte fiind accesibilă şi pe site-ul ISPMN (http://www.ispmn.gov.ro/node/cronologia-minoritilor-naionale-din-romnia-19892009).

Fiecare cronologie este însoţită de un material documentar (fotocopii, poze, broşuri, pliante etc.) întocmit de către autori. Aceste documente pot fi consultate la Centrul de Documentare al ISPMN.

Cronologiile nu semnalează procesul legislativ privind drepturile minorităţilor naţionale din România, nici activitatea generală a Departamentului pentru Relaţiile Interetnice (DRI) sau a Consiliului Minorităţilor Naţionale. Pentru aceste informaţii pot fi consultate bazele de date online a ISPMN (http://www.ispmn.gov.ro/page/minlex) sau a DRI (http://www.dri.gov.ro/index.html?page=consiliu_min).

Centenar Nicolae Steinhardt la Bistriţa

„Poveşti din Bucureşti” - o aventură cu arhivişti, istorici şi nu numai…

Ca să poţi contempla un oraş în toată misterioasa lui ambiguitate, n-ai decât vreo două şanse: fie să-l priveşti cu ochiul virgin al noului venit, fie să ţi-l povestească cineva. Cei mai mulţi bucureşteni de vârsta mea s-au născut într-un oraş în care încă mai existau grădinile cu dalii şi ferestrele cu perdele croşetate, glodul mahalalei interbelice şi muzicile ţigăneşti tradiționale, mirosul de oţet al murăturilor de toamnă, nunţile cu bairam în plină stradă. Au crescut însă într-un oraş de betoane, s-au jucat prin gropile fundaţiilor de blocuri etern neterminate, au şterpelit castane şi muşeţel din curţile abandonate ale unor case în curs de demolare, fără să se sinchisească prea mult de poveştile de viaţă din spatele zidurilor ştirbe. Cei mai mulţi eram convinşi – şi poate încă mai suntem – că acesta e mersul inexorabil al progresului urban. Cei mai mulţi nici nu ne mai putem imagina viaţa fără goana matinală spre staţia de metrou, fără blocajele în trafic, fără asfaltul etern găurit al şoselelor depăşite de situație, fără sclipiciul de prost gust al reclamelor pe pereţii blocurilor de prin centru sau de prin noile mahalale. Cei mai mulţi nu prea iubim – sau nu recunoaştem că iubim – acest oraş murdar şi eteroclit. Visăm la capitalele europene cu care el nu are încă nicio şansă să se compare, urcăm în fiecare zi câte un număr zdravăn de etaje, înjurăm liftul cînd se strică, înjurăm administratorul sau pe băbuţa de la parter, oameni care petrec prea mult timp la fereastră şi aparent singurele fiinţe contemplative pe care le cunoaştem. E purgatoriul nostru cotidian, în formă de cutie de chibrituri, un univers ce pare să nu mai aibă demult nimic misterios. Din când în când, mai ales în serile de vară, ne scufundăm în hărmălaia de bon ton a localurilor din Centrul Vechi, căutând ceva, nu prea ştim ce.

Erfahrungen aus der haft im kommunistischen Rumänien. Filmvorführung und Gespräch

Ort: Gedenkstätte Berliner Mauer (Besucherzentrum), Bernauer Str. 119, 13355 Berlin, 18 Oktober 2012, 19:00.

Moderation: Dr. Helmuth Frauendorfer (Gedenkstätte Hohenschönhausen)

Gast: Dr. Cosmin Budeancă (Institut zur Forschung der kommunistischen Verbrechen und das Gedenken an das Rumänische Exil).

Der Dokumentarfilm (25 min, 2012) ist eine Synthese der wichtigsten Momente und Aspekte der Hafterfahrungen in rumänischen Gefängnissen in Zeiten der Diktatur. Sieben Männer und eine Frau berichten von den Gründen und Hintergründen für ihre Inhaftierung. Sie erinnern sich an die Verhöre, die Prozesse, die Haftbedingungen sowie die Befreiung und die Reintegration in das soziale und berufl iche Leben nach der Haft.

In Kooperation mit der Stiftung Berliner Mauer und dem Institut zur Forschung der kommunistischen Verbrechen und das Gedenken an das rumänische Exil.

Lansare de carte: Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goşu (editori), Istoria comunismului din România. Volumul II. Documente. Nicolae Ceauşescu. 1965-1989

Marţi, 16 octombrie 2012, ora 11, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român se va lansa volumul II din „Istoria comunismului din România.  Documente. Nicolae Ceauşescu. 1965-1989”, Polirom, 2012. Volumul este editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goşu, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Româmia.

International Conference: “Democratization through Social Activism: Gender and Environmental Issues in Post-Communism Societes”, Bucharest, Romania, 16 and 17 May 2013

The impact of new social movements is hardly discussed in European post-communist context. Strands of social contention such as the feminist and the environmentalist ones sprung in western democracies in the late 60s and 70s and they became the object of much research using approaches as diverse as organizational theory , deliberative theory, public policy, political science, or social movements theory. What is to be said about women’s and environmental movements in the Central and Eastern European transitional societies? To what extent and through what means have such groups succeeded in pushing their interests on the public and institutional agendas in their countries? What are, and to what we owe the differences between their mobilization capacity, visibility and their success/or failure in different national contexts sharing this similar trait of having a post-communist past?
      National School of Political Science and Public Administration (NSPSA) invites you to discuss these questions in a two-day international conference, taking place in Bucharest, Romania on 16 and 17 May 2013. The conference is organized and funded through the project “Civil Society and the State: Analyzing Public Debates on Gender and Environmental Issues in Post-Communist Romania”, financed by National Council for Scientific Research in Higher Education and coordinated by Professor Mihaela Miroiu (NSPSPA).

Ion Fiştioc, Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Oltenia, Semne, 2012

A apărut la Editura Semne volumul „Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Oltenia”, semnat de Ion Fiştioc. Despre volum deţinem doar următoarele informaţii: 322 pagini, formatul 13x20 cm şi poate fi achiziţionat la preţul de 21,70 RON.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Semne.

Expoziţia „Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR) expoziţia „Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu”.

Expoziţia îşi propune să readucă în atenţia publicului românesc tema pronatalismului ceauşist, oferind o vedere nuanţată şi complexă a acestei politici, a consecinţelor ei asupra societăţii româneşti. Expoziţia invită la informare suplimentară şi reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înţelegerea importanţei pe care influenţarea comportamentului reproductiv al populaţiei îl are în proiectele totalitare. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate simbolic, care au experimentat direct sau indirect invadarea brutală a spaţiului privat, expoziţia va facilita rememorarea simbolică a traumei contribuind astfel la depăşirea ei. Celor care ce nu au experimentat în mod direct aceste evenimente, puzzle-ul expoziţional are menirea de a le provoca interesul pentru această temă.
   Expoziţia a fost realizată de Corina Doboş şi Florin Soare (IICCMER). Curatori: Lila Passima şi Cosmin Manolache (MNŢR)

Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 19 octombrie la ora 17.00. Expoziţia va putea fi vizitată în sala Foaier a MŢR, Şoseaua Kiseleff 3, Sector 1, Bucureşti, în perioada 19 octombrie - 10 noiembrie 2012.

     Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Call for papers - Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism”

Dictaturile comuniste au fost justificate ideologic prin marxism-leninism. Politica - arta de a conduce societatea – a fost legitimată în comunism prin promisiunea eliminării exploatării omului de către om, pentru a construi o societate egalitaristă şi prosperă. Faţă de modelul teoretic asumat oficial realitatea istorică a fost radical diferită. Dar felul concret în care s-a realizat exercitarea puterii în regimurile comuniste este un subiect departe de a fi epuizat prin cercetările actuale.

Intenţia partidelor comuniste de a politiza integral societăţile în care activau a trezit reacţii diverse: de acceptare, de respingere făţişă ori de refuz al participării. Graniţele dintre aceste tipuri de atitudini nu sunt foarte clar delimitate, în timpul regimurilor comuniste existând diferenţe notabile între diverse perioade. 

Toate acestea sunt fenomene istorice cunoscute în liniile lor generale, iar Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului încearcă să le aprofundeze în cadrul conferinţei: „Politică şi antipolitică sub comunism”

Evenimentul va avea loc în 22-23 noiembrie 2012 la sediul INST din Bucureşti, str. Arh. Grigore Cerchez nr.16, Sector 1, Bucureşti.

Conferinţa este deschisă cercetătorilor, universitarilor, doctoranzilor şi tuturor celor care pot aduce o contribuţie originală la tema simpozionului.

  Înscrierile se depun la secretariatul Institutului, prin e-mail la inst.academia@gmail.com sau prin fax la numărul 021/230.76.82 până în 3 noiembrie a.c. Vă rugăm să trimiteţi, împreună cu titlul comunicării, un scurt rezumat al acesteia (maxim 250 cuvinte) şi un CV al autorului(-lor). Rezultatele procesului de selecţie a candidaţilor vor fi anunţate pe 10 noiembrie a.c.

Informaţii preluate de pe blogul INST.

Vasile Buga, O vară fierbinte în relaţiile româno-sovietice. Convorbirile de la Moscova din iulie 1964, INST, 2012

Volumul cuprinde stenograma convorbirilor de la Moscova, în perioada 7-14 iulie 1964, dintre delegaţia Partidului Muncitoresc Român, condusă de Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de N.V. Podgornîi, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.U.S. 

Convorbirile pun în evidenţă divergenţele apărute în abordarea de către cele două partide a unor aspecte ale politicii interne şi internaţionale, îndeosebi după Plenara C.C. al P.M.R., din aprilie 1964. Documentul publicat oferă cercetătorilor, cadrelor didactice, studenţilor, tuturor celor interesaţi de istoria relaţiilor româno-sovietice posibilitatea de a înţelege evoluţia sinuoasă a acestora, libertatea deplină de a judeca asupra forţei argumentelor invocate de membrii celor delegaţii în apărarea poziţiilor exprimate. 

     Cartea are 236 pagini şi poate fi achiziţionată de la INST la preţul de 2,13 RON.

Informaţii preluate de pe blogul INST.