Istoria de lângă noi - lansarea la Deva a volumului Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană

Vineri, 3 Iunie 2011, ora 17, la Casa de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva va avea loc lansarea cărţii: Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană.

Evenimentul este organizat de Asociaţia „Casina Naţională” - Deva şi Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, Filiala Hunedoara.

Invitaţi: Octav Bjoza (preşedinte - Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România), conf. univ. dr. Valentin Orga (Institutul de Istorie Orală din Cluj-Napoca), foşti deţinuţi politici şi rude ale celor condamnaţi.
Mai multe detalii despre volum se găsesc aici.

Expoziţia „Râmnicu Sărat – Închisoarea Tăcerii (1945-1963)”

 Pentru cei născuţi sau crescuţi în lumea liberă, întâlnirea concretă cu urmele universului concentraţionar al comunismului reprezintă o experienţă şocantă.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu CNSAS, Fundaţia „Corneliu Coposu”, Arhivele Naţionale şi Ordinul Arhitecţilor din România, anunţă vernisarea expoziţiei „Râmnicu Sărat - Închisoarea Tăcerii (1945-1963)” care va avea loc marţi, 7 iunie, ora 17, în curtea Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu).

Fosta închisoare de la Râmnicu Sărat stă astăzi drept mărturie a regimului concentraţionar din perioada comunistă, mult timp după ce victimele sale nu mai sunt. Încărcătura istorică a fostei închisori ne determină să căutam un mijloc de resuscitare a memoriei colective actuale, un instrument prin care să reuşim reconstituirea trecutului pentru generaţiile tinere.

Printr-o construcţie tridimensională în aer liber, concept curatorial al Irinei Hasnas Hubbard, sunt prezentate aspecte din istoria închisorii în perioada comunistă. Sunt reconstituite momente ale vieţii în închisoare (regulamentul de funcţionare, regimul alimentar, pedepsele, modalităţile de comunicare, tratamentul medical, izolarea) şi câteva portrete ale celor încarceraţi aici. 

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 17 iunie şi a fost realizată cu sprijinul Fundaţiei „Konrad Adenauer”, al Institutului Cultural Român, al Fundaţiei Pro-Patrimonio şi al RPER-Rencontre du Patrimoine Europe-Roumanie.
Anunţ preluat de pe site-ul IICCMER.

CONCURS DE IDEI: RESTAURARE ŞI MEMORIAL LA ÎNCHISOAREA POLITICĂ DE LA RÂMNICU-SĂRAT

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împreună cu Fundaţia „Pro Patrimonio” şi Ordinul Arhitecţilor din România (filiala Bucureşti), lansează un concurs de idei cu tema: „Închisoarea politică de la Râmnicu Sărat: Spaţiu memorial şi educativ”. Concursul este destinat studenţilor la arhitectură din toată ţara (anii terminali V-VI) şi arhitecţilor în stagiul de obţinere a dreptului de semnătură (vârsta maximă: 30 de ani).

Premiile sunt oferite de Fundaţia Pro Patrimonio şi constau în 1500 Euro (PREMIUL I), 1000 Euro (PREMIUL II), 500 Euro (PREMIUL III).

Juriul va include reprezentanţi ai UAR-Bucureşti, IICCMER şi Pro Patrimoniu.

Membrii juriului: Augustin IOAN, Ana-Maria GOILAV, Mihail NEAMŢU, Andrei PLEŞU (preşedinte), Aurelian TRIŞCU, Şerban STURZA.

Caietele Brătianu 2/2011

A apărut al doilea număr al „Caietelor Brătianu”, rezultat al activităţii filialei Sighet a Societăţii Academice „Gheorghe I. Brătianu”. Volumul conţine lucrări prezentate în cadrul a două evenimente ştiinţifice desfăşurate în 2010 la Sighetu Marmaţiei: a III-a ediţie a simpozionului „Memoria Brătienilor” (24 aprilie 2010) şi simpozionul „Securişti şi temniceri în România comunistă. Profiluri umane”  (15 noiembrie 2010) dar şi studii care vizează perioade mai îndepărtate din istoria zonei. 
Mai multe detalii despre activităţile Filialei Sighet a Societăţii Academice „Gheorghe I. Brătianu” se pot găsi la www.bratianu-sighet.ro

Vezi cuprinsul volumului mai jos

Percepţia românilor asupra comunismului. Sondaj IICCMER - CSOP, mai 2011

Cel de-al treilea sondaj de opinie referitor la percepţia românilor asupra comunismului, realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Memoria Exilului Românesc şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice în mai 2011, a avut următoarele teme principale: sursele de informare despre comunism, predarea istoriei comunismului în sistemul educaţional românesc, represiunea comunistă şi influenţa trecutului comunism asupra societăţii de azi.

Eşantionul a fost unul naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste. Au fost intervievate 1.125 persoane. Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95. Datele au fost culese în cadrul omnibusului CSOP în perioada 26 aprilie – 2 mai 2011. Sondajul a fost realizat gratuit de către CSOP.

Detalii despre sondaj aici.

România, condamnată de CEDO în „Dosarul Revoluţiei”

Crimele Revoluţiei nu pot fi prescrise, întrucât anchetele au fost tervigersate şi autorităţile române au fost inactive în derularea investigaţiilor. Justiţia din România trebuie sa finalizeze „dosarele revoluţiei” şi să-i pedepsească pe cei vinovaţi. Societatea românească trebuie să ştie adevărul despre evenimentele din 1989. Acestea sunt concluziile Deciziei CEDO din 24 mai 2011 care condamnă statul român în „Dosarul Revoluţiei”.

Printr-o sentinţă care poate fi atacată, CEDO a decis, în cazul intentat de Nicolae şi Elena Vlase, că Justiţia română nu a desfăşurat o investigaţie eficientă cu privire la moartea fiului lor, Nicuşor Vlase, în decembrie 1989. CEDO a apreciat că în acest caz s-a încălcat Articolul 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care face referire la dreptul la viaţă. De asemenea, Curtea a hotărât, în cazul intentat de preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”, Teodor Mărieş, că acestuia i s-a încălcat dreptul care îi garantează respectul vieţii private şi a corespondenţei. CEDO menţionează că în acest caz ar fi fost vorba despre măsuri secrete de supraveghere a lui Teodor Mărieş.

Textul Deciziei CEDO din 24 mai 2011 privind “Dosarul Revoluţiei”

Dezbatere la Muzeul Ţăranului Român: „Oraşul cotropit. Bucureşti - şantier peste trecut”

În cadrul „Conferinţelor Mircea Vulcănescu”. Muzeul Ţăranului Român organizează marţi, 31 mai 2011, ora 18:00, la Clubul Ţăranului, dezbaterea „Oraşul cotropit. Bucureşti - şantier peste trecut”. Invitaţi sunt:

- Şerban Sturdza, arhitect, vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimoniu şi al Ordinului Arhitecţilor din România

- Andrei Pippidi, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, specializat în istoria Sud-Estului european în sec. XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală şi politică a României, istoria relaţiilor între Sud-Est şi Occident, membru fondator al Societăţii Academice din România.

Moderatorii dezbaterii: Mihai Gheorghiu - cercetător Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Iulian Capsali - jurnalist 

Informaţii preluate de pe site-ul MŢR.

Şcoala de Vară IRIR – 2011: A fost comunismul o formă de modernizare a societăţii?

     Ce este şcoala de vară IRIR? Şcoala de vară IRIR este un program educaţional care se adresează masteranzilor şi doctoranzilor interesaţi de trecutul recent al României. Pe perioada celor cinci zile, participanţii vor avea ocazia de a lua parte la dezbateri, conferinţe, proiecţii de film, workshop-uri, excursii tematice etc. În prezenţa unor reputaţi specialişti (istorici, politologi, sociologi, critici de artă, publicişti etc.), tinerii vor avea prilejul de a-şi prezenta ideile răspunzînd la întrebarea, în ce măsură comunismul a fost o formă de modernizare a societăţii româneşti.

Unde şi când? Moeciu de Sus (jud. Braşov), 28 august-2 septembrie 2011

Pe cine contăm? 20 de masteranzi şi doctoranzi din domeniile istorie, ştiinţe politice, filosofie, arhitectură, artă, drept, jurnalism, teologie, litere, sociologie, psihologie, interesaţi de trecutul recent al României.

Conferinţă susţinută de filosoful şi disidentul maghiar Gáspár Miklós Tamás la Bucureşti

     Gáspár Miklós Tamás (născut la Cluj în 1948), unul dintre cei mai importanţi intelectuali din Europa de Est, este invitat în cadrul proiectului Conferinţele CriticAtac, organizat de CriticAtac în colaborare cu Fundaţia Friedrich Ebert România. Conferinţa  Noul război civil european are loc vineri  27 mai, ora 10.00 la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative / Strada Povernei nr. 6 / Sala 12 şi este moderată de Vasile Ernu & Andrei Ţăranu.

      Mai multe despre autor

Bookfest 2011 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

    Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta.

Cosmin Budeancă, Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

Mă bucur să pot anunţa apariţia cărţii „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană. Cercetarea am început-o în 1997 în vederea realizării dizertaţiei pentru Masteratul de Istorie Orală, fără a mă gândi că ar putea constitui subiectul unei viitoare cărţi. În timp am mai adunat materiale de arhivă, am mai realizat interviuri şi, la mai bine de 13 ani de la începerea cercetării, a apărut această carte. Ea prezintă o înscenare judiciară regizată în 1958 de autorităţile comuniste din ceea ce era atunci Regiunea Hunedoara (actualmente judeţul Hunedoara şi o parte din judeţul Alba).

Pe fondul unui ultim val major de represiune comunistă, Securitatea locală a pus la punct un plan în urma căruia o parte din cei ce se opuneau colectivizării agriculturii sau aveau opinii contrare regimului au fost arestaţi şi condamnaţi. Pentru ca aceste măsuri represive să aibă o faţadă de legalitate, a fost inventată o organizaţie anticomunistă căreia i s-a dat denumirea „Garda Albă”. Liderul organizaţiei a fost considerat un tehnician din Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Ioan Nistor, în pofida faptului că acesta avea unele probleme de sănătate mentală. Alături de el au mai fost arestate încă 72 de persoane, aşa-zişi membri sau susţinători ai organizaţiei, agricultori înstăriţi, muncitori şi intelectuali, care erau de mult în atenţia Securităţii datorită ostilităţii lor faţă de regim. Dintre aceştia doar o parte îl cunoşteau pe Ioan Nistor, în timp ce alţii nu îl văzuseră niciodată. Presupusul semn distinctiv al organizaţiei era o monedă de 1 ban, care avea ştanţat pe o faţă un triunghi.

Cele 73 de persoane au fost anchetate cu brutalitate, obligate să recunoască apartenenţa la „organizaţie” şi apoi trimise în judecată. La sfârşitul anului 1958 au avut loc la Deva 3 procese, pentru 3 loturi, iar sentinţele pronunţate au fost exemplare: între condamnări la moarte şi cinci ani închisoare corecţională, toate însoţite de confiscarea averii. Patru persoane au fost condamnate la moarte şi executate la Gherla, iar pentru restul a urmat un lung calvar prin închisori şi lagăre, care s-a încheiat în 1964, când cei care au supravieţuit au fost eliberaţi. Pe lângă cei întemniţaţi, însă, au suferit şi familiile lor, marginalizate în societate şi supuse la şicane şi presiuni de autorităţile comuniste.

Lucrarea are 388 pagini şi următoarea structură:

Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente

Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.

Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.

Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:

Filmul „Demascarea” - despre reeducarea din penitenciarul comunist Piteşti, la Buzău

 S-a reluat seria evenimentelor de promovare a proiectului „Fenomenul Piteşti”. Prima oprire pe hartă va fi la Buzău, pe 20 mai, unde filmul „Demascarea” va fi proiectat, în prezenţa regizorului Nicolae Mărgineanu şi a scenaristului Alin Mureşan, în amfiteatrul Colegiului Naţional „B.P. Hasdeu”, după ora 11.

Intrarea este liberă, iar elevii şi ceilalţi participanţi la eveniment vor avea posibilitatea să intre în dialog cu realizatorii documentarului.

Organizatori: Fundaţia Corneliu Coposu (filiala Buzău) şi Colegiul Naţional B.P. Hasdeu, Buzău.

Informaţii preluate de pe http://www.fenomenulpitesti.ro/

Eveniment la BCU Bucureşti - centenar Emil Cioran

 Cu ocazia centenarului Emil Cioran, joi, 19 mai ora 17.30 în Aula Bibliotecii Universitare „Carol I” urmează să fie prezentat filmul Apocalipsa după Cioran (film de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu) şi lansarea cărţii Itinerariile unei vieţi, de Gabriel Liiceanu. 

La eveniment sunt invitaţi Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu.

„Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat” - 2011

Şi în acest an, la a V-a ediţie, Universitatea de Vară va analiza modalităţile de amintire şi reamintire sub raport istoric şi biografic a perioadei 1944-1989. Studenţii participanţi vor fi invitaţi să reflecteze asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Întrucât efectele acestei perioade încă sunt resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent va ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori şi victime ale sistemului represiv comunist, iar pe de altă parte, prin intermediul lectorilor, nume prestigioase pentru cercetarea comunismului românesc şi est-european, dar şi a perioadei post-decembriste.

Dublă lansare de carte la Fundaţia Europeană „Titulescu”

 Fundaţia Europeană „Titulescu”, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Editura Enciclopedică invită pe cei interesaţi la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţilor: Costin Feneşan, Sub steag străin şi Florica Dobre, Florian Banu, Luminiţa Banu, Laura Stancu, Acţiunea „Recuperarea”. Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989).

La eveniment participă, alături de autori, istoricii Dinu C. Giurescu, Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Ion Calafeteanu. 

Evenimentul va avea loc, joi, 19 mai 2011, orele 13,30  la Casa Titulescu, Şos. Kiseleff , nr. 47, Bucureşti.

Liviu Chelcea, Bucurestiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare si regenerare urbana

În această perioadă se încheie un ciclu istoric al Bucureştiului. După ce, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenţă economică şi culturală importantă în peisajul oraşului, în ultimii 10-15 ani ea a început să se contracte. Pe lângă procese urbane, cum ar fi suburbanizarea, gentrificarea şi apariţia ghetourilor, dezindustrializarea Bucureştiului reprezintă una din tendinţele majore ale istoriei recente a oraşului.

Dezindustrializarea este o transformare economică, dar şi una culturală. Nu doar icoanele sau castelele au înţelesuri, ci şi tehnologia şi fabrica „semnifică” ceva. „Fabrica” nu este o realitate neutră nici în momentul de faţă, iar punerea în discuţie a trecutului „impur” poate trezi pasiuni situate dincolo de miza acestei cărţi – care caută să contextualizeze, la nivel internaţional, soarta fabricilor din Bucureşti, punând în acelaşi timp în discuţie peisajul urban generat de dezindustrializare, situat între fetişurile „maidanului industrial” şi cele ale „complexului rezidenţial”.

Acest studiu este, în esenţă, mai puţin unul istoric şi de patrimoniu şi mai curând unul de sociologie urbană, cu prelungirile teoretice ale problemei dezindustrializării spre studii de geografie şi istorie urbană, studii de patrimoniu, urbanism sau economia culturii.

       Cartea este însoţită de un DVD care conţine filme ce prezintă o serie de peisaje industriale din diferite zone ale ţării: „Industrial Heritage between Land and Sea” - Sulina, 2005; „Oraviţa-Anina, prima linie de cale ferată montană din România”; „Ferri gloria memor - Metal şi arhitectură în peisajul bănăţean”; „Bucureştiul postindustrial”.      Cuprinsul cărţii aici şi aici

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Un ideal pierdut: normalitatea – Dorin Tudoran, în dialog cu Nicolae Manolescu

Luni, 30 mai, ora 19.00 - la Ateneul Român (str. Franklin nr. 1-3), are loc  a treia ediţie a Conferinţelor Ateneului Român, iar invitat este Dorin Tudoran.

Biletele vor fi puse în vînzare începînd cu data de 24 mai, la casieria Ateneului. Detalii, la numărul de telefon 021-315.68.75.

Dorin Tudoran (născut la 30 iunie, 1945, Timişoara), scriitor, ziarist şi analist politic, membru al PEN-Cluburilor american şi francez şi de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din România, are o experienţă de peste 30 de ani ca scriitor şi ziarist.

De peste 10 ani lucrează în domeniul dezvoltării internaţionale şi al promovării valorilor democratice, fiind unul dintre cei patru membri ai echipei executive a unei organizaţii nonguvernamentale care a desfăşurat programe de sprijinire a reformelor democratice în 120 de ţări ale lumii. În prezent, este director al Democracy Fellows Program, World Learning, Washington, DC, SUA. A conferenţiat în peste 50 de universităţi occidentale şi americane, a lucrat la postul de radio „Vocea Americii”, a lansat şi condus trei publicaţii apreciate (Agora, Meridian şi Democracy at Large).

Dorin Tudoran, disident: pe 7 aprilie 1984, Dorin Tudoran depune o cerere prin care invocă dreptul de a emigra, împreună cu familia. În faţa refuzului autorităţilor de a-i răspunde, îi adresează, pe 1 august 1984, un memoriu lui Nicolae Ceauşescu, în care afirmă, între altele: „ca scriitor, cetăţean şi părinte m-am convins definitiv că între credinţele mele cele mai profunde despre Om şi Drepturile sale inalienabile, Libertate şi Democraţie, Dialog şi Opinie, Cinste şi Echitate, Cultură şi Educaţie, Patriotism şi Sacrificiu etc. şi realităţile româneşti de azi există o prăpastie de netrecut”. Pe 8 aprilie 1985, este convocat la Procuratura Municipiului Bucureşti şi ameninţat cu un proces penal. La 25 aprilie 1985, declară greva foamei şi încearcă să obţină o audienţă la Consulatul SUA din Bucureşti. Este transportat (împreună cu fiica sa în vîrstă de 8 ani) la sediul Secţiei 1 Miliţie Bucureşti, unde este anchetat şi reţinut timp de 12 ore. Pe data de 6 iunie 1985 încetează greva foamei. Pe 24 iulie 1985 pleacă din R.S.R. şi se stabileşte în SUA.

Cele mai recente cărţi: Eu, fiul lor. Dosar de securitate (Polirom, colecţia „Document”, 2010) şi Pisicuţ (Somnografii) – Editura Paralela 45, seria „Premiul Eminescu, Opera Omnia”, 2011.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Conferinţă studenţească: Analiza şi asumarea trecutului recent în societăţile post-dictatoriale

 Conferinţa studenţească organizată în perioada 13-14 mai 2011 de către Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (Bucureşti) şi cu Università di Bologna - Forlì (în cadrul proiectului european Me 2 EU: From Memory to Europe), invită la o reflecţie asupra asumării şi înţelegerii trecutului recent în societăţile post-dictatoriale.

Conferinţa este organizată în parteneriat cu Agence Universitaire de la Francophonie, Bureau Europe Centrale et Orientale, Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei la Bucureşti, Delegaţia Wallonie Bruxelles în România, Policy Center for Roma and Minorities, Bucureşti, Europe Direct CENTRAS Bucureşti (Centrul de Informare al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti), ASSP-UB (Asociaţia studenţilor în ştiinţe politice din Universitatea din Bucureşti).

      Programul conferinţei aici.

Ziua Memoriei - 2011 la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei

Fundaţia Academia Civică anunţă că şi în acest an va organiza la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din oraşul Sighetu Marmaţiei Ziua Porţilor Deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Această zi de reculegere se va desfăşura la 2 iunie, de Sărbătoarea Înălţării Domnului, odată cu Ziua Eroilor. Cei ce vor să participe vor fi primiţi la Memorialul Sighet (str. Corneliu Coposu nr. 4) în dimineaţa zilei de joi, 2 iunie.

Sunt aşteptaţi la aceste manifestări foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, ca şi toţi cei ce n-au renunţat la amintirea suferinţei. Cei care au posibilitatea sunt rugaţi să aducă un pumn de pământ din locurile unde s-a murit, pentru a fi depus în urnele din Cenotaful eroilor, aflat sub altarul din cimitir.
Programul manifestărilor:

Simpozionul internaţional „THE MEMORY OF THE WORLD WAR II”

Între 14 şi 18 mai 2011 are loc la Universitatea Pedagogică de Stat din Chişinău, Republica Moldova, un simpozion internaţional având ca subiect memoria celui de-al II-lea Război Mondial.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul manifestaţiei. 

Biografia torţionarului Alexandru Nicolschi

IICCMER prezintă în premieră dosarul de cadre al unuia dintre cei mai cruzi generali de securitate: Alexandru Nicolschi. Acesta a fost principalul colaborator al şefului Securităţii din perioada dejistă, general-locotenentul Gheorghe Pintilie, şi unul dintre principalii decidenţi responsabili pentru implementarea experimentului de reeducare prin tortură care s-a desfăşurat în penitenciarele Suceava, Piteşti, Gherla, Târgşor, Târgu-Ocna, Braşov, Aiud şi Colonia de Muncă Peninsula. 

Pentru detalii vezi aici.

Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor

A apărut la Editura Polirom un volum dedicat integral comunismului românesc din perioada lui Nicolae Ceauşescu, o analiză comparată de tip istoric şi politic realizată de un specialist consacrat în istoria comunismului din Europa Centrală şi de Est. Pe baza unei bibliografii vaste şi a unor izvoare de o mare diversitate, Adam Burakowski ne oferă nu doar o istorie a comunismului românesc, ci şi o carte despre puterea absolută al cărei unic scop este consolidarea perpetuă a puterii.

Adam Burakowski (n. 1977) - doctor în ştiinţe politice, absolvent al Institutului de Istorie al Universităţii din Varşovia (2001) şi al Institutului de Studii Est-Europene al Universităţii din Varşovia (2004). În 2003 a efectuat stagii la Cold War International History Project din cadrul Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington, respectiv la Ambasada Republicii Polone din Bucureşti. Din 2004 este asistent, iar din 2007 lector la Institutul de Studii Politice al Academiei Poloneze de Ştiinţe. Între 2006 şi 2010 a fost director adjunct al postului de radio Polonia International. Din 2009 face parte din consiliul de gestionare a proiectului reţe­lei europene de radio Euranet. Este coautor (împreună cu Aleksander Gubrynowicz şi Paweł Ukielski) al cărţii 1989 - Toamna Naţiunilor (Varşovia, 2009).

Prelegerea From Hegel to Marx: What went wrong?

     Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Colegiul Noua Europă organizează, pe 11 mai, ora 17.00, prelegerea From Hegel to Marx: What went wrong?. Lector va fi Terry Pinkard, professor, Philosophy Department, Georgetown University, iar moderator Mihail Neamţu, director stiintific, IICCMER. Evenimentul va avea loc la sediul Colegiului Noua Europa din strada Plantelor, nr. 21.

Conferinţa „Partidul Comunist Român (PCR) după 90 de ani: Experienţa comunismului în România”

      La 90 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român (PCR) şi 20 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti (FSPUB), prima instituţie de învăţământ superior creată în opoziţie directă cu tradiţia instituţională şi intelectuală a învăţământului de partid şi de stat din timpul regimului comunist, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi FSPUB organizează un colocviu dedicat analizei fenomenului comunist.

Evenimentul reprezintă o ocazie de prezentare şi dezbatere a unor teme de cercetare şi abordări academice legate de studierea interdisciplinară a comunismului în România, în vederea consolidării şi promovării colaborării transdisciplinare în domeniu.

Iniţiativa se încadrează în demersurile recente de stabilire a unei comunicări permanente între cercetătorii  şi instituţiile specializate în studierea comunismului (ex. Conferinţa naţională „Comunismul românesc” organizată de CNSAS şi Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”) şi face parte din Săptămâna Știinţelor Politice.

Ion Gavrilă Ogoranu - 5 ani de când nu mai este printre noi

Am primit de la Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” un comunicat în care se anunţă o serie de acţiuni comemorative organizate la 5 ani de când Ion Gavrilă Ogoranu nu mai este printre noi. Îl redau mai jos integral.

Film despre viaţa şi moartea preotului-profesor Pálfi Géza

 Personalitate marcantă a catolicilor de naţionalitate maghiară din perioada regimului condus de Nicolae Ceauşescu, preotul-profesor Pálfi Géza a murit în condiţii misterioase la 13 martie 1984 într-un spital din Târgu-Mureş.

Încă de la începutul anului 1984, în mediul catolic din ţară şi din străinătate s-a răspândit zvonul că în decembrie 1983 Pálfi Géza, care funcţiona atunci ca preot în Odorheiu Secuiesc, fusese bătut crunt de ofiţerii de Securitate după ce, în timpul predicilor ţinute de Crăciun criticase deschis regimul comunist.

După decesul preotului, scandalul a luat amploare internaţională, de circumstanţele morţii sale interesându-se nu doar mass-media şi organizaţiile internaţionale ci şi personalităţi religioase şi politicieni importanţi din Occident. În anumite cercuri catolice din ţară şi din străinătate, Pálfi Géza mai este numit şi astăzi „martirul Crăciunului”.

Controversele iscate de moartea suspectă a parohului din Odorheiu Secuiesc i-au determinat pe istoricii Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán şi pe regizoarea Ágnes Maksay să demareze un proiect care are drept scop o carte (în limba română şi în limba maghiară) şi un film despre preotul-profesor Pálfi Géza.

Filmul Dosarul Filip - viaţa sub observaţie a lui Pálfi Géza, realizat de Ágnes Maksay, a fost prezentat recent la emisiunea în limba maghiară de la TVR şi poate fi vizualizat aici.

Serile Filmului Românesc la Iaşi

Serile Filmului Românesc se află la a doua ediţie. Pe parcursul a cinci seri, la Cinema Republica din Iaşi vor rula doar filme româneşti, dintre cele mai noi sau mai premiate pelicule. După terminarea filmului, invitaţii prezenţi, regizori şi actori, vor purta o discuţie liberă despre filmul în cauză şi proiectele viitoare.
Preţ de intrare (pe film): 2 lei
Preţ de intrare (tot festivalul): 10 lei

Detalii suplimentare la: www.serilefilmuluiromanesc.blogspot.com

Programul pe zile:

Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova, Chişinău, 2011

De curând a fost publicat la Chişinău volumul Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova. Monografia constituie o lucrare ştiinţifică complexă care include studii generalizatoare referitoare la simbolurile naţionale ale Republicii Moldova. Pentru prima dată s-a realizat o sinteză ştiinţifică interdisciplinară referitoare la elementele edificatoare ale Statului. Cartea defineşte identitatea simbolică a Republicii Moldova atât în spaţiul european, cât şi în cel mondial şi redă în plan istoric, printre altele, şi simbolistica perioadei comuniste, care treptat, în contextul schimbărilor de la sfârşitul anilor ’90, a fost înlocuită cu simbolistica autentică, românească.

International Summer School Sarajevo 2011 “Human Rights and Transitional Justice”

Pentru cei interesaţi de drepturile omului şi de justiţia de tranziţie, organizatorii "International Summer School Sarajevo 2011: Human Rights and Transitional Justice” 18 July - 31 July 2011, anunţă deschiderea sesiunii de aplicaţii.

Mai multe detalii  aici.

Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere

 Editura Lucman a lansat recent volumul „Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere”, îngrijit de Ciprian Voicilă. Lucrarea, apărută cu binecuvântarea ÎPS. Justinian Chira,  are trei părţi: prima cu minuni făcute de sfintele moaşte de la Aiud sau de părintele Ilie Lăcătuşu, a doua cu interviuri cu foşti deţinuţi care L-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste, iar a treia cu diferite materiale despre cinstirea noilor mucenici.

Detalii şi comenzi aici

Cuprinsul cărţii mai jos:

Lansare de carte: Hédi Fried: A treia viaţă

Miercuri, 4 mai 2011 ora 14 la Muzeul „George Enescu”, Calea Victoriei, nr. 141 va avea loc lansarea volumului A treia viaţă, semnat de Hédi Fried.

La eveniment participă, alături de autoare, Doina Jela şi Silvia Colfescu.

Fiică a unei familii de intelectuali evrei din Sighet, Hédi Fried a fost deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie, în perioada ocupaţiei maghiare a Ardealului de Nord. A supravieţuit, împreună cu sora sa, şi a ales să trăiască în Suedia. Istoria deportarii ei şi cea a inserării dificile într-o nouă societate au fost scrise în două carţi, apărute deja în româneşte (Frânturi dintr-o viaţă. Drumul la şi de la Auschwitz; Întoarcere la viaţă).

Personalitate marcantă a societăţii civile suedeze, Hédi Fried s-a remarcat prin activitatea neobosită pusă în slujba idealului înţelegerii şi bunei convieţuiri între oameni. Eforturile ei de a face cunoscut coşmarul Holocaustului sunt concretizate în volumul Pendulul vieţii.

Pornind de pe poziţiile profesiunii ei de psiholog, autoarea a oferit, de mulţi ani încoace, consiliere şi tratament supravieţuitorilor Holocaustului stabiliţi în Suedia. Organizarea unui centru, în care aceşti oameni suferind de traume profunde să fie întâmpinaţi cu căldură şi înţeleşi, este descrisă, cu talent si seriozitate, în volumul A treia viaţă.

Volumele pot fi comandate şi online, pe site-ul editurii: www.edituravremea.ro.

Dumitru Bacu: Piteşti - Centru de reeducare studenţească

 La Editura Christiana, Bucureşti, în Colecţia: „Cruciaţii Secolului XX” , a apărut recent ediţia a IV-a cărţii semnate de Dumitru Bacu: Piteşti - Centru de reeducare studenţească. Ediţia este îngrijită de Răzvan Codrescu şi are o prefaţă semnată de Pr. Gheorghe Calciu.

„Aşa cum despre scriitorii realişti ruşi din secolul XIX s-a putut spune că se trag toţi din Mantaua lui Gogol, tot aşa despre memorialiştii români ai temniţelor comuniste din secolul XX s-ar putea spune că se trag toţi din Piteştiul lui Dumitru Bacu (1923-1997), carte apărută în Spania în 1963, pe când în România închisorile politice încă nu fuseseră lichidate, iar la Aiud era în toi ultima fază a „reeducării”.

Oricât de mult s-a scris ulterior sau se va mai scrie de aici înainte despre „fenomenul Piteşti”, ea îşi păstrează prestanţa unică şi forţa mărturisitoare. Această a IV-a ediţie este de fapt prima ediţie integrală şi profesională care apare în România, oferind – pe lângă prefaţa părintelui Calciu la ediţia a II-a – şi o bibliografie la zi a mărturiilor şi studiilor despre cumplitul experiment concentraţionar din Piteştiul anilor 1949-1951.” (Răzvan Codrescu)

Detalii şi comenzi aici.

Cuprinsul volumului mai jos: